„La Medeleni”

@ Adrian Năstase https://nastase.wordpress.com/2015/05/05/centrul-de-cercetarefundatia-europeana-titulescu/#comment-248079 O temă de importanţă vitală pentru noi o constituie cele două războaie balcanice din Belle Époque, războaie care au precedat prima conflagraţie mondială. România n-a participat decât la cel de al doilea război balcanic, motivul fiind acela că a resimţit extrem de dureros consecinţele primului război balcanic. Trebuie să spunem franc că minoritatea evreiască de la noi – mă refer la intelectualitatea artistică avangardistă- a luat cu totul şi cu totul în derâdere durerile absolut legitime ale autohtonilor români! Chiar şi incontestabil ilustrul Ilarie Voronca, vezi eseul său despre Urmuz ! Însă puterea mondială instigatoare a respectivei atitudini anti-româneşti a fost Rusia. Ea a mobilizat şi coordonat Serbia, Muntenegrul, Bulgaria şi Grecia, împotriva comunităţii Ullah Rum din Rumelia care număra trei milioane de valahi ! Dimitrie Cantemir îi considera la vremea lui pe aceştia ca fiind nişte români în toată legea ! Eu sînt refugiat basarabean din judeţul Soroca. Ei bine, ştiam că aveam acolo şi români epiroţi. Datorită influenţei contelui Capo d’Istria -ministrul de externe rus pe vremea poetului Alexandru Puşkin- românii epiroţi sunt privilegiaţi pentru a obţine înalte funcţii administrative în imperiul ţarist. Iar când primul ministru al Rusiei era Petru Stolâpin, un român epirot din judeţul Soroca ajunge ministru al Educaţiei în imperiul ţarist! Măsurile pe care le ia acesta în favoarea românilor din Imperiu, nu doar cei din zona Angulum, ci şi din toată Romania Orientală nord-pontică, se reflectă şi în prima parte a romanului „La Medeleni” scris de Ionel Teodoreanu. Ştiu din familia mea faptul că ţarul Nikolae al II-lea a sprijinit integral această politică realistă de întoarcere la romanitate în antica provincie imperială Romania Orientală nord-pontică pentru care s-a investit geopolitica îndrăzneaţă a împăratului Nero. Vladimir Putin va obţine oarece succes integrator in relaţiile faţă de România, numai dacă se va întoarce la această politică a ţarului Nikolae al II-lea (ceea ce eu personal nu cred că se va întâmpla).
Titus Filipas

Etichete: 1774, 1989, Adrian Năstase, arhetip cultural, Basarabia, Dimitrie Cantemir, Epoca Luminilor, Fernand Braudel, Ideologia Şcolilor Centrale, Ioan Eliade Rădulescu, Miron Costin, Romania Neoacquistica, Romania Orientală, România, Rusia, Titus Filipas, Winston Churchill