Sincretism, bine tratat în DEX

Termenul “sincretism” în sensul cel mai modern, reflectat de scrierile lui Henri Wallon şi Pierre Bourdieu,  este bine tratat în DEX. Să mai adaug că în uzajul modern,  termenul sincretism a fost folosit, -din câte ştiu–,  pentru prima oară de academicianul Alexandru Duţu într-un text românesc din anul 1964, anume în cartea “De la act la gândire”, traducerea unui text franţuzesc de psihologie scris de Henri Wallon. Iar Alexandru Duţu, trebuie să notăm, fusese influenţat de mişcarea culturală Rugul Aprins, expresie a umanismului bizantin. Însă termenul  sincretism are şi două conotaţii mai vechi, ce nu mai sunt menţionate în DEX. Cred, totuşi, că acele conotaţii au deosebită importanţă pentru cultura românilor, pentru istoria culturală a românilor.  Este util de aceea să apelăm la dicţionare  străine. Ce le reamintesc. De exemplu Merriam-Webster : “New Latin syncretismus, from Greek synkrētismos federation of Cretan cities, from syn- + Krēt-, Krēs Cretan / Date: 1618 / 1 : the combination of different forms of belief or practice /2 : the fusion of two or more originally different inflectional forms.”

Or, arta cretană influenţează bisericile Craioveştilor din Oltenia. Îndrăznesc a spune aici că picturile din acele biserici olteneşti transmiteau umanismul bizantin.  Dar ideologia artei cretane influenţează şi pictura lui El Greco. Domenicos Theotocopoulos  creează figure înalte, filiforme, de oameni şi sfinţi în tablouri mult preţuite  de patronii lui din Romania Neoacquistica iberică. Ideologia ortodoxă a Comnenilor şi a Paleologilor era unită de cărturarul cretan Eremia Cacavelas cu ideologia europeană a Contra Reformei, sau ideologia Romania Neoacquistica, într-o sinteză care va influenţa educaţia Domnitorului Dimitrie Cantemir.

Pe vremea antichităţii precreştine, în insula Creta fusese construit Labirintul care ascundea ferocele Minotaur. Dar influenţa cretană asupra noastră, cel puţin asupra Olteniei, a fost cu totul alta decât influenţa Labirintului. După 1204, insula bizantină Creta era ocupată de veneţienii care nu interferă cu ideologia înălţătoare a Comnenilor, după cum îngăduie şi noua ideologie a Paleologilor în teritoriul cretan ce-l vor păstra până la 1669. Astfel observăm în Creta un interval semi-milenar de continuitate ideologică ortodoxă. Este o sursă pentru ideologia bizantină care ne influenţează şi acum. Iconografia cretană a Paleologilor se mai vede la noi în pictura din bisericile Craioveştilor, experţii au scris doveditor. După cum ideologia legăturii dintre spaţiul ceresc şi spaţiul pământesc, adică ideologia Comnenilor, este incorporată în Coloana fără Sfârşit. Constantin Brâncuşi declara în mod explicit care este semnificaţia complexului sculptural lucrat de el la Tîrgu Jiu : ‘Stâlpul Nesfârşitului este negarea Labirintului.’

Paleologii sunt prima dinastie bizantină cu herb  : Vulturul Bicefal. Nu ar putea fi considerat Stâlpul Nesfârşitului  ca un simbol heraldic pentru Comneni ?

Prin sincretism, da.

Titus Filipas

2 „funcţionari ai universalului”

Codul Penal din anul 1956, când am fost arestat pentru activitate antisovietică, asimila pervers acţiunea românească împotriva ocupaţiei sovietice cu “fascismul românesc”. Mi s-a comunicat de către reprezentantul Centralei Securităţii venit special pentru mine şi “organizaţia de tineret cu caracter fascist” pe care am creat-o, că nu voi fi vreodată iertat. În anul 2004, am fost vizitat acasă de doi agenţi de poliţie tineri. Unul era din cartier, îl cunoşteam din vedere, nu a vorbit deloc, a servit ca martor pentru celălalt. Care trebuia să îmi ia o declaraţie. Era foarte nervos, băuse zaibăr ca să prindă curaj. Trebuia să declar ce părere am eu în general despre activităţile cu caracter fascist din trecut în România, şi în particular ce legătură este între mine şi acele acţiuni fasciste. Totul îmi arăta mie că era nevoie de acea declaraţie la poliţie ca preludiu la un dosar ce urma să fie trimis la procuratură. Nu dau detalii, dar tînărul poliţist era foarte îngrijorat pentru mine. Nu am dat declaraţia cerută (printre altele mi se cerea să spun “Ce părere am eu despre trenurile morţii din vremea lui Antonescu?”). Era evident că fuseseră declanşate nişte forţe foarte puternice împotriva mea. Într – un interviu pe Antena 3 cu domnul George Cristian Maior, ziaristul Ion Cristoiu forţa dezvăluirea acestuia că serviciul SRI îi spionează în România (chiar şi acum !) pe toţi cei care au desfăşurat în trecut activităţi fasciste şi legionare. Am avut explicaţia. Ceea ce domnul George Cristian Maior nu a mai spus este faptul că acest lucru s-a cerut de către SUA şi statul Israel, iar datele sunt trimise, pentru interpretare, către CIA şi Mossad. Dar la fel proceda şi Securitatea pe vremea lui Nicolae Ceauşescu! Îmi amintesc că înainte de 1989, îmi era teamă să îl vizitez pe filosoful legionar Constantin Noica la Păltiniş, pentru a-i oferi cărţile mele. Ştiam că voi fi imediat vizitat acasă de organele Securităţii pentru a da declaraţii despre conţinutul discuţiilor purtate cu legionarul Constantin Noica. Dar Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu, doi “funcţionari ai universalului” (ca să înfrumuseţez, folosesc termenul propus de Pierre Bourdieu) înainte de 1989 şi după, mergeau la Păltiniş fără teamă şi restricţii. Un prieten comenta maliţios: „Merg amândoi la Constantin Noica, pentru ca Securitatea să le poată confrunta declaraţiile!”. Plauzibil. Apoi, de ce nu au apărut decât două din duzina de turnătorii scrise la Securitate de Mona Muscă ? Pentru că restul documentelor, –desigur, în copie–, fuseseră trimise pe vremuri de Securitate şi către CIA şi Mossad, iar publicarea lor este interzisă chiar şi acum. Să ne înţelegem bine: Securitatea, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu erau instituţii şi persoane obligate să protejeze lumea civilizată de fasciştii români!

Titus Filipas