Posts Tagged ‘Romantică mi-e tristeţea’

Două cântece româneşti

decembrie 11, 2008

Tînărul rus vorbeşte de pe scenă în faţa unei săli pline. Masculii rusnaci din sală nu sunt de acord cu atitudinea prea culturală a tipului, vezi http://www.youtube.com/watch?v=W9S9BOmInBs&feature=related . Dar acest inteligent prezentator de televiziune încearcă numai să construiască o punte între limba rusă şi vernacularele neolatine, analizând  un cântec interpretat de Sofia Rotaru, cunoscuta româncă din Bucovina de Nord. Este vorba despre melodia “Romantică”, vezi http://www.youtube.com/watch?v=zPdrdE2Gz3o&feature=related .

Tînărul rus se dovedeşte a fi literalmente entuziasmat de formula lingvistică, – mai mult sau mai puţin macaroneză, zic eu–,  ce i se pare că o poate distinge în textul  cântecului  “Romantică”. Şi tînărul rus chiar recită în faţa sălii profane combinaţia altminteri cam haotică de cuvinte : “Romantike mia tristezza”. Pe care, de drept,  un român nu o poate recunoaşte ca fiind „pe româneşte”. De fapt, dacă ascultaţi cu atenţie melodia, constataţi că Sofia Rotaru spune : “Romantică mi-e tristeţea”.

De altminteri tînărul rus recunoaşte foarte deschis că el nu ştie româneşte. Sigur că el nu pronunţă cuvântul acesta care ne defineşte, şi care este prohibit acum în Rusia. El spune publicului ceva de genul: „moldoveneşte”. Este un început timid, modest, pentru recunoaşterea unei stări de facto : Forţa de atracţie imensă a culturii de limbă  română printre ruşii bine urbanizaţi (nu pentru samoiezi şi mujici). De unde, totuşi, deviaţia şi atracţia rusului acesta foarte urban spre cuvântul italian  “tristezza”?

Tînărul filmat era un prezentator foarte cult de la o televiziune rusească. El trebuie că a auzit, cel puţin o dată, textul unui cântec lansat de televiziunea italiană RAI : “Buongiorno… tristezza !… / lo non sapevo lusinghe d’amore, /canzoni d’amore, veleni d’amore…/ quando in un bacio mi chiese un cuore, /le diedi un cuore, perdetti un cuore! / D’allora, quante monete d’oro quest’occhi /le han donato d’allora!// Buongiorno tristezza, amica della mia malinconia… /la strada la sai, facciamoci ancor oggi compagnia… / Buongiorno tristezza, /torniamo dove un giorno t’incontrai /e dissi di lei: „Mi vuole ancora bene” /e mi sbagliai! Piangono le foglie gialle, /tutte intorno a me… chiedono /al mormorio dei platani:/ „Dov’è? …vedendomi con te.//Buongiorno tristezza, /facciamoci ancor oggi compagnia… / la strada la sai: e quella ch’era un dì dell’allegria! /Oggi ho imparato che cosa è rimpianto,/ l’amaro rimpianto, l’eterno rimpianto. /Era un addio: Torno domani…. /Da quel domani … quanti domani!… /Nell’aria un canto solitario /fa ritornare un nome …nell’aria!… /Buongiorno tristezza, amica della mia malinconia…”

Malinconia înseamnă Melancolie. La fel ca titlul primului cântec interpretat de Sofia Rotaru. Melodia  “Buongiorno tristezza” era un omagiu italian la apariţia romanului franţuzesc “Bonjour Tristesse”, scris de autoarea Françoise Sagan. Îmi amintesc că, la noi,  “Buongiorno tristezza” era cântat chiar în originalul italian de cunoscuta interpretă Gigi Marga. Dar nu făcusem vreodată asocierea cu titlul celebrului roman franţuzesc. Este şi acesta un exemplu doveditor şi o măsură  pentru  adâncimea prăpastiei culturale în care ne-a ţinut regimul comunist.

Chiar şi în Germania nazistă au putut să fie compuse frumoase melodii de muzică uşoară, de exemplu celebra Lili Marlene, iată aici două variante : http://www.youtube.com/watch?v=mjlt0GgVZtI&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=GtPBv0KEQNc . (*)

Cee ce mi s-a părut cel mai cumplit în ultima fază a regimului Nicolae Ceauşescu a fost interzicerea muzicii uşoare româneşti spontane de calitate, şi înhămarea compozitorilor români de muzică uşoară la propagandă. Dar includerea explicitată a propagandei în artă anulează automat arta şi efectele propagandei !

Din cauza aceasta, pe vremea aceea ascultam până la exces Melancolie şi Romantică interpretate de Sofia Rotaru, precum şi muzica uşoară grecească şi sîrbească.

Titus Filipas

* mai multe, despre melodie, puteţi citi la adresa URL http://mihaiursu.wordpress.com/2008/11/12/ce-ne-a-ramas-din-marele-razboi/