Udacity în „valea depresiunii”

Am mai vorbit pe aici despre inovaţia educaţională a cursurilor universitare deschise şi gratuite în linie, oferite masiv, acronimul în limba engleză fiind MOOC. Dar există un drum iniţiatic de implementare a inovaţiei denumit şi “ciclul hype”, care este format din 5 faze http://en.wikipedia.org/wiki/File:Gartner_Hype_Cycle.svg Prima fază se poate denumi “speranţe exagerate”, apoi urmează căderea în “valea depresiunii”. Se pare că furnizorul Udacity de servicii MOOC a intrat deja în cea de a doua fază http://www.businessspectator.com.au/article/2013/11/21/technology/failure-udacity?utm_source=exact&utm_medium=email&utm_content=521196&utm_campaign=ts_daily&modapt=
Titus Filipas

John Dewey

John Dewey credea în dualismul trup şi suflet cartezian. John Dewey a fost un pedagog American. Învăţământul public din Finlanda este organizat după ideile sale. Din cauza aceasta, şcolerii finlandezi au cele mai bune performanţe la testele PISA. Dintre ţările din jurul nostru, doar Turcia de pe vremea preşedintelui Turgut Özal, care aparţinea etnic grupului de populaţie veche şi autohtonă de origine kurdă (arabii i-au denumit RUM, adică romani, atunci când i-au întâlnit prima oară), şi-a organizat învăţământul după modelul John Dewey. La întâlnirea cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, înainte de lovitura de stat, Turgut Özal i-a spus unul dintre preceptele lui John Dewey pentru construirea unei naţiuni puternice : „Să îi hrănească bine pe pruncii naţiunii.“ Alt precept enunţat de pedagogul şi filosoful pragmatic John Dewey: “Ţinta educaţiei este aceea de a permite indivizilor să îşi continue singuri educaţia.” Precept adoptat şi în sistemul educaţional MOOC destinat să înlocuiască universităţile care nu respectă riguros principiile humboldtiene ori principiile fondatoare din Grandes Écoles.
Titus Filipas

Ergonomie pentru munca intelectuală

Am folosit pe un fir precedent sintagma “Ergonomie pentru munca intelectuală”. Am şi exemplificat-o, pe alt fir, într-o discuţie privitoare la pro-gramare. Unde spuneam în mod expres că pentru a înţelege cu uşurinţă conceptele noi, utilizate la modul intensiv în lumea de astăzi, este necesar ca Metoda ( mă rog, definită în vechiul şi mereu noul spirit cartezian) să fie precedată de “drumul iniţiatic”. Îndrăznesc să adaug că amândouă, folosite în agregare, constituie începutul pentru un nou capitol din Pedagogie pe care eu l-am denumit “Ergonomie pentru munca intelectuală”. Iată încă o aplicaţie a sa, aici. Din lucrarea http://www.slideshare.net/reevesy/a-summary-of-neuromarketing am selectat paragraful : „Nuroscience is a disciplne of psychology that seeks to observe peoples unconcious responses to communication. It asserts that traditional marketing research generally ignores and inaccurately reports implicit cognition and emotional triggers.” Folosind, într-un mod declarat, ergonomia pentru munca intelectuală, l-am tradus : „Neuroştiinţa este o disciplină din cadrul psihologiei ce caută să observe răspunsurile inconştiente ale oamenilor la comunicare. Neuroştiinţa afirmă despre cercetarea tradiţională în marketing că în general ignoră şi raportează fără de acurateţe cogniţia implicită şi amorsele emoţionale.” Cred că n-a mai tradus nimeni textul acesta pe româneşte, ca să pot spune ce se întâmplă atunci când se ignoră în operaţie “Ergonomia pentru munca intelectuală”. Dar pot să dau un alt exemplu, unde acest tip particular de ergonomie pedagogică este complet ignorat (nu m-am aflat într-o comunicare cu autorii, din lipsă de „timp material”, aşa că nu-i pot învinui de rea credinţă) http://www.managerexpress.ro/oameni/interview/invatasa-de-ce-romania-ar-trebui-sa-devina-un-campus-urias-interviu.html În fine, am mai fost acuzat că “Ergonomia pentru munca intelectuală” este un oximoron. Hai să vedem cum răspunde la acest tip de acuzaţie dicţionarul DEX : “ERGONOMÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul condițiilor de muncă în vederea realizării unei adaptări optime a omului la acestea./ ERGONOMÍE f. Disciplină care studiază relațiile dintre om, mașină și mediul de muncă. / ERGONOMÍE s.f. Disciplină care studiază condițiile și metodele de muncă în scopul îmbunătățirii posibilităților de a folosi mașina.” Vedem că DEX nu exclude deloc posibilitatea de a interpreta „maşina” (şi) ca pe un computer. Deci acuzaţia aceasta, care mi-a fost adusă de un profesor universitar „pe puncte”, anume că “Ergonomia pentru munca intelectuală” este un oximoron, cade. Sper că viitoarele aplicaţii MOOC în România vor rezolva definitiv şi problemele create ţării de către aceşti profesori universitari „pe puncte”.
Titus Filipas

