Lupta împotriva negaţionismului

Am găsit acest exemplu pe Web. Fiind scris într-o românească extrem de clară, îl redau şi aici:

+Un liceu, o clasă, o tablă, nişte copii ce-şi încarcă memoriile curate cu ce pică din sau pe lângă programele şcolare, de la dascăli cu vocaţie sau care mănâncă o pâine. Recreaţia dinaintea orei de română; pe catedră se joacă fotbal de masă cu monede vechi, mari şi grele iar ca minge, una mică , uşoară, a timpurilor noi. Un copil zburdă pe tabla cu discontinuităţi de planeitate şi culoare, trasând linii albe de cretă la cheremul fanteziei juvenile. Vine Zbirul, un bărbat înalt, de doi poli, păr negru, cărare pe mijloc, sever cât cuprinde, bărbat bine. Din grabă desenul a rămas pe tablă. Cu aerul unui detectv versat priveşte preţ de bune secunde „opera”, îi desluşeşte mesajul şi tună:- Cine a făcut asta ? Nu îşi asumă nimeni răspunderea. Continuă cu o ameninţare mai greu descifrabilă, cum că „opera” maschează crucea gamată a ultimilor mârşavi ai istoriei, reminiscenţe criminale…şi dăi, şi dăi.Şterge cu precizie, cu buretele stors, mai multe linii, descoperind ceva care aducea a cruce îmbârligată (nu-i pronunţ numele ca să nu-i supăr pe cei care ne-au adus comunismul ş-au uitat să-l ia la plecare). Zbirul ne linişteşte, în sensul că discuţia rămâne în clasă, dar să ne băgăm minţile în cap, noi şi cei ce ne învaţă la prostii. Sincer, în afară de făptaş nimeni nu ştia cine a produs desenul ! altfel vai mama lui, doar suntem români .

-Cornele, întreabă misteriosul „artist” nedescoperit nici până azi, ce e aia zvastică ?

-Băi, e o chestie cu nemţii, cu unu’ Hitler, cu războiu…

Vai ce tâmpiţi sunt unii oameni mari şcoliţi !, ş-a zis „artistul”care a mai descoperit, în timp, şi alţi dobitoci chiar mai mari !+

Pentru conformitate,

Titus Filipas

“Antonescu a avut o ocazie” ??!!

Citesc pe un blog, à propos de concertul Madonna : +Eu sunt o persoana pasnica. N-am omorat pe nimeni. Dar nu pot sa nu fiu   ingrijorat. Tiganii sunt o realitate amenintatoare, cu viitor. Se inmultesc mai repede. Transmit gene si apucaturi. Inspira teama. Asa cum evolueaza biologic lucrurile, in 50 de ani vom fi mai toti Rromi, nu romani. Antonescu a avut o ocazie, dar a esuat+  

“Antonescu a avut o ocazie”. I-a fost oferită de Anglia şi America. Winston Churchill scrie acestea, în Memorii.

Vechea frontieră a principatului moldovenesc pe rîul Bug era garantată prin Capitulaţiunea de la 1740, semnată de Imperiul Otoman şi de Franţa. Pacea de la Kuciuc Kainargi din 1774 anulează durabil Capitulaţiunea de la 1740, în favoarea Rusiei. În cel de al doilea război mondial, Anglia şi America revalidează pentru România Capitulaţiunea de la 1740. Ion Antonescu încearcă o consolidare a câştigului, dând acte de mutare în Transnistria unor evrei care nu au fost niciodată trimişi acolo. Eu am întâlnit în anul 2004 un asemenea evreu la Craiova, care îmi spunea că mulţi au fost în situaţia lui. Ei figurează probabil printre victimele Holocaustului. Despre ţigani, ce ştiu   eu ? Mama, refugiată basarabeancă, m-a născut în casa unui ţigan, Ghiţă Serdaru, din Băileşti. Taică-meu, răzeş sorocean, era mobilizat în Transnistria. Partea proastă este că toată lumea dă vina pe români, fără să întrebe ce ştim noi. Iar dacă spui în toată onestitatea ce ştii, eşti acuzat   imediat de negaţionism !

Titus Filipas

Onestitate, Lucian Herşcovici !

Rareori mi-a fost dat să citesc vreun text contemporan (vezi http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=10148 ), în care autorul să mintă cu atâta dezinvoltură, prin omisiune şi prin comisiune, pe cât o face domnul Lucian Herşcovici !

