Posts Tagged ‘Soroca’

Firul saitic şi firul Văcăreştilor

noiembrie 5, 2013

Doamne, câţi intelectuali mari a dat Rusiei, judeţul Soroca http://nastase.wordpress.com/2013/11/03/leonida-casso-si-basarabia/ ! Chiar ministrul Educaţiei din Rossiia de atunci era originar din judeţul Soroca. Generic, ei erau Boarii mitici sau Văcăreştii, cea de a treia clasă funcţională din ideologia lui Georges Dumézil (ea însăşi fiind dezvoltarea ideologiei lui Giambattista Vico). Boarii constituiau o clasă funcţională economică. Legendele constelaţiilor mai adeveresc că Boarul coincidea cu plugarul primordial Triptolemos . Plugarii din câmpiile bazinului nord-pontic sunt atestaţi documentar de către oratorul Demostene din Atena, a cărui familie făcea comerţ cu aceştia. Prin releul cetăţii Atena, firul Văcăreştilor se întâlneşte cu firul saitic din „delta biblicelor sinte”. Înainte de a fi orice Rusie !
Titus Filipas

Iurie Darie şi Dumitru Furdui

noiembrie 10, 2012

A murit Iurie Darie. Bunul Dumnezeu să-l ierte ! Era un refugiat sorocean. Câţi au mai rămas dintre ei ? Şi marele actor Dumitru Furdui era născut tot în judeţul Soroca. Satele de pe-acolo erau hărăzite cu multe genii, aproape la fel ca şi cetăţile antice din Ionia.
Titus Filipas

Jeremy Bentham la Soroca

august 14, 2012

Am mai vorbit pe blogul acesta despre filosoful englez Jeremy Bentham, care traversa Valahia şi Moldova în iarna 1785-86. La una dintre celebrele conferinţele TED http://en.wikipedia.org/wiki/TED_(conference) , renumitul specialist britanic în problemele educaţiei, sir Ken Robinson, http://en.wikipedia.org/wiki/Ken_Robinson_(educationalist) , istorisea audienţei o anecdotă despre acesta: “Jeremy Bentham împărţea oamenii în două categorii. Pe de o parte sunt cei care simplifică orice taxonomie într-o dihotomie. Pe de altă parte, sunt cei care nu recurg la această simplificare.” Jeremy Bentham povesteşte şi despre o zi petrecută la Soroca (unde locuiau strămoşii mei). Jeremy Bentham mai adaugă şi detaliul, pe care nu-l ştiam, că autoritatea supremă în oraş şi judeţ era reprezentată printr-un ofiţer prusac. Jeremy Bentham, care era un filosof moral, subliniază faptul că ofiţerul prusac era un tip foarte corupt.
Titus Filipas

Insidioasa Wikipedia de limba română

ianuarie 2, 2009

Ne reamintim că la anii  1437/38,  tratatele Unio Trium Nationum întăreau de facto privilegiile enorme ale ungurilor minoritari, nu-i protejau deloc pe secui de agresiunea prin asimilare maghiară, şi îi excludeau complet pe români, populaţia majoritară din Transilvania ! Nici măcar vechile cronici ale maghiarilor  nu îi prezentau pe secui drept una dintre Săgeţile ungureşti. Forţându i să înveţe limba maghiară, ungurii lea distrus  identitatea de secui. Faptul că secuii nu sunt trib ungur este consemnat de savanţii Occidentului, Encyclopedia Britannica îl menţionează.  Bram Stoker (scriitor extraordinar de bine documentat prin lecturi în British Library) ni-l prezintă pe mândrul conte Dracula  drept unul dintre aristocraţii secuilor care au refuzat jugul ungar: “After the battle of Mohacs, we threw off the Hungarian yoke”!  Cursul vieţuirii secuilor în ţinutul  intramontan din Carpaţii Orientali le -a fost oferit  de stabilitatea unui ecosistem.  Pe vremuri antice marcate de  legiferarea calendarului iulian, depresiunile şi poienile  montane favorabile vieţuirii umane, dar climatic nefavorabile pentru Vitis Vinifera,  au fost  “nişe ecologice”  pentru  dacii tribali care l-au sprijinit politic  pe Deceneu în lupta de eradicare a viţei de vie, într-o extinsă  lume dacică formată din entităţi foarte deosebite, vezi de pildă numai percepţia foarte contrastantă  a  congenialităţii aduse de vin! Triburile  singulare de daci care nu s-au romanizat decât parţial şi reversibil, –precum kurzii, numiţi ‘romani’ de către arabii cuceritori–, s-au transformat prin  evoluţie istorică în secui şi huţuli. Numărul siturilor dacice din ‘ţinuturile secuieşti’ vorbeşte pertinent în sprijinul tezei noastre. Dar chiar şi după 2000AD, naţionaliştii extremişti maghiari au distrus sistematic dovezile arheologice dacice din ţinuturile secuieşti.

