Enigma unei tentative de asasinat

Citesc în articolul de la adresa URL http://www.formula-as.ro/2007/760/spiritualitate-39/parintele-iustin-parvu-7808 , „In mai 2005, Parintele Iustin a scapat dintr-o tentativa de asasinat”. Informaţia aceasta poate fi găsită în mai multe surse. Trimit doar la ziaruldeiasi.ro , „Crima diavoleasca la Manastirea Petru Voda”, Data publicarii: 21/05/2005, vezi http://www.ziaruldeiasi.ro/local/iasi/i-u-crima-diavoleasca-la-manastirea-petru-voda-i-u-br-preot-iesean-asasinat-la-spovedanie~ni3nla, şi la ZIUA Nr. 4155 de luni, 11 februarie 2008, online la http://www.ziua.ro/f.php?data=2008-02-11&thread=232971&id=15575 , pentru confirmarea din minimum trei surse.

Raportul anchetei oficiale este „bla, bla, bla”, pe mine nu mă convinge. Dar este cineva convins ? În fine, poate la fel ca şi alcătuitorii „Raportului Tismăneanu”, cineva crede că românii sunt idiota.  

Deci eu vorbesc despre tentativa  de asasinat asupra părintelui arhimandrit Iustin Pârvu, fost deţinut politic, şi fost tînăr preot militar român în Transnistria. Cine avea oare interesul, în luna mai din anul 2005, să îl asasineze pe părintele Iustin Pârvu ? Să ne uităm, după un timing, la un alt eveniment important din anul 2005, petrecut după tentativa de asasinat. Mă refer la fundarea INSHR – Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”, constituit prin Hotararea de Guvern nr. 902 din 4 august 2005, vezi spre convingere  http://www.inshr-ew.ro/ . În acuzaţiile privind „Studierea Holocaustului din România”, ponderea cea mai mare este deţinută de  Holocaustul comis de militarii români în Transnistria. Se vorbeşte despre pogrom, la singular şi la plural. Or, presupunând că „natura umană” nu poate fi schimbată,  pogromul trebuie să urmeze acelaşi pattern de iniţiere, declanşator al furiei telurice împotriva evreilor, ca şi în Evul Mediu. Iar configuraţia aceasta repetabilă a fost bine studiată. De obicei slujba unui preot, vorbind tunător despre „evreii care l-au ucis pe Iisus”, precede pogromul. Or, repet, părintele arhimandrit Iustin Pârvu a fost tînăr preot militar român în Transnistria.  

Pe websaitul http://www.inshr-ew.ro/ Institutului  Naţional pentru Studierea Holocaustului din România  se poate citi : +Institutul are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea si publicarea documentelor referitoare la Holocaust, in rezolvarea unor probleme stiintifice, precum si elaborarea si implementarea de programe educationale privind acest fenomen istoric. Pentru realizarea obiectului de activitate, Institutul are urmatoarele atributii principale: a) efectueaza studii si cercetari, in tara si in strainatate, pentru aprofundarea cunoasterii fenomenului Holocaustului; b) achizitioneaza – sau primeste donatii – orice marturie, publicatie ori document privind Holocaustul sau in legatura cu acesta; c) identifica, aduce in tara si conserva documentele privind Holocaustul din Romania, in original sau in copie, pe orice suport, raspandite in diferite tari ale lumii; d) constituie o arhiva care sa cuprinda publicatiile, cartile, colectiile de reviste, ziare, manifeste si alte inscrisuri care au legatura cu Holocaustul din Romania, alcatuind si instrumente de lucru in domeniu; e) lanseaza proiecte de istorie orala, in scopul salvarii memoriei istorice a Holocaustului;  f) organizeaza manifestari stiintifice consacrate Holocaustului si contribuie la reprezentarea cercetarii nationale in acest domeniu in intalnirile stiintifice internationale; g) finanteaza editarea, tiparirea si publicarea de memorii, carti, studii, articole, corespondenta, memorie fotografica si video, colectii de documente, albume fotografice referitoare la Holocaust; h) organizeaza si sprijina realizarea de expozitii si alte actiuni educationale privind Holocaustul; i) constituie un punct de referinta si de comunicare cu supravietuitorii Holocaustului; j) contribuie prin expertiza la conservarea patrimoniului spiritual al comunitatilor din Romania afectate in perioada Holocaustului; k) sprijina organizarea unui Memorial al victimelor Holocaustului din Romania.+

Cum şi-au îndeplinit cercetătorii INSHR datoria până acum, privind  „studiile  si cercetarile, in tara si in strainatate, pentru aprofundarea cunoasterii fenomenului Holocaustului” ? Cercetătorii INSHR, plătiţi cu bani grei de  statul chemat România, aveau datoria morală să „achizitioneze  orice marturie,  privind Holocaustul sau in legatura cu acesta”.” În caietul de sarcini de serviciu pentri cercetători,  scrie că INSHR „lanseaza proiecte de istorie orala, in scopul salvarii memoriei istorice a Holocaustului”.