În primul rând din titlu : “R. I. F. – săpunul din piele de evreu – un mit”. Detaliu de proces tehnologic : Este  prima oară când aflu că săpunul se face din piele 🙂 . Eu ştiam că  săpunul se face din grăsime. Lucian Herşcovici vrea să îmi spună că există foarte multe lacune în cunoştinţele mele! Posibil, mereu m-am simţit un ignar. După cum am crezut mereu în adevărul preceptului antic : Ars longa, vita brevis. Lucian Herşcovici nu crede în aşa ceva, pentru că nu are o istorie antică. “Istoria sapunului R. I. F. este ciudata.”, începe a da informaţii  Lucian Herşcovici.  “s-a afirmat ca ar fi fost facut din grasime umana, respectiv din grasimea evreilor ucisi în lagarele mortii naziste.” Cine a afirmat, Lucian Herşcovici? Eu am citit aşa ceva în nişte cărţi obligatorii  de imbecilizare ideologică, pe vremea liceului. Era  o campanie dusă pentru demonizarea germanilor. Şi se mai afirma  în mod specific în acele cărţi că germanii au făcut săpun din trei milioane de evrei în cel de al doilea război mondial. Iar ei contau în numărătoarea victimelor Holocaustului. Numărătoare care mergea, pe atunci, puţin peste cele trei milioane de evrei făcuţi săpun. Nu mai spun că anexele cărţii de propagandă arătau fotografii veridice ale instalaţiilor din fabrica de făcut  săpun! Chiar Lucian Herşcovici scrie : “Unele depozitii la Tribunalul International de la Nuernberg au afirmat existenta unor asemenea fabrici. Unul dintre martori, Sigmund Mazur, a afirmat ca grasimi umane necesare productiei de sapun ar fi fost separate de oase în cadrul Institutului Anatomic din Danzig.” ? Vrei să spui că acele mărturii din procesul de la Nuremberg, mărturii depuse de evrei împotriva germanilor, au fost de fapt mărturii mincinoase ? Păi aceasta înseamnă negaţionism, domnule  Lucian Herşcovici ! Sigur, ai scris articolul de la adresa URL citată pentru ca noi să credem în această provocare, şi să începem să spunem că mărturiile evreilor în procesul de la Nuremberg au fost mincinoase ! Dar nu vom cădea în această capcană pe care o întinzi tu, Lucian Herşcovici ! Noi nu vom crede că mărturiile evreilor în procesul de la Nuremberg au fost mincinoase ! Bine, tu deja m-ai învinuit de negaţionism, înainte ca eu să fi citit textul tău. Pentru că spui : “In prezent el poate servi negationistilor, dupa principiul reducerii la absurd.” Unde este absurdul, Lucian Herşcovici, şi cine l-a construit ? Tu doar ai clamat, la începutul articolului  :  “s-a afirmat ca ar fi fost facut din grasime umana, respectiv din grasimea evreilor ucisi în lagarele mortii naziste.” Lucian Herşcovici, hai să vorbim corect  româneşte ! Atunci când dumneata ai scris :  “s-a afirmat”, nu ai introdus un grad de absurd în text, ci un grad de incertitudine! Ceea ce era prezent şi în cartea aceea veche de propagandă despre care eu am amintit. Acolo se afirma că “germanii au făcut săpun din trei milioane de evrei în cel de al doilea război mondial.” Iar ei contau în numărătoarea victimelor Holocaustului, repet ce am spus. Nu am scris eu cartea aceea, domnule Lucian Herşcovici ! Iar numărătoarea totală a victimelor Holocaustului trecea pe atunci, cu puţin peste trei milioane de evrei. Repet, eu nu vorbesc despre absurd, ci despre incertitudine ! Şi nu îmi dai voie să purced în raţionamentul meu mai departe, domnule Lucian Herşcovici? Folosirea logicii formale înseamnă negaţionism, domnule Lucian Herşcovici? Nu înţelegi domnule Lucian Herşcovici că acele trei milioane de evrei făcuţi săpun de germani în cel de al doilea război mondial înseamnă automat o incertitudine de “trei milioane” în statistica victimelor Holocaustului ? Dar chiar nu îţi aminteşti aforismul englezesc : “Există minciuna simplă, minciuna  grosolană, şi minciuna statistică.” ? De ce m-ai atras în această capcană, domnule Lucian Herşcovici?

Titus Filipas

Legile anti-negaţionism se aplică aici ?

Citesc la adresa URL http://www.romanialibera.ro/a147259/raportul-sua-privind-drepturile-omului-aminteste-profanarea-mormintelor-evreiesti-din-bucuresti.html , despre “Raportul SUA privind drepturile omului aminteste profanarea mormintelor evreiesti din Bucuresti”.

Problema este aceea că la vremea respectivă, investigaţiile poliţiei române şi ale ziariştilor români au arătat cât se poate de convingător că a fost vorba numai despre nişte adolescenţi exaltaţi care au vrut să facă un film satanist. În nici un caz nu a fost vorba despre manifestarea unui fenomen de anti-semitism.

Sînt foarte curios să aflu dacă intervenţia şi comentariul meu vor fi considerate dovezile un act de negaţionism.  Poate că nu acum, dar peste vreo zece ani, da. Când adevărul se uită, istoria se rescrie.

Titus Filipas