Agenda 21 de proximitate în “statul modest”

Domnul Adrian Năstase pune aici http://nastase.wordpress.com/2009/05/16/in-colegiu-2/ o problemă interesantă dar şi acută pentru statul românesc. Redau câteva excerpte din comentarii:

blogideologic spune: mai 16, 2009 la 4:24 pm “au cheltuit mult pentru studii de fezabilitate, consultanta etc. Bani pierduti…” O treabă foarte bizară. Toate evaluările acestea trebuie să le facă iniţiatorul de proiect. Un singur “creier”. Pentru că în final […] este nevoie de “agregare”.

instalatorul spune: mai 16, 2009 la 5:52 pm […] Trebuie suntati odata acesti “consultanti” tot timpul nesatui: cunostintele inclusiv micile (dar importantele) trucuri necesare intocmirii corecte a documentatiei trebuie diseminate cit mai mult si cit mai repede. Sugerez sa incercati organizarea unui curs deschis practic pentru fonduri europene pentru toate firmele si institutiile din colegiu. Fiecare firma si institutie trebuie   sa aiba cel putin un om capabil sa intocmeasca in mod corect documentatia necesara obtinerii fondurilor. Daca il faceti, atunci va rog primiti-ma si pe mine cursant extern.

Dejan spune: mai 16, 2009 la 8:20 pm […] Sunt putin sceptic, deoarece cunosc caracterul romanesc, acela ca daca merge … hai sa profitam mai mult… In al doilea rand, ar fi interesant sa se desfasoare o campanie serioasa de informare a populatiei privind proiectele pe care vrei sa le derulati acolo. Acestea trebuie cunoscute de cat mai multa lume si explicate pe intelesul tuturor. Oamenii trebuie scoti din casa si facuti sa inteleaga ca anumite masuri le pot imbunatati traiul. Cred ca stiti ca este destul de greu sa scoti romanul de rand din mediul lui, sa-l convingi ca sunt sperante de mai bine cu putin efort.. In legatura cu proiectele de finantare, consider ca este nevoie ca sa existe   persoane angajate in primarii care sa fie in stare sa intocmeasca un proiect.   S-ar putea face traininguri sprijinite de stat pentru persoane care sa lucreze in acest domeniu si in acest fel s-ar asigura si noi locuri de munca. Indicat ar fi ca absolventi ai facultatilor de administratie publica sa poata participa la aceste traininguri. Informatiile acumulate in timpul facultatii nu ii ajuta cu nimic in a concepe un proiect de succes.

Cele două abordări ale colegilor de blogosferă care semnează instalatorul şi Dejan converg într-o anumită măsură, dar sunt şi divergente. În vreme ce colegul instalatorul este categoric împotriva unei abordări birocratice pentru rezolvarea acestei probleme, colegul  Dejan pare că se pronunţă pentru o intensificare a statului birocratic. Există vechiul proverb românesc : “Omul sfinţeşte locul”. Iar pentru realitatea românească din cea de a  doua modernitate, adică după timpul postmodern, este valabilă teoria “statului modest” a lui Michel Crozier. În acord cu Michel Crozier, abordarea birocratică nu este parte a soluţiei, ci parte a problemei !

Aceste proiecte obligatoriu trebuie să fie reflectate şi integrate în Agenda 21 locală pentru dezvoltarea durabilă. Această abordare permite “şuntarea birocraţiei”. Am mai insistat, pe blog, pentru favorizarea legislativă a IMM-urilor, care în mod tradiţional asigurau prosperitatea economiei româneşti. Or, în general, funcţionarea unei întreprinderi economice într-o ţară profit din plin de “capitalul intangibil” creat de sistemul educaţional din acea ţară.  Acest “capitalul intangibil”  are un statut ciudat. Deşi el adaugă valoare, el nu este calculate ca valoare adăugată în fluxul macroeconomic din acea ţară. Prin introducerea unei Agenda 21 de proximitate pentru fiecare şcoală, noi propunem corijarea parţială a respective inechităţi (de asemenea  “şuntarea birocraţiei”). În educaţia şi instruirea şcolară românească plătită din banul public, trebuie să fie implementate principiile din managementul dezvoltării durabile, care constituie obiectivul principal din politica UE. Pentru dinamizarea învăţământului românesc, în şcoală trebuie îmbinate două tipuri de structuri organizaţionale. Pe lângă structura organizaţională instituţională existentă deja, ar trebui să fie implementată şi o structură organizaţională asociativă. În fiecare şcoală de cartier ori sătească trebuie să fie redactată o Agenda 21 de proximitate, de către profesorii şi elevii şcolii. Profesorii din învăţământul preuniversitar românesc trebuie să fie trimişi la cursuri de perfecţionare plătite!, pentru a învăţa redactările Agendei 21 de proximitate, în acord cu ţintele din politica educaţională şi politica de mediu în UE. Iar  aici trebuie să fie inclus şi un curs pentru dezvoltarea proiectelor locale. Opinia mea este aceea că se intră în paradigma “statului modest” dacă sunt create în toate şcolile din România ONG- uri sub titulatura ‘Agenda 21 de proximitate’, cu o structură organizaţională de tip asociativ. Aceste ONG- uri trebuie să fie dirijate de către profesorii şcolii, perfecţionaţi periodic şi plătiţi pentru aceasta.