Astronautul Scott Carpenter şi conceptul Jeffersonian de Frontieră

A murit, câteva zile în urmă, astronautul american Scott Carpenter, la vârsta de 88 de ani. Pe vremuri, pilotul de avioane de luptă Scott Carpenter a fost selecţionat în primul grup de astronauţi americani de la Nasa, grup supranumit Mercury Seven. Scott Carpenter a fost cel de al doilea astronaut American care a executat un zbor orbital. Dintre toţi astronauţii americani, Scott Carpenter a fost acela care a exemplificat cel mai bine spiritul de explorare a frontierelor. Scott Carpenter a fost astronaut şi acvanaut. Reamintesc că în Ideologia politică primară, preşedintele Thomas Jefferson a fundamentat pragmatic conceptul de Frontieră. Istoricul Frederick Jackson Turner (1861 – 1932) considera, într-un celebru eseu, http://en.wikipedia.org/wiki/The_Significance_of_the_Frontier_in_American_History / , conceptul de Frontieră ca fiind de esenţă pur americană, “excepţionalist americană” cum spunea Stalin, ori exclusivist americană adaug eu fără să exclud totuşi un foarte sincer Dubito. Recent, în discuţiile aprinse despre MOOC, a fost exprimată teza că MOOC aparţine spiritului Frontierei, că MOOC se apropie de „învăţământul la fără frecvenţă” inventat în America în urmă cu 100 de ani, preluat apoi de URSS, deci că MOOC se înscrie în tradiţia jeffersoniană. Ea însăşi, sînt foarte tentat să reamintesc, integrând paradigma thermidoriană care chema la deschiderea unor noi frontiere. De altminteri să nu uităm că bonapartismul – iar Ideologii primari sunt cei care l-au adus pe Napoléon Bonaparte la putere—a fost un experiment de politică internă şi externă, amândouă coordonate spre deschiderea unor noi frontiere. Tradiţia jeffersoniană este urmată de preşedinţii americani Andrew Jackson şi John F. Kennedy, cel care a înscris America în cursa pentru cucerirea spaţiului cosmic, unde Scott Carpenter a fost un pionier. Iar după istoricul Arthur M. Schlesinger Jr., liniile politicii construită de către preşedintele Andrew Jackson au constituit premisele pentru politica New Deal a lui Franklin D. Roosevelt. Istoricul Arthur M. Schlesinger Jr. subliniază admirabil legătura dintre două proiecte americane de “Frontieră” separate printr-un secol.
Titus Filipas

“Demagogie verde”

Sinecurista (acum, cu sprijin USL, şi la ARACIS) Alina Mungiu-Pippidi spune : „din strada asta se va naşte un curent politic post-materialist, anticorupţie şi verde” :-). http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/razboiul-pentru-rosia-faza-pe-diversiuni-313905.html Să nu se înţeleagă de aici că eu am început să sprijin proiectul RMGC. Dar atâta “demagogie verde” prezentă în luările de cuvânt ale tovarăşei Alina Mungiu trebuie demantelată. Nu obiectez la sintagma „post-materialist” dar ce pui în loc ? Ceva „materialist” trebuie să rămână la noi, însă numai în sensul tradiţional, fiziocrat. În fine, proiectul întreg, cât de cât viabil, trebuie să fie, după Ideologii primari, şi cu latură intelectualistă „pragmatică” (scuzaţi oximoronul). Mai ales că, fiind sinecuristă fondatoare la ARACIS, tovarăşa Alina Mungiu-Pippidi îl sprijină pe ministrul USL-ist Costoiu în planurile sale de reformă a învăţământului superior. Deci, zic eu asta către ei (faţă de care nu am prea mult respect), este neapărat necesară o construcţie românească de CONŢINUT informaţional. Şi cu ARACIS, şi făr’de ARACIS, ministrul Costoiu nu pomeneşte nimic în planurile de reformă ale învăţământului superior ceva despre vreun curs MOOC. Aici în principiu apare cooperarea între universităţi şi germenii de întreprindere (start-ups) care sunt specializate în noua inginerie pedagogică. Repet, eu pledez pentru cursuri MOOC în Limba Română ! Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul http://nastase.wordpress.com/2013/10/08/schen-gen-sau-shen-zhen/
Titus Filipas

