Citesc ceva tot la fel de ridicol ca şi articolul lui Ion Cristoiu despre “găina care naşte pui”, la adresa http://www.cotidianul.ro/exceptia_andrei_plesu-55722.html , “Andrei Pleşu împlineşte 60 de ani. Sever Voinescu îi dedică un comentariu aniversar: După noaptea oricât de adâncă urmează aurora. În cetate, atât noaptea, cât şi aurora nu sunt fenomene astronomice, ci fenomene umane. Ni s-a întâmplat parcă ieri să străbatem o asemenea noapte încât ajunseserăm să credem că zorii nu mai vin. […] Dar aurora are apostolii ei. […] Până la urmă, dimineaţa a sosit! Dintre acei apostoli ai aurorei posttotalitare, printre cei mai eficienţi şi, cu siguranţă, cel mai fermecător este domnul Andrei Pleşu. […]Nu mă pot opri să nu mă gândesc că regina Victoria nu a avut şansa de a lua masa cu dl Andrei Pleşu. Este şi Gladstone, şi Disraeli în acelaşi timp.”
Sever Voinescu, un ziarist de la Cotidianul, este sicofantul perfect. Nu vă trimit la definiţia din DEX (incompletă). Pentru cine ştie engleza, trimit aici, http://www.wordreference.com/definition/sycophant , unde scrie: “sycophant, toady, crawler, lackey /a person who tries to please someone in order to gain a personal advantage.”, sau aici, http://dictionary.reference.com/search?q=sycophant , unde scrie: „servile flatterer”.
Însă alt excerpt doresc eu să îl comentez : “Chiar la o rapidă evocare, biografia domnului Pleşu cuprinde o dimensiune fondatoare. […] De ministeriatul său la Cultură se leagă extraordinarul Muzeu al Ţăranului Român.”
Or, ceea ce comite Sever Voinescu este minciună dublă, o minciună prin omisiune, şi o minciună prin comisiune!
În fine, hai să vedem cum descrie această „fondare” Wikipedia de limba română, aici http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_%C5%A2%C4%83ranului_Rom%C3%A2n
“Muzeul Ţăranului Român este unul dintre cele mai diversificate muzee din familia europeană a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este situat în Bucureşti pe Şoseaua Kiseleff nr.3, lângă Piaţa Victoriei. Clădirea unde se află actualul muzeu a fost construită în perioada 1912-1941, după planurile arhitectului N. Ghica-Budeşti. Muzeul Ţăranului Român este continuatorul Muzeului de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială înfiinţat la 1 octombrie 1906. Muzeul s-a mai numit Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională, din 1912 Muzeul de Artă Naţională iar mai apoi Muzeul de Artă Populară al Republicii. În 1978, muzeul s-a unit cu Muzeul Satului sub denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară. Muzeul este patronat de Ministerul Culturii.[…] De la fondarea sa de către Horia Bernea pe 5 februarie 1990, funcţionează într-o clădire în stil neo-românesc, declarată monument istoric.”
Autorul anonim al articolului omite să spună cine a fondat, la anul 1906, Muzeul de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială. Este şi aceasta tot o minciună prin omisiune. Autorul anonim al articolului mai scrie în mod expres: „fondarea sa de către Horia Bernea pe 5 februarie 1990”. Este o clară minciună prin comisiune.
Adevărul este că Muzeul de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială a fost fondat la 1906 de Alexandru Tzigara-Samurcaş (1872 – 1952), şi acesta este numele obliterat de ministrul Culturii Andrei Pleşu pentru „a fonda”, împreună cu săracul Horia Bernea, impostura chemată Muzeul Ţăranului Român.
Ideologia pe baza căreia a fost construit noul Muzeu al Ţăranului Român exclude complet arhetipurile matematice din conştiinţa colectivă a ţăranului român. Totuşi, chiar în perioada comunistă existau ziarişti care scriau fie despre meseriile uitate practicate de ţăranul român, fie despre patentele de invenţii înregistrate la oficiul naţional OSIM de ţărani români. Constatam, fără să dau pe atunci mare importanţă faptului, că majoritatea acelor vechi tehnici sau invenţii noi aveau ca idee centrală formula lui Eratostene. Aceasta a fost folosită de poetul şi geometrul Eratostene pentru a măsura în antichitatea grecească raza Pământului, şi tot ea este întrebuinţată acum ca principiu fondator în funcţionarea oricărui mouse de computer personal. Ei bine, dacă formula lui Eratostene era folosită de ţăranul român generic, fiind prezentă, şi aceasta de mii de ori demonstrabil, în conştiinţa lui colectivă, înseamna că este arhetip cultural în sens carljungian. Cred că ideologia pe baza căreia este construit Muzeul Ţăranului Român trebuie regândită pe baza arhetipurilor culturale din Romania Orientală, arhetipurile noastre ţărăneşti (chiabureşti) de civilizaţie a excelenţei. La ora actuală, chiar istoriografii oneşti ai Occidentului caută sursa excelenţei civilizaţiei Occidentului în arhetipurile culturale din Romania Orientală. Doar istoricii oficiali români dorm sau cauţionează brăţări dacice de aur produse industrial. În fine, cred că firma „Muzeul Ţăranului Român” trebuie să dispară, find necesar să reapară Muzeul de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială, denumirea foarte corect gândită de Alexandru Tzigara-Samurcaş, care anticipa Teoria Culturală* de azi.
Titus Filipas
*Atunci când proiectează produse noi care vor fi larg distribuite, marile firme industriale angajează în consultanţă şi etnografi.
Etichete: 1906, Alexandru Tzigara-Samurcaş, Andrei Pleşu, Carl Jung, Cotidianul, geometrul Eratostene, Horia Bernea, Incultură, minciună prin comisiune, minciună prin omisiune, OSIM, rea credinţă, Romania Orientală, Sever Voinescu, Sicofant, Teoria culturală, Titus Filipas, Wikipedia
Blog ideologic Titus Filipas 