Titus Filipas

Excerpt dintr-o Agenda 21 de proximitate

Este un excerpt virtual (cel puţin aşa îl consider eu!) la adresa URL  http://harlau625.wordpress.com/2009/05/07/cate-ceva-despre-zagavia/ ,  dintr-o Agenda 21 de proximitate  care nu a fost construită încă. În educaţia şi instruirea şcolară românească plătită din banul public, trebuie să fie implementate principiile din managementul dezvoltării durabile, care constituie obiectivul principal din politica Uniunii Europene. Pentru dinamizarea învăţământului românesc, în şcoală ar trebui îmbinate două tipuri de structuri organizaţionale. Pe lângă structura organizaţională instituţională existentă deja, ar trebui să fie implementată şi o structură organizaţională asociativă. În fiecare şcoală de cartier ori sătească trebuie să fie redactată o Agenda 21 de proximitate, de către profesorii şi elevii şcolii. Profesorii din învăţământul preuniversitar românesc trebuie să fie trimişi la cursuri de perfecţionare plătite!, pentru a învăţa redactările Agendei 21 de proximitate, în acord cu ţintele din politica educaţională şi politica de mediu în UE. Opinia mea este aceea că trebuie să fie create în toate şcolile din România ONG- uri de mediu sub titulatura ‘Agenda 21 de proximitate’, cu o structură organizaţională de tip asociativ. Aceste ONG- uri trebuie să fie dirijate de către profesorii şcolii, perfecţionaţi periodic şi plătiţi pentru aceasta. ‘Agenda 21 de proximitate’ alcătuită de fiecare asemenea ONG de mediu şcolară trebuie să fie publicată de un blog al şcolii. În felul acesta, elevii învaţă din şcoală cultura şi atitudinea Web 2.0, precum şi o atitudine corectă faţă de mediu. La adresa URL arătată, bloggerul comenta : “Este regretabil ca in programa scolara nu sunt ore destinate istoriei si geografiei localitatilor unde se afla scoala. Sau macar obligarea elevilor in a prezenta referate cu aceste subiecte care le-ar permite prin studiu dobandirea de cunostinte privind locurile unde sau nascut si traiesc.” Am adăugat pe  acel blog  : Bună observaţie. De ceva timp fac propagandă pentru Agenda 21 de proximitate a şcolii, a fiecărei şcoli, profesorii fiind plătiţi suplimentar pentru această activitate.

Titus Filipas

Agenda 21 de proximitate

Blogul domnului Adrian Năstase a deschis o discuţie interesantă despre învăţământul românesc, vezi http://nastase.wordpress.com/2008/07/19/realitati%e2%80%a6/ .

Din nou spun că şi în educaţia şi instruirea şcolară românească, plătită din banul public, trebuie să fie implementate principiile din managementul dezvoltării durabile, care constituie obiectivul principal din politica Uniunii Europene. De exemplu, pentru dinamizarea învăţământului românesc, bun lucru ar fi, zic eu, ca în şcoală să fie îmbinate două tipuri de structuri organizaţionale. Pe lângă structura organizaţională instituţională existentă acum, să fie implementată şi o structură organizaţională asociativă. Comentam pe blogul unui parlamentar PSD – ist, pe care altminteri îl cred a fi om de bună credinţă, că în fiecare şcoală de cartier ori sătească trebuie să fie redactată o Agenda 21 de proximitate, de către profesorii şi elevii şcolii. Mai spuneam că profesorii din învăţământul preuniversitar românesc trebuie să fie trimişi la cursuri de perfecţionare plătite!, aşa cum cere sindicatul Spiru Haret, pentru a învăţa redactările Agendei 21 de proximitate. Mi s–  a replicat superior de către acel parlamentar că fiecare cadru didactic din preuniversitar trebuie să facă aceasta pe banii proprii, că aşa era pe vremuri. Măi să fie! Parlamentari de un cinism extrem se găsesc în mod egal pe cele două laturi ale eşichierului politic, se pare. Opinia mea este aceea că trebuie să fie create în toate şcolile din România ONG- uri de mediu sub titulatura ‘Agenda 21 de proximitate’, cu o structură organizaţională de tip asociativ. Aceste ONG- uri trebuie să fie dirijate de către profesorii şcolii, perfecţionaţi periodic şi plătiţi pentru aceasta. ‘Agenda 21 de proximitate’ alcătuită de fiecare asemenea ONG de mediu şcolară trebuie să fie publicată de un blog al şcolii. În felul acesta, elevii învaţă din şcoală cultura şi atitudinea Web 2.0, precum şi o atitudine corectă faţă de mediu.

Titus Filipas