MOOC este un model economic de tip freemium

MOOC (acronimul de la Massively Open Online Courses, adică pe româneşte “Educaţia superioară deschisă, prin cursuri de calitate oferite masiv în linie tuturor”) este un model economic de tip freemium (free+premium), de servicii pedagogice pe două nivele („two tiers”). Dacă este vorba despre un model economic freemium, înseamnă că se pune problema esenţială ”Cât costă?”, într-un mod separat pentru fiecare nivel. Şi în MOOC sunt realmente implicate două nivele. Nivelul dintâi este cursul de calitate oferit gratuit (free) tuturor. Nivelul al doilea, examinarea şi certificarea, se plăteşte (şi se cheamă aici „premium” deoarece absolvirea şi certificarea constituie punct important de marcat pe un CV personal).
Titus Filipas

Iar despre exploatarea minieră de la Roşia Montană

Cele două grupuri vocale, pro-exploatare (grupul guvernamental pesedist, reprezentat prin liderii Victor Ponta şi Dan Şova), precum şi grupul compozit contra-exploatare mi se par în egală măsură ignare în ceea ce priveşte esenţa temei “Roşia Montană”. Acum mă gândesc la faptul că sinistra farsă a procesului soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost destinată să îl împiedice pe Nicolae Ceauşescu a se disculpa în faţa poporului român pentru condiţiile de trai precare pentru aproape toată lumea. Oricum, populaţia supravieţuia. După 1989 au fost aproape 5 milioane de români dispăruţi, prezenţi acum doar în statisticile pentru falsificarea voturilor (spre surpriza mea, un reprezentant al guvernului American, domnul ambasador Mark Gitenstein a sprijinit în anul 2012 aceste statistici de falsificare oficială a voturilor !). Nicolae Ceauşescu putea invoca faptul că el a fost obligat de Banca Mondială, FMI, şi de prietenia sa personală cu preşedintele American Richard Nixon să adopte indicele macroeconomic agregat PIB drept riglă fiduciară pe care să fie măsurată “creşterea nivelului de trai” ! Am mai spus pe aici că adaptarea la indicatorul propus de economistul Simon Kuznets a provocat îndepărtarea economiei româneşti de la indicatorul fiziocrat PIN, mult mai veridic pentru evaluarea calităţii vieţii într-o ţară ! Domnul Victor Ponta vorbeşte în favoarea începerii exploatării aurului de la Roşia Montană folosind criteriul “investiţiilor” care măresc PIB-ul. Oare grupul de consilieri din jurul său nu ştie nimic să-i spună despre faptul că PIB-ul, aşa cum a fost construit de Simon Kuznets, nu afirmă chiar nimic despre impactul ambiental ? Care în cazul exploatării aurului este colosal ! Nici ceilalţi, când evocă “economia verde” prin culesul fructelor de pădure, dovedesc că nu cunosc de fapt nimic din acest concept (“economia verde”) care se bazează pe LCA (Life Cycle Analysis). Dar nici famiile îngrijorate- ţin să subliez că în mod justificat- pentru viitorul copiilor nu cer firmei RMGC, ori chiar guvenului (şi eu chiar nu pricep de ce nu se implică aici şi Ministerul Educaţiei ?), un program educaţional de calitate pentru învăţarea metodologiei LCA ? Bani europeni sunt aici cu grămada pentru cursuri oferite masiv în linie – MOOC, şi eu vorbesc chiar pe bune !
Titus Filipas