Posts Tagged ‘umanismul bizantin’

Sincretism, bine tratat în DEX

august 19, 2009

Termenul “sincretism” în sensul cel mai modern, reflectat de scrierile lui Henri Wallon şi Pierre Bourdieu,  este bine tratat în DEX. Să mai adaug că în uzajul modern,  termenul sincretism a fost folosit, -din câte ştiu–,  pentru prima oară de academicianul Alexandru Duţu într-un text românesc din anul 1964, anume în cartea “De la act la gândire”, traducerea unui text franţuzesc de psihologie scris de Henri Wallon. Iar Alexandru Duţu, trebuie să notăm, fusese influenţat de mişcarea culturală Rugul Aprins, expresie a umanismului bizantin. Însă termenul  sincretism are şi două conotaţii mai vechi, ce nu mai sunt menţionate în DEX. Cred, totuşi, că acele conotaţii au deosebită importanţă pentru cultura românilor, pentru istoria culturală a românilor.  Este util de aceea să apelăm la dicţionare  străine. Ce le reamintesc. De exemplu Merriam-Webster : “New Latin syncretismus, from Greek synkrētismos federation of Cretan cities, from syn- + Krēt-, Krēs Cretan / Date: 1618 / 1 : the combination of different forms of belief or practice /2 : the fusion of two or more originally different inflectional forms.”

Or, arta cretană influenţează bisericile Craioveştilor din Oltenia. Îndrăznesc a spune aici că picturile din acele biserici olteneşti transmiteau umanismul bizantin.  Dar ideologia artei cretane influenţează şi pictura lui El Greco. Domenicos Theotocopoulos  creează figure înalte, filiforme, de oameni şi sfinţi în tablouri mult preţuite  de patronii lui din Romania Neoacquistica iberică. Ideologia ortodoxă a Comnenilor şi a Paleologilor era unită de cărturarul cretan Eremia Cacavelas cu ideologia europeană a Contra Reformei, sau ideologia Romania Neoacquistica, într-o sinteză care va influenţa educaţia Domnitorului Dimitrie Cantemir.

Pe vremea antichităţii precreştine, în insula Creta fusese construit Labirintul care ascundea ferocele Minotaur. Dar influenţa cretană asupra noastră, cel puţin asupra Olteniei, a fost cu totul alta decât influenţa Labirintului. După 1204, insula bizantină Creta era ocupată de veneţienii care nu interferă cu ideologia înălţătoare a Comnenilor, după cum îngăduie şi noua ideologie a Paleologilor în teritoriul cretan ce-l vor păstra până la 1669. Astfel observăm în Creta un interval semi-milenar de continuitate ideologică ortodoxă. Este o sursă pentru ideologia bizantină care ne influenţează şi acum. Iconografia cretană a Paleologilor se mai vede la noi în pictura din bisericile Craioveştilor, experţii au scris doveditor. După cum ideologia legăturii dintre spaţiul ceresc şi spaţiul pământesc, adică ideologia Comnenilor, este incorporată în Coloana fără Sfârşit. Constantin Brâncuşi declara în mod explicit care este semnificaţia complexului sculptural lucrat de el la Tîrgu Jiu : ‘Stâlpul Nesfârşitului este negarea Labirintului.’

Paleologii sunt prima dinastie bizantină cu herb  : Vulturul Bicefal. Nu ar putea fi considerat Stâlpul Nesfârşitului  ca un simbol heraldic pentru Comneni ?

Prin sincretism, da.

Titus Filipas

Demografia rusească a “sufletelor moarte”

august 16, 2009

M-a îndemnat spre a scrie acest articol postarea părintelui Savatie de la http://savatie.wordpress.com/2009/08/14/sfinta-simplitate-de-anton-cehov/ . Este acolo un text excelent, care poate stârni multe gânduri despre istoria noastră culturală şi despre istoria culturală a ruşilor “iluminaţi”.  În esenţă este vorba despre potemkiniadă.  Şi despre tipul de cultură creată după pacea de la Kuciuc Kainargi din 1774. Pentru pacea de la Kuciuc Kainargi a militat în Franţa un lobby pro-Rusia creat de Voltaire (fusese plătit pentru aceasta de ţarina Caterina cea Mare). Prin pacea de la 1774 girată şi de Britania, Romania Orientală de la Caucaz până la Nistru era desfiinţată, şi era astfel creat “Sudul Rusiei”. Dar influenţa umanismului bizantin rămânea prezentă acolo. Umanismul acela îşi punea amprenta peste  “melancolia rusă”,  care se naşte de fapt din tragedia greacă via umanismul bizantin.  Acest umanism  bizantin  îi influenţează deopotrivă pe Alexandru Puşkin şi pe Costache Negruzzi. Apoi, mi se pare chiar foarte  interesantă relaţia dintre acest nou Sud al Rusiei şi Rusia moscovită, aşa cum se vede ea în piesa “Trei surori”. Nicolai Gogol se naşte şi el în acest spaţiu, mai precis la Sorocinenii Mari (Chiar să nu fie vreo legătură cu străvechea cetate Soroca fondată de genovezi ca Alcyona?). Dar noile localităţi ale lui Potemkin din Sudul Rusiei nu mai sunt civilizate de genovezi. Aici, în oraşele lui Potemkin, se naşte demografia rusească a „sufletelor moarte” descrise de Gogol. Este o lume distopică născută din utopia închiderii năvălirilor din Orient peste Europa cu o poartă imperială rusească.

