Posts Tagged ‘Sri Aurobindo’

Iancu Văcărescu şi Sri Aurobindo despre Zeitatea în mişcare

martie 13, 2013

Muzele sunt cele nouă fiice ale Memoriei, şi le poartă numele loja masonică Les Neuf Soeurs ce i-a ajutat pe Ideologii primari să îşi propage ideile de emancipare. Ajunge cumva, purtată pe val ori pe un curent spiritual, vestea aceasta şi la poetul român Iancu Văcărescu ? Epistemologia din versurile lui Iancu Văcărescu nu este o didascalie : „V-am dat teatru, vi-l păziţi/Ca un lăcaş de muze / Cu el curând veţi fi vestiţi / Prin veşti departe duse” ; pentru că ea poate fi interpretată în cifrul lui Ienăchiţă – ca un flux de reprezentări ontologice în limba română, purtând pe val cohorta de zeităţi ale experienţelor ontice. Constantin Noica, în ‘Logica lui Hermes’, subliniază admirabil această mişcare a ideilor „întru”. Dacă René Descartes spunea : “Cogito ergo sum”, Condillac arăta cât de importantă este experienţa ontică – senzaţia transformată în idee, pentru verbul „a fi”. La Sofocle şi la vechii poeţi greci, toate experienţele ontice aveau asociate zeităţi. Iancu Văcărescu tradusese pe româneşte dramaturgie universală. Deschisese astfel o poartă pentru „veştile” purtate de zeităţi ! Este interesant că şi în poezia lui George Coşbuc apar asemenea personaje-veşti, chiar personaje astrale vestitoare de ontologii. În secolul XX, ideea aceasta va fi incorporată în Metafizica lui Constantin Noica. Ea ne permite să citim versul: ” Prin veşti departe duse”, ca o mişcare din exterior spre interior, împământenind la noi, adică în Limba Română, un Panteon cultural prin conştientizare. Incontestabil, Poeţii Văcăreşti arătau pentru noi Spiritul Timpului în vremuri foarte dificile, demonstraţia aceasta a fost făcută convingător de criticul literar Paul Zarifopol. Iar Sri Aurobindo, un filosof Indian care s-a ocupat cu Yoga integrală şi popularizarea ei, scrie despre zeitatea Kala (Spiritul Timpului) că atunci când ea „se mişcă într-o direcţie determinată, toate forţele lumii sunt chemate într-un curent care ajută atingerea ţintei decretate.”
Titus Filipas