Deci, cum şi-au îndeplinit cercetătorii INSHR aceste sarcini ?

Numai foarte trunchiat şi exclusivist. Redau excerptul : + Documente / Arhiva  : Microfilme – documente românesti din arhiva United States Holocaust Memorial Museum. Arhiva tip .rar (600 kB) /Documente / Marturii  : 1. Interviu Silviu Oisovici, Data si locul interviului: 4 octombrie 2008, Bucuresti , Interviu realizat de Cosmina Gusu /   Interviu Solomon Rauth, Data si locul interviului: 22 aprilie 2008, Galati, Interviu realizat de Cosmina Gusu/ Interviu Ardeleanu Stefan, Data si locul interviului: 6 noiembrie 2008, Craiova , Interviu realizat de Cosmina Gusu/ 4.   Interviu Ietti Leibovici, ata si locul interviului: 7 iulie 2008, Bucuresti, Interviu realizat de Cosmina Gusu, 5.   Interviu Simon Meer, Data si locul interviului: 7 iulie 2008, Bucuresti,       Interviu realizat de Cosmina Gusu.+

Noi, românii, credem în dreptate.  „Sufletul românesc” s-a format după două secole de jurisdicţie romană creatoare, în primele două veacuri ale erei creştine. Curios, nicio mărturie luată părintelui arhimandrit Iustin Pârvu, fost deţinut politic, şi fost tînăr preot militar român în Transnistria. Iar principiul din dreptul roman: „Audietur et altera pars” este respectat şi de justiţia actuală din Israel. Cine se teme de mărturia părintelui Iustin Pârvu? Îi anunţ pe cercetătorii de la  INSHR: Părintele arhimandrit Iustin Pârvu a scăpat cu viaţă ! Mai aveţi timp să luaţi mărturia părintelui  arhimandrit Iustin Pârvu  pentru completarea „proiectului de istorie orală al INSHR”.

Eu am suficiente dovezi ca să acuz : Cercetătorii de la INSHR nu dau dovadă de onestitate intelectuală !

Titus Filipas

Clarificarea temei Adrian Năstase

Domnul Mihnea Georgescu este unul dintre colegii oneşti de pe blogosfera românească, încep prin această recunoaştere. Onestitatea intelectuală este rară în spaţiul virtual de limba română! Domnul Mihnea Georgescu a scris recent articolul :

http://mihneageorgescu.wordpress.com/2008/03/11/etimologia-cuvantului-nastase/

Cu bunăvoinţa lui M.G., redau textul domniei sale: „Pentru că sunt, cu modestele mele forţe, un iubitor al Logosului şi pentru că m-am jucat mult cu numele “Năstase” încercând să găsesc rime pentru lozinci… mi-am pus problema care este etimologia acestui frumos nume. Numele pare derivat din greceşte din cuvântul anastasios. Printr-un fenomen de corupere (nu râde, neinfectatule acolo în spate, aşa se zice!) s-a eliminat a-ul iniţial şi s-a românizat terminaţia, ajungându-se la forma “Năstase.” Tâlcul acestui nume (şi evreii credeau că fiecare nume are o semnificaţie mai profundă), mai ales că am intrat în Postul Paştelui, este că purtătorul său va trece prin suferinţe mari în viaţă, dar “va învia” din morţi. Cuvântul grecesc anastasia nu înseamnă atât “înviere”, cât “ridicare la o poziţie iniţială,” fapt evident în variantele engleze şi franceze care redau “resurection.” Deci, sensul numelui redă o ridicare a purtătorului său la demnităţile din care a fost coborât pe nedrept şi vremelnic.”