Titus Filipas

Fragment din scriitura lui Ion Vinea

iunie 1, 2009

Am preluat de la adresa URL http://andreisicezar.wordpress.com/2008/05/06/ion-vinea-manifest-activist-pentru-tinerime-fragment/ , un fragment din “Manifest activist pentru tinerime” de Ion Vinea :

“Jos Arta /caci s-a prostituat!/Poezia nu e decat un teasc de stors glanda lacrimala a fetelor de orice varsta!/Teatrul, o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve;/Literatura, un clistir rasuflat;/Dramaturgia, un borcan de fetusi fardati;/Pictura, un scutec al naturii, intins in saloanele de plasare;/Muzica, un mijloc de locomotiune in cer;/Sculptura, stiinta pipairilor dorsale;/Arhitectura, o antrepriza de mausoleuri inzorzonate;/Politica, indeletnicirea cioclilor si asasinilor;/Luna, o fereastra de bordel la care bat intretinutii banalului si poposesc /flamanzi din furgoanele artei./ VREM/minunea cuvantului nou si plin de sine; expresia plastica stricta si rapida a /aparatului Morse./ DECI/moarte romanului – epopee si romanului psihologic/anecdota si nuvela sentimentala, realismul, exotismul, romanescul sa ramana /obiectul reporterilor iscusiti/ (Un bun reportaj cotidian inlocuieste azi orice lung roman de aventuri sau de analiza);/Vrem teatrul de pura emotivitate, teatrul ca existenta noua,/dezbarata de cliseele sterse ale vietii burgheze, de obsesia intelesurilor si a orientarilor./Vrem artele plastice libere de sentimentalism, de literatura si anecdota, /expresie a formelor si a culorilor pure in raport cu ele insele. (Un aparat de /fotografiat perfectionat inlocuieste pictura de pana acum si sensibilitatea /artistilor naturalisti)./Vrem starpirea naturalismului ca scop, pentru a tinde la arta integrala, pecete /a marilor epoci (elenism, romantism, goticism, bizantinism etc.) si /simplificarea procedeelor pana la economia formelor primitive (toate artele /populare, olaria si tesuturile romanesti etc.)”

Da, este un mesaj al umanismului bizantin de pe Via Egnatia. Este bine că îl readuceţi în actualitate. Mesaje similare sunt reluate în Bulgaria şi Macedonia, Nordul Greciei şi Albania.

Titus Filipas

ICR a cultivat “exotismul”

ianuarie 6, 2009

Aflăm de la adresa URL http://www.romanialibera.ro/a142873/proza-romaneasca-merge-bine-la-export.html , că ICR (Institutul Cultural Român) a cultivat  “exotismul” românilor  cu banii strânşi de stat prin impozitarea rumânului.  “Exotismul” ICR al românilor  este de fapt aculturaţie crasă, românilor  li se spală creierele de către “intelectuali elitişti”, personaje incapabile să înţeleagă idei universale, citesc  numai provincialisme pe ideiindialog.ro, de exemplu “ansidic” în loc de  “ensidic”. “Exotismul” este  vernaculara promovată ca limbă română de Mircea Cărtărescu, vezi Levantul cu practicarea oximoronului pervertit. Dar timpul postmodern fără valori s-a  terminat! Am intrat în cea de a doua modernitate. Limba Română trebuie să îşi recâştige statutul de limbaj sacru din epoca primelor slujbe în bisericile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu! A fost abandonată atunci slavonica sacră, schelet spiritual pentru brutala elită militară slavă, doar pentru a se folosi Limba Română sacră. În care-i peste putinţă a spune prostii, ori minciuni împotriva neamului tău. După slavoneşte şi greceasca fanariotă în care eram forţaţi să îl lăudăm pe asupritor, trecem acum prin “exotism” ?  Eu resping neaoşismul. Dar exotismul promovat de ICR elimină discursul de apărare a teritorialităţii – joc strategic esenţial pentru supravieţuire. Exact pentru prezenţa elementelor acestui joc a primit Harold Pinter nobelizarea. Limba Română trebuie să incorporeze grabnic logica ensidică şi logica epistemică. În recent publicata “Istoria critică”, Nicolae Manolescu nici măcar nu aminteşte Umanismul de pe Via Egnatia (ultima perioadă de exprimare în forţă a umanismului bizantin) din care izvorăsc  literatura română şi cultul tropilor pentru tot umanismul European!

Titus Filipas