Spălarea creierelor continuă în articolul “Revoluţia rusă. 90 de ani mai târziu. Învăţăminte, temeri…Utopia criminală de la conspiraţie la teroare”. Articolul este semnat de Nicolae Drăguşin, şi publicat în Aldine, suplimentul ideologic al ziarului România liberă de Vineri, 09 Noiembrie 2007. Este plauzibil să existe oameni sinceri mai dezinformaţi decât domnul Nicolae Drăguşin, dar este greu să găseşti vreun publicist mai dezinformant decât Nicolae Drăguşin pe tema instalării terorii comuniste. Pentru că trebuie poate să înveţi mai întâi temeinic ŞTIINŢA ZILELOR NEFASTE (Dismal Science) despre care vorbea Thomas Carlyle, cel care influenţează la noi Junimismul ca formă evoluată a iluminismului de tip scoţian. Nicolae Drăguşin dezinformează pentru că nu spune absolut nimic despre reforma sistemului financiar-bancar în Rusia iniţiată de marele om politic al Rusiei, Piotr Stolypin. Toţi specialiştii sunt de acord că tocmai pentru iniţierea reformei sistemului financiar-bancar în Rusia a fost asasinat acest ilustru Piotr Stolypin. Înţeleg şi eu că în cadrul ziarului România liberă trebuie să respecţi un cadru ‘politiceşte corect’, dar chiar să nu aminteşti deloc asasinarea lui Stolypin? Bine, anul 1907 este amintit, dar să nu spui nimic despre jaful armat condus de viitorul dictator Iosif Stalin al celei mai mari bănci din Tiflis (actualul Tbilisi) ? Şi câte alte adevăruri ce acum supără ar mai trebui spuse ! Titus Filipas
Posts Tagged ‘Tbilisi’
Instalarea terorii comuniste
ianuarie 11, 2008Ciubotele bunicului
ianuarie 4, 2008În ‚Amintiri din copilărie’ de Ion Creangă, întâlnim cuvintele ciubotă, ciubotar, ciubotărie. „Regionalisme”, explică DEXonline. Pe vremea ţarului Nicolae al II -lea, bunicul meu, răzăş din judeţul Soroca, a făcut armata în Caucaz, fiind încartiruit la Tiflis, astăzi Tbilisi, capitala Republicii Georgia. Militarii moldoveni nu luptau împotriva unor guerilleros gruzini, ci asigurau stabilitatea împotriva atentatelor bolşevice care devalizau băncile. Stalin condusese un jaf armat împotriva unei bănci din Tiflis la 1907. În principiu, stagiul în armata ţaristă era destinat să îi înveţe limba rusă şi pe soldaţii non- ruşi. Moldovenii refuzau obstinat să asimileze cuvintele străine, de nu erau italiene. Este probabil arhetip cultural vechi, în vremuri moderne s –a supus arhetipului şi Paul Goma, vezi romanul Ostinato. Iată, îmi povestea mai departe bunicul, vine ordin ca soldaţii moldoveni să fie verificaţi pe cuvinte ruseşti. Ordinul se aplică de dimineaţă, chiar în cazarmă, pe nume de obiecte. Gradatul rus (velicorus) arată spre cizme. Bunicul fiind căsătorit cu o malorusă care îl aştepta acasă, îşi aminti că ea spunea „cioboti” la ciubote. Când velicorusul gradat aude „Cioboti!” strigat de bunicul, ripostă cu „Bitvoimati!” şi lovitură de cizmă. Apoi urmă, educativ, cuvântul „Sapahi!” strigat de velicorus. Chiar şi DEXonline explică etimologia „regionalismului” prin cuvântul ucrainean. Căutând pe alte surse, găsesc cuvântul italian ciabatta, precum şi ciabatteria şi ciabattare (a tropăi). Originea italiană a cuvântului ciubotă mi se pare ţinând de evidenţă. Dicţionarul italian îmi mai spune că provine “dall’arab. SABAT”, ce ar fi dat şi cuvântul francez sabot. De ce nu şi „Sapahi”? întreb eu.Titus Filipas