Economia politică normativă

Domnul Adrian Năstase constată într-un articol publicat aici http://nastase.wordpress.com/2008/10/20/etica-%e2%80%9elacomista%e2%80%9d-si-spiritul-capitalismului/ , eşecul principiilor de economie politică normativă ale neoliberalismului.

Lăcomia este o idee de bază a psihologiei hedonice incorporată în economia politică normativă.

Există o ciclicitate în economia politică proactivă. Şi există multe tipuri de pieţe economice. Acum (până la actualul credit crunch) au revenit pur şi simplu pieţele economiei politice de ofertă (Supply-side economics) ale lui Coolidge, lăudate de profesorul universitar de economie C. A. Dice, în cartea “New Levels in the Stock Market”. Redau un excerpt : “Condusă de acei puternici cavaleri ai industriei automobilului, ai industriei oţelului, de publicitatea prin radio, abordată şi de profesioniştii malversaţiunilor…  piaţa de ofertă a lui  Coolidge avansează precum falangele lui Cyrus, parasangă* după parasangă, şi încă parasangă după parasangă.“ Cartea era publicată de editura McGraw-Hill din New York în  1929, câteva luni înainte de Marele Crah bursier.

*parasangă, unitate antică de măsurare a distanţelor, cu valoarea puţin mai mare de 5km, folosită de Xenofon în textul Anabasa.

Titus Filipas

Despre “anvergura discuţiei”

Pun aici împreună o serie de intervenţii ale mele la postarea lui Goriulian aflată la adresa : http://orasuldesmarald.wordpress.com/2008/05/15/sugestiile-mele-pentru-olimpiadele-comunicarii/ .

1.) Comentariu by blogideologic — mai 16, 2008 /Este o postare cu mare densitate ideatică. Aş vrea să comentez fragmentul :+Insa cred ca este nevoie de o critica asa-zis “constructiva”, nu de afirmatii de genul “sunt dezamagit” sau “prezentarile au fost slabe”, etc. As vrea ca membrii juriului sa fie sincer deschisi in a comunica mai clar modul in care au judecat totul: de la prezentare la strategie, creatie, etc. Ar putea exista o sectiune speciala pe site-ul OC, unde toata lumea sa inteleaga cum si ce s-a jurizat din perspectiva fiecarui jurat implicat.+

Membrii juriului sunt perfect în spiritul acestui timp. Ei îşi construiesc judecăţile  de valoare şi afirmaţiile mai ales pe baza unei psihologii hedonice/hedoniste  (nu m – am prins care variantă de termen s – a fixat în Limba Română). Oricum este ponderea unor judecăţi viscerale. Un spirit constructivist- ontologic ar demonstra un salt în calitatea ontică asociată întregului proces. Va veni şi vremea aceea, poate curând. Cred şi eu că în finalul şi concluzia OC, organizatorii trebuiau să schiţeze o diagramă SWOT cu patru cadrane pentru sesiunea viitoare.

A fost un comentariu ce conţinea şi o frază excesiv de optimistă. Pentru că a urmat imediat atacul avatarului   cristianclita la adresa celor spuse de mine  :+ SWOT-ul are mereu patru cadrane  e cam pleonasm.+

2. )Comentariu by blogideologic — mai 16, 2008 /  “patru cadrane”. Mă refer la mâzgăleala grafică. Dacă vrei, un brouillon de SWOT, poftim! Există şi Thesaurus, chiar dacă nu e prea (ca să mă exprim olteneşte) scris în în Limba Română!

Atacul avatarului   cristianclita sună  foarte  didactic la adresa mea :+  Un bun comunicator stie in ce context sa foloseasca un anume limbaj. Blogosfera nu este spatiul in care sa avem conversatii intr-un limbaj elevat. Deoarece simuleaza jurnalismul, blogul este mai apropiat limbajului colocvial iar ,,bruillon”-urile, ,,onticul” si ,,judecatile viscerale” sunt deplasate in   acest context. In acelasi timp SWOT-ul tot patru ,,cadrane” are asa mazgalitura sau nu tot ,,cam pleonasm” este.+

3. ) Comentariu by blogideologic — mai 20, 2008 /,,brouillon”-urile, ,,onticul” si ,,judecatile viscerale” există şi în acest timp, şi în acest context. Expresia +patru ,,cadrane”+ este pur şi simplă redundanţă absolut necesară în comunicarea didactică, nu este un pleonasm gratuit. Distincţia creează adevărul. Pentru expresiile ,,brouillon”, ,,ontic” şi ,,judecăţile viscerale” nu am folosit redundanţa necesară în comunicarea  didactică. Aţi văzut rezultatul?*

4. ) Comentariu by blogideologic — mai 20, 2008 /,,Trei cadrane/  În discuţiile despre joncţiunea p –n (vezi aplicaţiile la celulele solare) se foloseşte mereu diagrama “curent –tensiune” . Cele două axe rectangulare, axa curentului şi axa tensiunii, împart planul diagramatic în patru cadrane, dar  se discută exclusiv trei cadrane. “Patru cadrane”, “trei cadrane”, sunt informaţii ajutătoare referitoare la “anvergura discuţiei”, punct imediat următor după fixarea “scopului discuţiei”. Compris** ?

5 ) acronimul SWOT anunţă patru inventare, nu patru cadrane! ***

Titus Filipas

*comentariu şters pe blogul lui Goriulian

**comentariu şters pe blogul lui Goriulian

***comentariu care pur şi simplu nu a fost acceptat de blogul lui Goriulian.

vezi şi postarea

https://blogideologic.wordpress.com/2008/05/13/ce-semnifica-swot/