Românii din Ţinutul Herţa îşi cer drepturile

Românii din Ţinutul Herţa îşi cer drepturile într-o scrisoare deschisă adresată opiniei publice şi mass media din România. Iată textul integral al scrisorii: „Românii herţieni de pretutindeni, atât din spaţiul actual al acestui teritoriu, aparţinând vechii Moldove, cât şi toţi cei care au fost nevoiţi să-şi părăsească locurile natale, din motive etnice (refugiu), deportări şi domicilii forţate, ca urmare a cotropirii staliniste, îşi pun întrebarea absolut legitimă: Până când vor fi românii herţeni-ucrainieni? De ce suportă herţienii ocupaţia străină, începând din 29.06.1940 şi până în prezent, cu excepţia perioadei 07.1941-03.1944, o administraţie străină (sovieto-ucrainiană), ştiut fiind că teritoriul Herţei a fost trup şi suflet al statului feudal moldovean, de când a luat fiinţă şi până la ocuparea acestuia prin forţa (rapt), fără nici un drept sau motive de orice natură. Apartenenţa ţinutului Herţa de statul moldovean este dovedită prin documente şi săpături arheologice chiar de la începutul milenului II, ea fiind atestată documentar în anul 1400 (satul Molniţa), de către înţeleptul domnitor al Moldovei, Alexandru Cel Bun. În tot acest lung interval istoric, în spaţiul ţinutul Herţa au locuit şi au trăit paşnic, neîntrerupt, numai români, sub administraţie moldovenească, fără emigranţi de altă etnie, astfel că în anul 1940, la supliciul Stalinist asupra Herţei, procentul de populaţie românească era de 98% (în prezent fiind de 95%), dintre cei aproape 40.000 de locuitori ai Herţei. În virtutea dreptului la restabilirea adevărului istoric, noi, herţienii de pretutindeni, apelăm la opinia publică, la societatea civilă şi mass-media, la toţi cei care au sentimente patriotice, cu dragoste pentru toţi românii, şi din afara graniţei, inclusiv şi din ţinutul Herţa – care atâtea secole au vorbit numai graiul românesc, să-şi spună părerea privind dreptul reîntregirii (rectificare de graniţă), al ţinutul Herţa, la trupul României. De aceea, pentru cei care ar considera acest demers, al nostru, al romanilor herţieni, ca o aşa zisă revendicare teritorială, noi o considerăm ca o abandonare a unei comunităţi de români, deoarece, în legislaţia europeană şi internaţională se stipulează clar că orice comunitate bine constituită etnic şi istoric, într-un teritoriu, are dreptul să-şi hotărască singură soarta vieţuirii în teritoriul stabilit, şi sub ce administraţie etnică şi istorică se constituie. Din aceste motive: trecutul istoric numai românesc, limba vorbită numai românească, religia creştină ortodoxă, obiceiuri şi cultura strămoşească, care se păstrează şi azi, şi mai ales că ţinutul Herţa a fost rupt prin forţă şi abuz din trupul ţării, credem că demersurile noastre, ale herţienilor către organele statale româneşti, şi către opinia publică sunt absolut îndreptăţite şi legale. O eventuală trimitere la afirmaţia că „nu dorim revendicări teritoriale” făcută de unii politicieni români, ar însemna o asociere cu nedreptatea istorică teritorială, acceptarea tacită a unui abuz asupra integrităţii teritoriale, prin folosirea forţei de către un stat puternic asupra unui stat copleşitor mai mic; înseamnă nerestabilirea unui adevăr din istoria ţării noastre şi o nepăsare despre soarta românilor, care, fără voia lor, se află în afara graniţelor României. Este necesar să declarăm că, în privinţa oricărei trimiteri a problemei ţinutului Herţa la unele hotărâri ale unor foruri internaţionale (Paris, Helsinki) de nemodificare a graniţelor, noi herţienii, nu vom fi de accord, atâta timp cât pe teritoriul Europei s-au făcut multe modificări de graniţe, posterior acelor hotărâri, ca de exemplu: eliberarea Ţărilor Baltice şi a altor state din Imperiul Sovietic, (Ucraina, Moldova, Georgia, Kazahstan, etc.) destrămarea Iugoslaviei, Cehoslovaciei, apariţia noului stat Kosovo, unirea celor 2 state germane, etc. numai România nu se poate încadra în spaţiul istoric de 2.000 de ani. Ca urmare, noi herţienii, considerăm că este necesar să se organizeze sub auspiciile Academiei Române, o dezbatere istorică şi juridică, cu participare internaţională (Italia, Egipt, Franţa, Spania, Grecia, Rusia, Ucraina) sub patronajul Senatului şi al Preşedinţiei, prin care să se arate încă odată – prin documente drepturile istorice şi etnice ale românilor în spaţiul carpato-ponto-danubian. De asemeni, să se cunoască şi mai mult cum a fost pârjolit acest spaţiu de popoare şi etnii venetice şi asupritoare. Referitor la organele statale ale României, noi herţienii, ne-am adresat prin memorii, în repetate rânduri, şi am primit răspunsuri ambigue sau de neputinţă. Sperăm, măcar acum, când nu mai este mult timp până la încheierea unui tratat cu Ucraina, ca populaţia ţinutului Herţa să revină şi să convieţuiască alături de toţi românii ţării noastre. MAMA ŢINUTULUI HERŢA ESTE NUMAI ROMÂNIA.” Scrisoarea este semnată de Preşedintele şi vicepreşedintele Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa” Asimionese Petru şi respectiv Mircea Budacu. Sursa http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/scrisoare-deschisa-a-romanilor-din-tinutul-herta-255341.html Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2012/02/28/serbia-intre-ue-si-kosovo/#comment-155661
Pentru conformitate,
Titus Filipas

Etichete: Fernand Braudel, Miron Costin, Nicolae Iorga, Romania Neoacquistica, Romania Orientală, România, Rusia, Stalin, Titus Filipas