Hungaria-1 (numerotarea este obligatorie) a fost aneantizată prin consecinţele bătăliei de la Mohaci (1526). Laleaua a fost adusă în Europa  de slujitorii turci ai lui Soliman cel Măreţ. Secuii au adoptat ca simbol de identitate naţionalistă Laleaua, sărbătorind astfel distrugerea Hungariei -1 de sultanul turc Soliman Magnificul!

Hungaria -2 a fost reconstruită  de la zero de către prinţul regent latin Eugeniu de Savoia (1663-1736),  care nu ştia măcar o boabă din  limba maghiară. Deoarece a fost şi  eliberatorul Timişoarei, acest Eugeniu de Savoia născut la Paris a fost  de facto « prinţ  regent » pentru Romania Neoacquistica ai cărei regi dintr-o dinastie  hotărâtă tot la Paris încă nu se născuseră. Dar Hungaria -2, renăscută  prin geniul organizatoric  latin, a fost apoi distrusă brutal de pseudo-elita   maghiară  odată cu inventarea “sistemei, a constituţiunei, a dualismului”, cum numea poetul Mihai Eminescu actul Ausgleich  (Compromisul) de la 1867 care instaurase  regimul „K und K”. Se năştea astfel Hungaria -3. Unde metodic se forţa ideologia maghiarizării populaţiilor secuieşti şi româneşti. După 1 decembrie 1918, această maghiarizare brutală a populaţiei româneşti se aplică doar pe versanţii Tisei, de unde dispar complet nenumăratele  sate româneşti existente  înainte de 1914.

Prin conivenţa dintre Hitler şi Stalin, maghiarizarea populaţiilor secuieşti şi româneşti este reluată după Diktatul de la Viena, împreună cu incalificabila  deportare a evreilor ardeleni la Auschwitz, unde aceştia vor fi exterminaţi. Wikipedia de  limba română pune acest fragment de Holocaust tot în responsabilitatea românilor , aleşi a fi ţapi ispăşitori pentru istoria din această parte a Europei. Astfel, la adresa URL http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ursu , găsesc scris : “Gheorghe Ursu (1926 – 1985) a fost un inginer de construcţii, poet, scriitor şi disident. […] Gheorghe Ursu s-a născut în oraşul Soroca […], a învăţat la şcoala din Soroca pînă în anul 1941 cînd familia s-a mutat la Galaţi. […] Bunicii lui din partea mamei, împreună cu încă 10 membri ai familiei (care erau evrei) au fost ucişi la Auschwitz.” Insidioasă,  această Wikipedia de  limba română.

După cel de al doilea război mondial, Stalin impunea Republicii Populare Române instaurată la 30 decembrie 1947, crearea Regiunii Autonome Maghiare (RAM). În acest “stat în stat” unde  securiştii erau maghiari, activiştii comunişti de etnie maghiară forţează absolut nestingheriţi  aplicarea maghiarizării. Unde erau comuniştii români Constantin Pârvulescu şi Vasile Paraschiv, cum au reaţionat ei atunci ? Nicolae Ceauşescu, trimis de Gheorghe Gheorghiu-Dej la Tîrgu Mureş ca să  supervizeze o şedinţă cu activul partidului unic (PMR) din regiunea RAM,  constată stupefiat că oamenii de la tribună vorbeau numai în limba maghiară! Atunci Nicolae Ceauşescu s-a ridicat în picioare şi le-a ţinut un discurs foarte scurt şi convingător . Seamănă, oarecum, cu spusele lui Mihai Eminescu, pe vremuri : “E timp să declarăm neted şi clar că în ţara noastră,   nu suntem nici vrem să fim maghiari…” Activiştii partidului unic PMR beneficiau de nişte privilegii enorme. Nicolae Ceauşescu le reaminteşte aceasta, cifrat : “Nu vă e ruşine ? Mâncaţi pâine albă, românească, şi nu vreţi să vorbiţi româneşte?

