Posts Tagged ‘Nikolai Karamzin’

Lacrimile trecutului

noiembrie 5, 2013

@Florin Luca : Problema este că muscalii sunt cei care trebuie să se „spele cu lacrimile trecutului” http://nastase.wordpress.com/2013/11/03/leonida-casso-si-basarabia/ Nu-i prea văd antrenaţi în hidrodinamica aceasta. În Memoriile sale despre cel de al doilea război mondial, Winston Churchill scrie că românii sunt într-o stare de mare confuzie şi într-o evidentă lipsă de dorinţă în a-şi învăţa istoria lor reală din secolul XVIII. Ne vorbeşti aici despre învăţăturile minunate ale imperatorului Petru Velikii pentru noi, ca şi cum ai vorbi despre „Învăţăturile lui Neagoe Basarab” (de altminteri furate de ruşi de la noi într-un text apocrif). Chiar şi acum, în Basarabia şi Transnistria, ruşii folosesc doctrina lui Nikolai Karamzin. Care spune că, pentru mersul civilizaţiei, românii trebuie omorâţi la fel cum au omorât americanii Pieile Roşii ! Ştii ceva despre istoria românească reală din secolul XVIII în afară de ceea ce mint muscalii ? De exemplu, ce ştii despre Capitulaţiunea de la 1740, în care Franţa absolutistă şi Imperiul Otoman stabileau ca fiind legitimă frontiera răsăriteană pe Bugul pontic pentru principatul Moldovei ? Şi ce ştii despre tratatul de la Kuciuc Kainargi (pentru care a făcut lobby „moralul” iluminist Voltaire plătit de ţarina Caterina cea Mare) din 1774 care a suspendat temporar aplicabilitatea Capitulaţiunii de la 1740 ? Ce ştii despre munca de persuasiune imensă desfăşurată de ideologul naţionalist român Ioan Eliade Rădulescu, prin mediul masonic, pe lângă lordul Palmerston, pentru restatuarea Capitulaţiunii de la 1740 ? Am avut drept rezultat numai Războiul Crimeii şi Unirea cea Mică, dar proiectul de restatuare gândit de Ioan Eliade Rădulescu era mult mai mare. Chiar şi Osman Paşa a lucrat pentru acel proiect în Războiul Crimeii !
Titus Filipas

Scriitori din Romania Orientală nord-pontică

martie 11, 2013

Mihail Bulgacov, Constantin Paustovski, Arcadie Gaidar, Ivan Antipovici Evremov (alias Ioan Antipa Ifrim), iar din secolul XIX cel puţin Nicolae Gogol şi Anton Cehov, erau toţi din NovoRossiia, adică din Romania Orientală nord-pontică. Prin pacea de la 1774 girată şi de Britania, Romania Orientală de la Caucaz până la Nistru era desfiinţată! Era astfel creată Rusia Meridională ori NovoRossiia. Mai peiorativ, “Sudul Potemkian al Rusiei”! Conotaţia negativă, frivolă, este prezentă. Istoria lui Karamzin, foarte frumos scrisă !, deşi este împănată cu hubris şi minciună, vrea să justifice pentru acea parte din intellighentsia rusă cu înclinaţie spre umanism, hulpava şi cruda creaţie geopolitică intitulată NovoRossiia ori Rusia Meridională pe teritoriul nord-pontic din vechea Romania Orientală (să nu uităm că peninsula Crimea, apoi zona riverană a Mării Azov, a fluviului Don inferior şi a rîului Kuban fuseseră romanizate înainte de a fi fost romanizată Dacia!). După anul 1774, ruinele antice din Chersonesul Tauric (peninsula Crimea) fuseseră botezate „Troia rusească”. Iar după ce însăilarea artificială de teritorii furate de la alţii, profitoarea pactului Ribbentrop-Molotov, vorbesc despre Ucraina, s-a desprins din URSS, aceleaşi ruine au fost rebotezate „Pompeiul ucrainean”. Minciuna construită de Occident despre Rusia iluministă ca „far al progresului” în Europa de Răsărit se chema ideologia Montesquieu-Voltaire-Gibbon. Ea a fost preluată de istoricul şi omul de litere rus Nikolai Karamzin, care se credea „al doilea Gibbon.” Ce spunea Occidentul ? Deja Voltaire nega existenţa moldo-vlahilor neolatini! Astfel, ilustrissimul franţuz ne ştergea de pe faţa lumii, scriind în mod expres că „teritoriul vechii Dacii este acum populat de greci.” Voltaire a fost mult mai rău decât împăratul Nero ! Voltaire i-a asmuţit pe Gog şi Magog în spaţiul nord-pontic. Dar influenţa umanismului, a primului umanism, ori a „umanismului bizantin” aşa cum este numit acesta în Occident, rămânea în spaţiul arian nord-pontic din Romania Orientală. După o tendinţă ideologică inaugurată de Montesquieu şi Voltaire, occidentalii se feresc să spună Romania, preferă să-i pună eticheta iluministă Bysance. Umanismul acela de veche şi pură sorginte intelectualistă din Romania noastră, din Romania căreia îi aparţinem cultural prin ortodoxia continuă şi autentică, îşi pune chiar amprenta peste “melancolia rusă”! Care se naşte din tragedia greacă via umanismul din Romania Orientală nord-pontică. Acelaşi umanism îi influenţează deopotrivă în scrieri pe Alexandru Puşkin şi pe Costache Negruzzi.
Titus Filipas