Nu mai redau nenumăratele comentarii rusofobe/grecofobe pe tema Tamara / Anastasia. Mihnea Georgescu, răbdător, le-a acceptat totuşi pe blog! Mărturisesc că sînt lipsit de darurile acestea de răbdare, şterg nenumăratele comentarii negative care încearcă să se insinueze pe blogul meu. Pentru că există şi categoria ‘idiota’, termenul este folosit aici numai în conotaţia Trivium din latina scolastică medievală!, printre bloggerii care pun  linkuri la instituţiile : Dilema Veche, Humanitas, Idei in Dialog, Observatorul Cultural, Polirom,  Revista 22, Romania Literară.

Bineînţeles, domnul Mihnea Georgescu a acceptat şi comentariul meu.

“Felicitări pentru articol!”, i-am spus. “Este binevenit, pentru că  este necesară clarificarea temei Adrian Nastase, politicianul român caracterizat acum prin cel mai avansat IQ.”

Iată aici şi un articol pe care l-am scris în bună credinţă, pentru a mă ajuta să înţeleg tema Adrian Nastase şi a familiei sale:

https://blogideologic.wordpress.com/2007/12/29/pusca-din-otel-de-damasc/

Aici puteţi accesa alt articol, în care  critic limitele sale de cultură organizaţională :

https://blogideologic.wordpress.com/2007/12/31/confuzia-lui-adrian-nastase/

Dar este altcineva mai bun? 

Adrian Nastase este singurul dintre politicienii români actuali care a demonstrat că poate asimila concepte foarte dificile de ştiinţă prudenţială, domeniul peren al cunoaşterii unde se construiesc judecăţile de valoare.

Titus Filipas

Despre rolul nefast jucat de Wikipedia

În articolul meu din revista domnului Dan Culcer, http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=460, scriam: „WikiProiect împotriva culturii române /Iată că un episod nou din războiul implacabil 4GW –cea de a patra generaţie a confruntărilor statale—purtat împotriva României se desfăşoară acum. În general procedurile războiului 4G sunt orientate specific împotriva fundamentelor culturii unei ţări….Generalissimul Wikipediei care conduce acest episod de război cultural anti – românesc nu îşi dezvăluie numele real, şi mi -a fost imposibil să îl ghicesc…Credeţi-mă, nu am vreun chef să pătrund în lumea virtuală distorsionată pe care o creează WikiProiect România,  o lume de intellectual garbage… distorsionările dezvăluie din start esenţa programului din pubela intelectuală destinată “formării gândirii” unei noi generaţii de cetăţeni ai României. Şi iată cum ceea ce se anunţa a fi, altminteri foarte lăudabil, mărturisesc prima percepţie, proiectul unei noi comunităţii epistemice pentru România al cărei mesaj începea cu ademenitorul : “Bine ai venit la WikiProiect România, un proiect menit să îmbunătăţească acoperirea subiectelor legate de România!”, se dovedeşte a fi numai bluff… De la redutabila şi exemplara comunitate epistemică de intelectuali pentru cultura română care a fost societatea Junimea, ştim că într -o comunitate epistemică de acest tip trebuie respectată obligatoriu onestitatea intelectuală. Or, ascunderea sub nick dovedeşte în chip flagrant absenţa onestităţii intelectuale la un segment important al celor care comandă WikiProiectul pentru România, ce se anunţă totuşi emfatic drept un proiect de nouă comunitate epistemică … Personajele/ persoanele care comandă WikiProiectul pentru România sunt multiplicate în clonă şi se prezintă a fi Sfatul Bătrânilor. Tot anonimi, bineînţeles, asta îmi aminteşte cumva numele formaţiei vechilor rockeri sârbi ‘Distroficii Anonimi din Beograd’, deşi atacurile de pe web contra noastră nu sosesc de la vecinii noştri foşti iugoslavi. Pornind descendent şi condescendent din abstracţia unui principiu, declar franc că nu intenţionez să lupt cu personajele anonime şi virtuale, chiar dacă astfel sînt atacat la modul cel mai virulent de către personajele reale ce folosesc Sfatul Bătrânilor ca paravan.”

Indirect, unele informaţii apar totuşi, pentru că Sfatul Bătrânilor de la WikiProiect împotriva culturii române este de facto ‘a bunch of idiota’. Personajul care conduce acest WikiProiect împotriva culturii române este cadru didactic la Purdue University din Statele Unite ale Americii. El pare a fi sprijinit  de un colectiv anonim de la Universitatea din Cluj.Titus Filipas