Acelaşi  discurs  ar trebui poate ţinut şi anonimilor universitari din Sfatul Bătrânilor care controlează articolele din Wikipedia de  limba română. Şi care strecoară, la fel de insidios, mesaje impregnate cu ideologia  maghiarizării. De exemplu, citesc la  adresa URL http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Rom%C3%A2niei ? : “Cucerirea ungară a Transilvaniei a început spre mijlocul secolului X, fiind încheiată în secolul XII. Un aport important în procesul ocupării Transilvaniei l-au avut secuii.” Or, secuii nu sunt unguri. Secuii erau din vremuri antice în Transilvania. În limba română trebuie spus adevărul.

Titus Filipas

Alexandru Graur a promovat „limba moldovenească”!

septembrie 18, 2008

A fost o periodă când în RPR (republica populară Română, instaurată de divizia Tudor Vladimirescu formată prin diligenţa  cominternistului Valter Roman, tatăl revoluţionarului Petre Roman care şi-a luat doctoratul în Occident pe banii Securităţii române), studiul lui Octavian Goga în şcoală era interzis, dar el era permis în “desiatiletcile” (“desiatiletca” înseamnă şcoala medie cu o durată de zece ani, “desiatiletci” au existat şi în RPR, după modelul preluat din URSS) din respublika sovietică socialistă Moldovenească ! Deşi un membru al Academiei RPR, în speţă academicianul Alexandru Graur, scria pe atunci teorii cum că „limba Moldovenească” este diferită de limba română, au fost intelectuali de curaj născuţi în Vechiul Regat care au mers cu acele manuale şcolare din r.s.s.M., –care conţineau poeziile lui Octavian Goga scrise cu litere cirilice–, la conducerea comunistă naţionalistă română din RPR şi au cerut reintroducerea lui Octavian Goga şi în şcolile din RPR!

Conducerea comunistă naţionalistă română a fost criticată în mod expres de Raportul Tismăneanu, citit de preşedintele Traian Băsescu în Parlamentul Românei. Se cheamă “Raportul Tismăneanu” după numele coordonatorului Vladimir Tismăneanu, profesor universitar în USA. Tatăl lui Vladimir Tismăneanu se chema Lioncik Tismeneţki şi era un evreu  născut la Soroca, în Basarabia. La ocupaţia sovietică din perioada 1940-1941, acest Lioncik Tismeneţki a adus Gulagul peste Basarabia. Bunicul meu Grigore Filipaş, răzeş-chiabur din judeţul Soroca, a stat ascuns în toată perioada 1940-1941 pentru a nu fi arestat şi deportat în Siberia.

Titus Filipas

Respect pentru Edgar Papu

septembrie 10, 2008

Este un răspuns la invectivele grosiere proferate împotriva mea pe situl ziarului Romania libera :

http://www.romanialibera.ro/a133011/unde-a-gresit-patapievici.html .

1)Termenul protocronism a fost propus de Edgar Papu. 2) Edgar Papu nu a fost comunist. 3) Edgar Papu a fost deţinut politic în România comunistă.4) Cel care a amestecat comunismul cu protocronismul a fost Vladimir Tismăneanu. 5) Raportul Tismăneanu a rescris istoria. 6) Lioncik Tismenetski, tatăl lui Vladimir Tismăneanu, a adus Gulagul peste Basarabia în 1940-1941. 7) Bunicul meu Grigore Filipaş, răzeş chiabur din  judeţul Soroca, a stat ascuns în anul 1940-1941 pentru a nu fi deportat în Siberia. 8. Strămoşii mei răzeşi au fost vecini cu moşia lui Miron Costin din judeţul Soroca 9)Pe cine supără  enunţul  principiului identităţii  în formularea lui Miron Costin ?

Marile culturi moderne sunt acelea cărora le-a reuşit racordarea umanistă, pe teritoriul unui limbaj perfect, a tradiţiei din Sais la  cultura renascentistă şi post-renascentistă.

