Szobi Cseh

A murit marele cascador Szobi Cseh, un participant activ în arta cinematografică neroniană (nimic negativ aici!) a lui Sergiu Nicolaescu. Bunul Dumnezeu să-l odihnească ! Reiau un articol laudativ mai vechi despre Szobi Cseh : +Stanley Kubrick şi Szobi Cseh / Doi mari secui care şi-au demonstrat pozitiv apartenenţa (la) şi lealitatea faţă de România : Edmond Bordeaux Szekely (mama lui era franţuzoaică) şi Szoby Cseh. Edmond Bordeaux Szekely s-a născut în anul 1905, şi a murit în anul 1979. Edmond Bordeaux Szekely nu a pronunţat vreodată nici măcar un singur fragment de discurs anti- românesc. Foarte recent, o publicaţie americană prestigioasă îl caracteriza drept „filosof român” http://travel.nytimes.com/2012/12/30/travel/destination-wellness.html?hp&_r=0 Nu cunosc opera sa ce permite să fie caracterizat drept filosof român. Din ce am găsit, pot zice că gândirea sa filosofică era asemănătoare cu gândirea filosofică a lui Camil Petrescu. Însă nu cred că s-au cunoscut şi au discutat vreodată. Dar găsim la amândoi interesul faţă de ideologia fiziologică a lui Maine de Biran. Iar pe domnul Szoby Cseh cine nu-l cunoaşte şi nu-l respectă ? L-am ascultat pe 3 ianuarie în studioul televiziunii Antena 3, invitat la o discuţie despre Sergiu Nicolaescu. Eu fiind parte la fandomul românesc SF, eram interesat de un episod din 1968, când Stanley Kubrick intenţiona să filmeze în România. Am mai vorbit pe aici despre temă, fără să primesc răspunsuri. Pe 3 ianuarie, din studioul televiziunii Antena 3, domnul Szoby Cseh m-a lămurit. Din Wiki aflu că Szobi Cseh : +În anii 1967-1980, fiind primul metodist (maistru de lupte) angajat pe un asfel de post în România, în cadrul Studioului Cinematografic “București” și apoi în Centrala RomaniaFilm – Centrul de Producție Cinematografică, a colaborat la toate filmele românești ce conțineau secvențe de acțiune-lupte și a executat multiple cascade dificile și spectaculoase, unele fiind unicate pe plan mondial. Tot din 1967, Cseh a alcătuit prima echipă de cascadori profesioniști din România, a cărei continuitate a asigurat-o, prin coordonare și instruire, până în 1987. Astfel, Szabi Cseh a contribuit substanțial la crearea unui domeniu practic inexistent în România până atunci și la „perioada de aur” a filmului românesc de acțiune în context mondial.+ Ei bine, un detaliu al revelaţiilor lui Szoby Cseh este congruent cu un detaliu pe care îl ştiam eu mai demult pe tema Stanley Kubrick-1968-filmare- România. Detaliul comun se referă la o scenă de film cu 11 000 de cai şi călăreţi. Se întâlneşte în filmul Mihai Viteazul (din anul 1970). Dar înseamnă că Stanley Kubrick auzise deja despre el, fiind în pregătire, încă din anul 1968. Aceasta nu înseamnă că Stanley Kubrick intenţiona să filmeze Mihai Viteazul. Stanley Kubrick intenţiona să arate publicului ce a însemnat bătălia de la Borodino, ilustrând-o şi printr-o scenă de luptă cu 11 000 de cai şi călăreţi. Este foarte interesant modul de gândire pur managerial, de o eficienţă extremă, ce îl caracteriza pe regizorul Stanley Kubrick. Astfel, pentru filmele sale, Stanley Kubrick căuta în permanenţă reducerea costurilor. Uniformele militare pentru 11 000 de călăreţi ar fi costat destul de mult. Stanley Kubrick a găsit o soluţie foarte ingenioasă. Tocmai fusese inventată o marcă de hârtie extraordinar de rezistentă la rupere. Stanley Kubrick intenţiona să tipărească uniformele militare de la Borodino pe hârtia aceea, apoi să o „croiască”, şi să realizeze uniformele prin lipire. În treacăt fie spus, hârtia de acel tip a fost ulterior folosită de firma de curierat FedEx, pentru plicurile sale extrem de rezistente.+
Titus Filipas

