Posts Tagged ‘ou’

Combinatele avicole

iunie 24, 2008

Articolul de blog http://suciu.wordpress.com/2008/06/23/fariseii-culturii-de-ieri-si-de-azi/ a deschis o discuţie interesantă despre accesul şobolanilor – culturnici la un combinat avicol de lângă Bucureşti.

Crevedia era unul dintre combinatele avicole (poultry farms) unde totul mergea bine, spre deosebire de alte combinate din ţară. Nu am lucrat în sistem, dar ştiu că în alte combinate avicole din ţară existau mortalităţi îngrozitoare. Lipsa de igienă, lipsa de antibiotice… Cumva, managerii din Crevedia depăşiseră acele dificultăţi. Prin intervenţiile acestor tovarăşi care îi vizitau, primeau antibiotice pentru păsări? Întrebarea nu este doar retorică. În fine, cei din restul ţării nu primeau antibioticele pentru păsări. Care era soluţia găsită de managerii din provincie? Atunci când se instala morbiditatea printre bieţii pui, îi tăiau imediat pe toţi. Aşa apăreau în alimentare pungile cu “fraţii Petreuş”. Într-un compartiment de tren am auzit pe vremuri o poveste interesantă despre furtul din combinatele de ouă. Dintr-un combinat pentru producţia de ouă, dipăreau cantităţi importante, în ciuda pazei şi controalelor la poartă extrem de riguroase. Securitatea, neputincioasă. Deşi dispuneau de informatori, ei nu aflau vreo ştire că acele ouă ajungeau la consum în comunităţile umane, mai apropiate sau mai îndepărtate de combinat. Au recurs la camere de supraveghere Siemens, care înregistrau totul pe bandă magnetică. Pe una dintre acele înregistrări s-a dezvăluit misterul. Veneau şobolanii! Erau într-o coordonare exemplară. Se aşezau în şir, dar pe spate, cu lăbuţele în sus. Alţi şobolani de la capătul “productiv” al benzii rulante  vii luau câte un ou şi îl aşezau pe “banda” aceasta. Şobolanii care constituiau banda mutau fiecare ou pe picioruşe de la un şobolan la celălalt  şobolan, până ce “banda” vie  scotea oul din combinat literalmente printr-o gaură de şobolan.  Totul se petrecea  în mare viteză, dar în acelaşi timp atent şi delicat, astfel că nici un ou nu se spărgea. În final, nu ramâneau urme.

Titus Filipas