Prin doctrina protocronismului, cărturarul român Edgar Papu demonstrează  că racordarea aceasta s-a produs şi în cultura română. Eu cred în adevărul doctrinei lui Edgar Papu. Alţii nu  pot vedea acest adevăr, este poate dreptul lor sacrosanct la anti- românismul exercitat de pe funcţii  înalte plătite gras chiar de statul român. Dar ca persoană umilă întreb : De ce nu renunţă “ei” la funcţii,  înainte de a vorbi cu atâta ocară şi ură împotriva românilor?

Protocronism se numeşte intuiţia de anvergură pentru sinteza românească  a culturii europene. Sincronismul reprezintă metodologia  pentru confirmarea intuiţiei protocroniste. Dar nu înţeleg pentru ce   oameni din cetatea românească  a cuvântului  scris opun  Protocronismului, care continuă linia culturală   Cantemir-Văcăreştii-Eminescu, Sincronismul promovat  ca o metodă de către Eugen Lovinescu.  Aceşti oameni îl scot artificial  pe Eugen Lovinescu din fluxul major al culturii române. Pentru a-l racorda la ce? Raţionamentul pe care ei nu îl duc până la capăt devine  lozincă. Protocronismul şi Sincronismul nu aparţin unui binom antinomic, nu sunt subsumate unui maniheism. A vorbi despre conflict între cele două concepte înseamnă că revii fie la ideologia comunistă, fie la ideologia postului de radio „Europa liberă”, egal de pernicioase.  

Edgar Papu  exprimase idei geniale, –să amintim fulgerările minţii sale despre Arta Moldovenească!–,  în domeniul unde  Andrei Pleşu este numai debitant de locuri comune.  Fostul ministru al Culturii Andrei Pleşu a interzis publicarea lui Edgar Papu în reviste finanţate de stat, şi l-a lăsat literalmente să moară de foame. Plata pentru acele articole din reviste asigura subzistenţa lui Edgar Papu. A fost Edgar Papu un personaj atât de periculos ? Raportul lui Vladimir Tismăneanu citit  în parlament de preşedintele Traian Băsescu acuza Protocronismul lui Edgar Papu drept cel mai mare pericol pentru România. Noi chestionăm privitor la propagandismul de iarmarok din Raportul Tismăneanu/ Tismenetski: Cine se teme de România şi dezvoltarea ei în Romania Neoacquistica ?   

Titus Filipas

Incivilitatea lui Slow Forward

august 20, 2008

Civilitatea este  artă care cere timp spre a fi învăţată. Generaţii chiar. Eu sînt un endogen. Strămoşii mei răzeşi erau vecini cu moşia lui Miron Costin din judeţul Soroca.

Personajul real ce se ascunde sub avatarul Slow Forward pare un exogen de rea credinţă. Asta explică incivilitatea sa şi limbajul macaronez.

“Daca totusi blogul pe care-ti publici aberatiile e un misto subtil, ei bine, problema ta e ca-i prea subtil.”, îmi spune avatarul Slow Forward*, http://sfwd.blogspot.com/2008/08/raspuns-2.html . Este doar blog de honnête homme, îi răspund. Dacă personajul Slow Forward nu-i înţelege conţinutul, este pentru că provenim din  familii cu arhetipuri culturale diferite. În plus, acum „l’enfant gâté a succédé à l’homme cultivé”.

Trăim în timp postmodern. Când toate valorile au căzut. Deci Cristian Neagoe nu este o valoare. QED. Este o alegere a Institutului Cultural Român. Citesc lista “The Good Guys”. Recunosc numele unor persoane care au primit stipendii de la Institutul Cultural Român. Asta explică şi alegerile lor, convergente cu interesele.

Titus Filipas

*este amuzant că anonimul Slow Forward a şters imediat această frază de pe blogul său după ce a citit articolul meu.

Cu cine discut /sau nu Kant

iulie 25, 2008

Cu fostul meu coleg de la Facultatea de Fizică din Bucureşti, Constantin (Costel) Marghitoiu. Colegul nostru comun, Meder Laszlo Ferencz, care a terminat această facultate extrem de dură cu 10 (zece) pe linie, spunea foarte serios despre Costel Marghitoiu că era cel mai “deştept” din generaţia noastră.

Acum,  Costel Marghitoiu  întreţine un site de filosofie la această adresă, http://www.filozofiadesueta.com/ . Un articol  pe care mi l- a trimis în urmă cu câţiva ani prin  e-mail, şi l -am salvat pe blog-ul meu sub titlul Scrisoare despre noumen şi fenomen, a fost accesat de peste 100 de ori.  Sigur, în alţi termeni şi alte categorii aceasta poate înseamnă  prea puţin, dar amintesc faptul că aici este vorba, totuşi, despre un articol de filosofie!