Stanley Kubrick şi Rosemary Williams, fotografie din anul 1949

Priveşte la http://www.nytimes.com/2014/07/27/nyregion/before-kubrick-was-an-auteur.html?action=click&pgtype=Homepage&version=Moth&module=inside-nyt-region&region=inside-nyt-region&WT.nav=inside-nyt-region#slideshow/100000003015551/100000003015592 Mai întreb doar atât : Este şi un selfie prezentat în fotografia din 1949 ?
Titus Filipas

Uciderea cailor

din România a fost ordonată de către Alexandru Moghioroş, un etnic maghiar din „conducerea superioară de partid şi de stat” şi comunist belakunist feroce. Totuşi, mai rămăseseră destui cai. Astfel, după consemnările regizorului american Stanley Kubrick din anul 1968, partea românească (reprezentată prin generalul naţional-ţărănist Vasile Milea ; în anul 1946 el a fost vice-președinte al Organizației de tineret a PNȚ din comuna Lerești, județul Muscel) putea oferi până la 30 000 de cai pentru filmările la superproducţia „Borodino”.
Titus Filipas

Un “caz de prioritate “?

Articolul “Legenda bisericilor pictate”,  publicat în revista electronică Asymetria, are drept motto un citat din Stanley Kubrick : „Dacă vrei ca viitorul să arate credibil, pune în el şi trecutul.” Eram interesat de Stanley Kubrick pentru că aparţineam fandomului sci-fi din România. Fusesem publicat de Adrian Rogoz în Colecţia de Povestiri Ştiinţifico- Fantastice cu o celeritate care l-a uluit pe Alexandru Mironov, colegul meu din cancelaria liceului economic din Craiova. Organizasem un “cerc SF” cu elevi de liceu, şi alcătuisem pentru ei câteva texte cu valoare didactică, menite să le arate cum se scrie. Alexandru Mironov m -a văzut cu paginile în cancelarie, le -a citit, şi nu mi le- a mai restituit. În Bucureşti, nu ştiu cum l-a abordat pe Adrian Rogoz, i -a pasat textele mele şi i- a smuls promisiunea că le va citi. Ulterior, după ce l- am cunoscut pe Rogoz, mi -a declarat că de fapt eu nu scriam literatură ştiinţifico- fantastică. Şi ori de  cîte ori îl reîntîlneam pe Adrian Rogoz, îmi spunea să nu uit că a fost primul care a lăudat felul cum scriam. Nu am uitat. Dar excerptul mai sus  citat din Stanley Kubrick l-am întâlnit abia după ce am avut acces la Internet. Filozofi care publică în Revista 22 şi fac parte din Grupul pentru Dialog Social neagă valoarea lui Nae Ionescu, asertând că el nu a contribuit cu nimic la gândirea originală. Îi sfătuiesc pe aceşti domni GDS-22 să citească prelegerile metafizice din 1926 ţinute de cojanul din Brăila la Universitatea din Bucureşti. În prelegerea din 12 februarie 1926, Nae Ionescu spunea: “Viitorul este înglobarea trecutului în realitate.” Cele două fraze sunt ideatic identice, îl anticipează Nae Ionescu pe Stanley Kubrick?  “Nae Ionescu nu a fost doar profesor de filozofie, ci un autentic filozof, care a gândit pe cont propriu şi a dezvăluit logic şi detaşat, locurile în care cei consacraţi aveau slăbiciuni argumentative.”, îmi scria pe e-mail un fost coleg de la facultatea de fizică din Bucureşti, Costel Marghitoiu. Cred că ar trebui să îi cer permisiunea de a face public textul său impecabil, o adevărată “Scrisoare despre noumen şi fenomen”.Titus Filipas