Posts Tagged ‘Petru Rareş’

De ce s-a sinucis împăratul Nero?

septembrie 12, 2015

Pentru a evita un război civil, lupte intestine între cetăţeni romani. A fost bine, a fost rău ? Istoricul canadian de origine franceză, Will Durant (un „autor secund”, aşa îl caracteriza Constantin Noica), aduce ca mărturie florile proaspete depuse noaptea de oamenii simpli ai Romei pe locul unde Nero şi-a luat viaţa. Erau şi creştini între ei ? De ce nu ? Oricum, Nero, supranumit şi „împăratul prazului” –Olteanul!- avea obiceiuri culinare ce-l apropiau de oamenii simpli. Este un indiciu de ideologie fiziocrată, acesta. Există actualmente aproape unanimitate printre istoriografii care se ocupă de problemă, că Nero a fost un mare strateg şi un specialist imbatabil în geopolitică. Am mai spus blogului că proiectul pentru Romania Orientală nord-pontică a fost construit de împăratul Nero. O caracteristică a proiectelor sale de geopolitică era aceea că numai din câteva linii simple, artistul Nero trasa ceva care să dureze. Din cauza aceasta discutăm încă aici serios proiectul său pentru Romania Orientală nord-pontică. Sigur că trebuie să-l aducem acum pe linia Henri Pirenne. Primul dintre cărturarii români care s-a ocupat de această problemă a fost Dosoftei. Dar el a fost precedat de omul politic fără de pereche care a fost Petru Rareş ! Mărturia preocupărilor sale poate fi văzută în Enciclopedia murală de la mănăstirea Moldoviţa. Imperiul Roman a primit în dar imperiul milezian pontic la anul 133 înainte de Hristos. Trebuia să-l gestioneze. Istoricul german Theodor Mommsen scrie despre participarea împăratului Nero la gestionarea porţiunii nord-pontice.
Titus Filipas

Vir sapiens dominabitur astris

aprilie 19, 2009

Astronauţii americani se îmbrăcau în costumele lor spaţiale complet albe pentru a respecta  arhetipul ‚cavalerului alb’ ? Primii astronauţi se chemau de fapt cosmonauţi, ei îmbrăcau culoarea roşie a costumelor pentru zboruri spaţiale. Vă dau voie să stăpâniţi întregul univers, dacă mie  îmi lăsaţi Italia, era declaraţia muzicianului Giuseppe Verdi. Alfonso Mărinimosul, învingătorul angevinilor, instalează la Napoli  capitala  Coroanei   Aragonului şi  Cataloniei.  Deşi, în principiu,  capitala naturală şi înfloritoare a Cataloniei este Barcelona, pesta neagră de la 1348 a ucis jumătate din populaţie,  şi a schimbat echilibrele demografice şi economice în această regiune a Mediteranei.  Sunt tot atâtea puncte de sprijin ale  aserţiunii  lui   Fernand Braudel despre lumea mediteraneană:  „Istoria este  reconstrucţie“. Deviza premonitorie a lui Alfonso Marinimosul era proclamată pe latineşte: Vir sapiens dominabitur astris” – „Oamenii înţelepţi vor stăpâni astrele”. Aceşti oameni  văzuţi de Alfonso Marinimosul se vor putea chema ‚astronauţi’? 

În  mesajul cosmonautului rus Yuri Gagarin, primul pământean ce stăpâneşte universul din zbor circumterestru, este prezent  aluziv subiectul reconstrucţiei lumii  plecând de la civilizaţia oraşelor Italiei.  Aproape hilar  de optimistul salut al lui Yuri Gagarin aflat pe orbită: Salut întreaga umanitate şi pe Anna Magnani!„, ascunde, îmi place să cred, titlul filmului unde jucase Anna Magnani:  „Roma, citta aperta” al lui Roberto Rossellini, simbol din icoane cinetice  pentru noul  început de civilizaţie în Europa.  „Roma, citta aperta” marca începutul Neorealismului italian, şi  startul refacerii Italiei distruse de război. Dacă sunt interpretabile  în această gamă zisele  rusului Yuri Gagarin, cu atât mai mult pentru noi, românii, celebra frază a lui Petru Rareş  pronunţată la 1540:  Vom fi ce-am fost, şi mai mult decât atâta, ce repeta,  în alt fel, cele spuse de   Mihail al VIII-lea Paleologul când  parafase hrisovul pentru Aghia Sofia cea curăţită la preluarea  Bizanţului, se poate citi  şi în gama tâlcului dat de Vico ori repetat de Iorga. 

Titus Filipas

La mănăstirea Moldoviţa

martie 30, 2008

Sfinţii Ierarhi ai  Bisericii din Romania Orientală au decuplat spiritul civilizaţiei din creştinismul ortodox, de vechiul spirit iudaic al profeţilor evrei. Am auzit frazele acestea în anul 1977, într -o extraordinară  lecţie de cultură ţinută  de o măicuţă  câtorva intelectuali craioveni picaţi  la mănăstirea Moldoviţa în fapt de seară. Iar buna şi inteligenta măicuţă a binevoit atunci să ne explice semnificaţiile  de synopsis raţional ale picturilor de pe exteriorul bisericii lui Petru Rareş. 

Titus Filipas