Recent, exprimându -mi opinia privind felul cum se învaţă limba română în respublika Moldova, am inserat un comentariu benign pe un blog care nu este redactat în limba română, spun aceasta din nou foarte clar, ci redactat într-  o subvernaculară pseudo – neolatină extrem de grotescă, pe care eu o denumesc limba moldovenească numărul “n”,  vezi aici http://urdumheit.wordpress.com/2008/07/18/savatie-bastovoi-din-nefericire-inca-un-bou/  .

Ca refugiat basarabean din vechiul judeţ Soroca, cu drepturile mele clare de răzeş, deţin legitimitatea  să mă exprim pe această temă. Insertul meu  pe acel blog suna aşa : +Întâmplător, am studiat la liceul ‚Fraţii Buzeşti’ din Craiova,   şi aveam un respect extraordinar faţă de vechii profesori ai şcolii, eliminaţi   de regimul comunist. Să-l amintesc aici numai pe Fanu Duţulescu, autorul unui  concentrat „Dicţionar al filosofiei” în care explica atât de bine conceptele metafizicii, printre care şi noumen-ul sau „lucrul în sine”.+

Amuzant, dar colectivul urdumheit (bănuiala mea este că sunt mai multe personaje acolo, persoane fizice  reale ce lucrează în ture şi primesc salarii ruseşti foarte bune pentru ceea ce fac) găseşte necesar să comenteze:“Din vagile cognoscinte kantiielniţe, ştiam que Ding an Sich-ul ie inaccesibil de tăt, allora putem cognoasce doar qu.il existe….dar s-ar putea sa ma inselez….cu Vernunftu n-am mai discutat de   hăt ani de zile.”

Fiind vorba despre Kant, trimit prin e-mail acest comentariu colegului meu Costel Marghitoiu:

“Dragă Costele,

După cum ştii, Rusia este în plin proces expansiv în toate domeniile. Iată un comentariu kgb-ist, absolut autentic, la Kant.”

Fostul meu coleg de facultate  mi – a răspuns  pertinent:

“Dragă Tit,

Simpatic comentariu şi nu de tot stupid. Ding an sich ar fi ‘lucrul în sine, sau lumea în sine’, a lui kant,  iar vernunft-ul ar fi raţiunea criticată-explicată  de Kant în celebra lui carte. Rusul tău moldovean greşeşte când spune că lumea în sine poate fi argumentată ca existând, dar nu poate fi şi cunoscută, ea nici nu este sau nu este existenţiabilă pe vreo cale fie ea şi demonstraţională. Din păcate ai noştri cetăţeni nu prea discută de loc cu vernunftu lor, dar omul tău zice că o face din când în când, stare evident superioară. “

Apoi, colegul  meu a continuat : ”Găsesc pe internet tot felul de texte interesante, despre numen, sau lucrul în sine, şi despre alte alea, dar nu aş zice că  sunt ceva promiţător. Există o complexitate banală, adică metafizica [filosofia, n.n.] care nu implică efecte interesante. Păcat că nu eşti amator, aş putea discuta cu tine despre confuziile şi contradicţiile kantiene, evident în viziunea mea. Spre exemplu despre faptul că noi putem cunoaşte fenomenul dar nu noumen-ul, presupusa lui sursă. Dacă ‘noumenul’ este un obiect-proces, similar cu fenomenul îl cunoaştem prin fenomen, iar dacă este mintea care creează fenomenul, atunci mintea asta ‘noumen’ nu mai e o lume, fie ea şi în sine, nu mai e un lucru sau colecţie de lucruri corelate cauzal, ea este un algoritm generativ de lucruri în conştientele reprezentante. Toate astea le-au înţeles filozofii din Orient care au admis doar vidul universal şi lumea impresie sau iluzie, lumea desfăşurată în minte dar căreia nu îi corespunde nici o realitate efectivă, fie ea şi în sine.”

