Posts Tagged ‘şcoala românească’

Cristian Preda şi asimptotica Godwill

iunie 21, 2009

Ca exemplu de “blog-ideologie”, am vorbit deseori  pe blogul meu despre necesitatea de a introduce  noţiuni de Cultura percepţiei  riscului la toate nivelele în şcoala românească, de la preuniversitar până la masterat şi doctorat. În proiectul de modernizare a învăţământului românesc, realizat sub înaltul patronaj  al preşedintelui Traian Băsescu, nu se prevede chiar nimic despre Cultura percepţiei  riscului. O ieşire în Europa îl face pe Traian Băsescu să ne vorbească la întoarcere 🙂 despre ce-a auzit el pe acolo, anume despre “riscul sistemic”.  Părerea mea este că Traian Băsescu habar nu are cu ce instrumentalism logic se identifică şi se previne “riscul sistemic”.  În lucrarea ‚Cultura română şi politicianismul’,  Constantin Rădulescu – Motru punea un accent extraordinar pe utilitatea  principiului identităţii din logică, exact în sensul că reprezentarea ontologică în limba română este un construct necesar al realităţii pentru românii care doresc integrarea în societatea modernă. La Constantin Rădulescu – Motru, postulatul logic al  identităţii  ne dă adevărul. Dar consilierul prezidenţial Cristian Preda, profesor de filosofie la Universitatea din Bucureşti, îl abordează pe Constantin Rădulescu – Motru doar prin asimptotica Godwill : “Constantin  Rădulescu-Motru face parte din familia spiritelor totalitare româneşti, victime şi călăi ale propriilor ideologii.” Reamintim că în acord cu gânditorul britanic  John Maynard Keynes (1883–1946), întotdeauna ideile ‚practice’ din economie şi dintr -o societate trebuie  să se bazeze pe sprijinul intelectual al unui doctrinar ori al unui filosof. Ei bine, pentru România, sprijinul intelectual  pentru societate vine din partea filosofului Constantin Rădulescu- Motru. De altminteri, cu  bună îndreptăţire  s -a observat că dintre toţi cugetătorii români, unicul creator de autentic sistem filosofic a fost tocmai Constantin Rădulescu- Motru. Un om năpăstuit de comunişti, cu imagine urgisită chiar şi acum de potera internaţionalistă care controlează lumea, din pricina faptului că nu a fost „politiceşte corect”. L- au lăsat să moară de foame ordinele cominterniştilor care au luptat în Spania şi au dominat  politica românească neîntrerupt din 1945 şi până acum  (ei au confiscat de facto revoluţia din 1989, şi au transformat -o în catastrofă naţională! ). Se spune chiar şi în prezent, fie direct,  fie indirect însă ameninţător la adresa potenţialelor dezvoltări independente şi pozitive  din cultura română, că  năpăstuitul Constantin Rădulescu- Motru şi-  a meritat cumplita soartă!

Titus Filipas

TIC în şcoala românească

martie 27, 2009

Despre situaţia TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicării) în şcoala românească aflu dintr-un comentariu în abordare conceptuală ascendentă (bottom –up approach) :  +Ilinca spune: Va rog sa analizati planul cadru pentru clasa a IX-a liceu tehnologic (aprox.   60% din numarul elevilor) publicat in ordinul 3411.16.03.2009, si veti constata ca Doamna Ministru Ecaterina Andronescu a scos o ora de TIC (Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor) si a introdus o ora de chimie. La angajare, ce cunostinte sunt testate (indiferent de domeniul de activitate??? – cele de utilizare a calculatorului, sau cele de chimie). Mi se pare cea mai  “neinspirata” decizie a doamnei ministru.+, vezi http://nastase.wordpress.com/2009/03/26/nu-va-panicati/ .

Altă evaluare, pentru starea actuală a blogosferei româneşti, o întâlnesc aici: http://mariabarbu.wordpress.com/2009/03/25/despre-starea-blogosferei-romanesti/ . Am comentat :  Este un bun început. Pe de altă parte, văd că în UK se bagă studiul bloggeritului la ciclul primar : “Pupils to study Twitter and blogs in primary schools” (din Guardian). Nu ar fi cazul ca Ministerul Educaţiei să deschidă un fir de discuţii (pentru un grup de reflecţie) pe tema asta ? Ori să facem noi, bloggerii, un blog educaţional (aflat în legătură cu Ministerul Educaţiei) pe tema platformelor 2.0 în şcoala românească ?

Maria Barbu răspunde : “Mi se pare o initiativa laudabila, pentru ca introduce elemente de educatie si de civilizatie in sfera virtuala. Grobianismul si agresivitatea unor “asasini platiti” cum sunt cei din blogosfera romaneasca sunt de neacceptat.”

Titus Filipas

“Egal … pozitive şi negative” ?

iunie 26, 2008

România liberă din 25 Iunie 2008 ne transmitea ştirea : “Initiativa parlamentara in audiovizual / Senatul a stabilit: numarul stirilor pozitive si negative trebuie sa fie egal”, vezi aici

http://www.romanialibera.ro/a128106/senatul-a-stabilit-numarul-stirilor-pozitive-si-negative-trebuie-sa-fie-egal.html  .

Deci buletinele televiziunilor trebuie ‘sa cuprinda in mod egal informatii pozitive si negative.’

Nu îmi imaginam că poate fi atâta lipsă de cunoaştere prudenţială la parlamentarii României. Reforma comunistă a învăţământului din 1948 a eliminat sistematic educaţia prudenţială din şcoala românească. Autorii proiectulului de lege arată că nu s-a făcut bascularea inversă după acea reformă care incontestabil a înregistrat un succes indelebil. Parlamentarii României prezentului au rămas în sufletele lor completamente nişte comunişti.

La 1904, Constantin Rădulescu – Motru scria despre politicianismul ignar. Iată că şi la 2008 în România este cam aceeaşi situaţie. Constantin Rădulescu – Motru ne-a mai învăţat să respectăm principiile instrumentalismului logic. Mă întreb care-i instrumentul de măsură pentru confirmarea ‘egalităţii informaţiilor pozitive şi negative.’ De asemenea, cum se procedează la comparaţiile de informaţii. De exemplu : ‘Cât de pozitiv e pozitivul, şi cât de negativ este negativul?’ Dar parlamentarii României sunt oameni fără întrebări existenţiale. Ei au doar mari  interese comune.

Titus Filipas