Fragilizarea modelelor economice

Matematica modernă a contribuit la actuala criză de civilizaţie, manifestată prin fragilizarea modelelor economice. Este adevărat, criza a fost mai întâi financiară, şi a plecat de pe Wall Street. Dar în mod radical ea nu este imputabilă bancherilor şi managerilor de fonduri speculative. În mod categoric, sfârşitul celui de al doilea război mondial şi reconstrucţia potbelică au marcat, cel puţin în Occident, începutul unei epoci de prosperitate economică fără precedent. Totul aflat sub semnul Victoriei Aliaţilor asupra puterilor Axei. Simbolul tehnic cel mai important al  acelei Victorii a fost considerat a fi explozia bombei atomice aruncată peste oraşul japonez Hiroshima. Iar ceea ce a dus la construirea acelei bombe atomice a fost ulterior considerat a fi un vârf, un summum al instrumentalismului logic. Ce anume, mai precis ? Fizica teoretică şi fizica matematică. Albert Einstein a fost glorificat instantaneu drept cel mai mare geniu al omenirii! Instrumentalismul logic incorporat în fizica teoretică şi fizica matematică a fost pus la lucru şi în ştiinţa economică. Astfel, tot ceea ce fusese elaborat mai bine în Economia Politică, adică opera unui secol şi jumătate de gândire doctrinară calitativă în economie, a fost transpus în modele matematice! În instituţiile financiare de pe  Wall Street au început să fie angajaţi matematicieni şi specialişti în fizica matematică. Aceştia renunţau la un serviciu din lumea cercetării academice şi a universităţilor, cu un salariu de 50 000 de dolari pe an, pentru un job de matematică financiară şi modelare a riscului pe Wall Street, unde câştigau un milion de dolari pe an ! Au fost instituite pentru ei şi onoruri academice speciale : Premiul Nobel pentru Economie acordat anual. Doamne fereşte, eu nu spun că oamenii aceia nu erau cu toţii de bună credinţă! Însă, deoarece influenţa pleca de pe  Wall Street, totul era marcat de superficialitatea americană. Cel mai bine este descrisă această superficialitate americană în literatura lui Sinclair Lewis. Acum, din păcate, în acest vârtej de superficialitate americană este prins noul preşedinte  Barack Obama. Care chiar crede în puterea ştiinţei americane ! Ştiu că voi fi condamnat de aproape toţi cititorii acestui articol, care cred şi ei  în puterea ştiinţei americane. Mai precis în justeţea instrumentalismului logic incorporat în fizica matematică.

Titus Filipas

Maxima Venalia dar Minima Moralia

În discuţiile din Congres despre Marea Salvare Financiară, unii dintre aleşii americanilor au exprimat preocuparea faţă de nesimţirea executivilor  de pe Wall Street care au primit salarii şi indemnizaţii de opt cifre (în dolari americani) pentru decizii financiare care s-au dovedit eronate. „I share the outrage that people have,” a declarat, cu ipocrizie maximă,  în the Senate Banking Committee, domnul  Henry Paulson în  ultima zi de marţi. El a mai spus, la fel de prefăcut : „It’s embarrassing to look at this. I think it’s embarrassing to the United States of America. There is a lot of blame to go around.” Ceea ce nu a mai spus domnul Henry Paulson, în  ultima zi de marţi,  a fost faptul că el însuşi  a beneficiat de o primă de  $38 milioane în anul 2005, când era CEO la Goldman Sachs.  La acel moment, era cea mai mare gratificaţie dată unui CEO al unei organizaţii  economice  de pe Wall Street. Henry Paulson a dovedit, cum se zice pe la noi, Maxima Venalia dar Minima Moralia. Recent, Goldman Sachs a fost nevoită să anunţe o reformă care să o transforme într-o instituţie financiară de tipul bancă-nexus din modelul japonez zaibatsu de organizaţie economică.

Titus Filipas