Titus Filipas

Moldova Comnenă, Moldova Muşatină

ianuarie 4, 2008

Surprinzător ce spun,  sînt rudă cu mitropolitul Antonie Plămădeală. Amândoi părinţii mei erau din judeţul Soroca, iar maică -mea era neam mai îndepărtat  cu familia celui care avea să fie mitropolit al Ardealului. Aflam despre relaţia aceasta de familie abia prin anul 1969, de la un unchi prin alianţă, fost învăţător în Basarabia. Eu terminasem facultatea de fizică încă din 1967, şi deşi căpătasem direct prin repartiţie un post la un liceu din Craiova, fără vreun stagiu la ţară, ceea ce îl enerva pe directorul de studii cumplit, căci mereu îmi spunea zeflemitor „Filipaş de la oraş”, nu îmi găsisem o cale. Prin anul III de facultate, realizasem deja că vocaţia mea era de fapt metafizica. Unchiul acela, un înţelept care  ştia nenumărate arhetipuri culturale din Moldova Comnenă şi Muşatină, cunoştea  interesul meu pentru filosofie  şi m -a sfătuit să îl caut pe Antonie Plămădeală,  să îi cer să mă ajute în vocaţia mea. Apoi a trasat un arbore genealogic complicat, pe care m -a sfătuit să îl ţin minte pentru a -l expune părintelui Antonie Plămădeală, căci  el va înţelege. Or, eu la vremea aceea, deşi citisem multă  filosofie bine tradusă în limba română, nu ştiam nici măcar ce înseamnă gândirismul şi isihasmul ! Nu ştiam nimic despre lupta de idei între Varlaam din Calabria şi Grigorie Palamas, fondatorul isihasmului, considerat  drept cel de al patrulea Sfînt Ierarh  în Biserica Orientală. Inspirat de umanismul din Italia, Varlaam din Calabria definea transcendenţa  ca  index pentru  “altă lume”. Grigorie Palamas apăra  unicitatea Absolutului spunând: Nu există “altă lume”. Mai târziu, Hegel  va demonstra adevărul acestei aserţiuni a isihasmului ca pe o teoremă,  în marele lui tratat de teologie pozitivă intitulat  „Ştiinţa logicii”,  pe care îl citisem în facultatea mea bucureşteană. Apoi, buna mea maică nu îmi vorbise  vreodată despre părintele Antonie Plămădeală.  Îmi vorbea numai despre rudele apropiate care fuseseră deportate în Siberia, printre care şi părinţii ei! Ocupată cu treburile casei şi ale slujbei, mama, Dumnezeu să o ierte!,  era prea obosită ca să urmărească evoluţia unei  depărtate rude basarabene.  Oricum, nu m -am întâlnit vreodată cu acest  îndepărtat neam al meu din Basarabia.În educaţia de la mama  erau prezente cu totul alte arhetipuri culturale decât ceea ce învăţam eu la şcoală ori pe maidan (totuşi loc instructiv  când se juca oina! ). Erau vechi arhetipuri  culturale  de familie, venind din Moldova  Comnenă şi Muşatină.   Când în noiembrie  1956  securitatea a descins  într -o noapte  în  casa noastră,  un ofiţer,  văzând semnele de protecţie creştină lângă patul meu, a făcut o remarcă dispreţuitoar e.  Am învăţat  instantaneu  să mă simt porfirogenet.  Cred că aceleaşi arhetipuri culturale din Romania Orientală au format şi temeiul celor  dintâi  lecţii de viaţă  primite de copilul care va deveni,  peste ani, Mitropolitul Antonie Plămădeală. Titus Filipas

Foametea din respublika Moldova

decembrie 22, 2007

Partea Moldovei dintre Prut şi Nistru este partea cea mai productivă a Moldovei istorice. Toate rudele mele de sânge erau din judeţul Soroca. Îmi povesteau că acolo era raiul pe pământ. Dar au venit ruşii, cu gestionarea predatorială a resurselor în stilul managerial Gosudar. Întrebarea poeziei populare de la Nistru suna astfel : ‘Rus, rus, paparus,/ Cine dracu te-a adus?’. Acolo, în RESPUBLIKA MOLDOVA şi Ukraina, se manifestă şi acum consecinţele pactului Ribbentrop-Molotov, catastrofal pentru unii, favorabil pentru alţii. Pentru România, puterile SUA şi UE nu au aplicat principiul reversibilităţii, aşa cum au procedat totuşi pentru Estonia, Letonia, Lituania. Ar fi însemnat să deranjeze Ukraina, ‘marele stat’. Titus Filipas