Despre sintagma “neghiobimea ortodoxistă”, inventată de tînărul teolog ortodox român Cristian Bădiliţă, am găsit comentarii la multe adrese URL:
http://www.rostonline.org/rost/aug2008/lamuriri.shtml
http://www.rostonline.org/blog/claudiu/2008/06/o-punere-la-punct.html
http://infocrestin.wordpress.com/2008/06/
http://groups.yahoo.com/group/credinta_ortodoxa/message/13178 .
Toată această discuţie mi se pare futilă. Dacă este să aleg între Petru Pavel Aron şi Popa Tunsu, îl voi alege pe acela care a luptat realmente pentru cauza românismului. Iar cauza românismului a fost slăbită şi de chinga limbii slavonice inventată de iluştri cărturari ai primului umanism bizantin, şi de influenţa neogrecismului stopată abia cu intervenţia statală a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Chiar şi în perioada comunistă de la noi, unii cărturari români care vizitau Grecia constatau, neplăcut surprinşi, atmosfera culturală prăfuită, provincială, de la Atena. Nu avem ce să învăţăm de la neogreci, chiar şi în materie de ortodoxism! De aceea am rămas deconcertat să văd promovată, pe blogul domnului Victor Roncea, cartea mitropolitului grec Hristodoulos Paraskevaidis – Razboiul impotriva satanei, vezi postarea: http://victor-roncea.blogspot.com/2008/11/sfintii-arhangheli-si-razboiul-nevazut.html .
Este adevărat, fraza liminară scrisă de Victor Roncea este inteligentă şi coerentă : „SFINTII ARHANGHELI SI RAZBOIUL NEVAZUT/DESPRE RAZBOIUL IMPOTRIVA SATANEI, IN CARE SUNTEM AJUTATI PERMANENT DE SFINTELE PUTERI INGERESTI”.
Arhanghelul Mihail era numit într-un limbaj medieval: „căpetenia peste cetele de puteri fără de trupuri”. Traducând limbajul românesc medieval într-un limbaj modern, trebuie să explicăm că „Puterea fără de trup” este Valoarea, imaterială şi imponderabilă, valorile alcătuind un „set de valori” însemnând „cetele de puteri fără de trupuri”. Toate acestea ţin nu doar de teologie, ci şi de cunoaşterea prudenţială în general. Mă aşteptam ca mitropolitul grec Hristodoulos Paraskevaidis să ne prezinte aici, http://www.razboiulnevazut.org/carte/113/Razboiul-impotriva-satanei , “tactica şi strategia” acestui război dialogic, plecând de la o definiţie a valorilor şi de la felul cum valorifică ortodoxismul neogrecesc de azi, ca ideologie, vechile arhetipuri culturale bizantine. Nu neg, tema este foarte interesantă. Dar am rămas la fel de însetat după această cunoaştere prudenţială. Cartea mitropolitului Hristodoulos Paraskevaidis este provincială şi prăfuită. Noi, românii, nu avem ce învăţa din ea, şi trebuie să spunem aceasta la modul intelectualiceşte cel mai onest şi politiceşte corect.
Titus Filipas