Avangardiștii, alte opinii

Dan Culcer : „Domnul Michael FINKENTHAL îmi face onoarea de a mă cita în Observatorul cultural, ( http://www.observatorcultural.ro/articol/din-nou-despre-avangarda-romaneasca/#comment-113002 ), o revistă din București pe care o citesc adesea, cu o opinie despre opera lui Tristan Tzara, autor pe care îl calificam «provocator fără talent» și care merită să fie uitat. Acestei afirmații radicale, neargumentată în cadrul respectiv, i se opune argumentul său de autoritate : «Provocatorul fără talent a fost sărbătorit în Franţa, în 2015, printr-o expoziţie organizată la Strasbourg de către Serge Fauchereau, cel mai cunoscut specialist al avangardei franceze în secolul al XX-lea.» Ei și? Nu e desigur un argument în favoarea talentului lui Tristan Tzara ci doar un semn că inerțiile sunt … inerte și au viață lungă. E normal ca un critic literar și teoretician ca Serge Fauchereau, care și-a dedicat viața acestei teme să dorească să o valorifice, valorizându-și opera. Așa cum, pe meleagurile noastre, o făcea Marin Mincu sau o face și a făcut-o Ion Pop. Am trecut și eu pe aici, publicând documente, descoperite de mine, cu și despre Ilarie Voronca sau încercând să public altele cu și despre Fundoianu, din arhivele Cahjers du Sud, încercare blocată de emigrarea mea. Textele recuperate de mine, ajutat de Mircea Zaciu și de lectorul român de la Marsilia, au apărut sau sunt în curs de apariție. Până la urmă le va fi publicat Ion Pop sau cineva din apropiații săi. Scriu oarecum în cunoștință de cauză, deci. Ceea ce mă irită este dorința unora (de pildă, ICR sub egida lui H.R. Patapievici) de a se împăuna cu valorile sau pseudo-valorile altora. Uitarea sau ignorarea comportamentului rușinos al unor «avangardiști» din România, de la Geo Bogza la Virgil Teodorescu, sub pretextul separării literaturii de politică, nu este admisibilă. În vreme ce valorile ce ne aparțin întrutotul și nu au nici un alt front/lobby de susținere, sunt lăsate să cadă în uitare sau valorizarea lor este prost gestionată de instituțiile competente în propaganda culturală. Sunt mai puțin universale poemele lui Lucian Blaga decât elucubrațiile pseudo-poetice ale lui Tristan Tzara? Autorii avangardei din România erau scriitori de cafenea sau de «lăptărie». Tirajele broșurilor sau ale periodicelor «neregulate» trase în trei exemplare nu ieșeau din circuitele amicale. Doar comunismul și grija unor critici litareri specializați concomitent în realism-socialist și în avangardism, ca Ov. S. Crohmălniceanu au putut crea atmosfera pentru editarea unora dintre «avangardiști» în tiraje de masă. Această literatură (uneori pseudo-literatură‚ a fost recuperată mai devreme decât ar fi fost normal, în ordinea valorilor. Nu a tuturor. Fiindcă scriitorii importanți, ca Gelu Naum, de pildă, care se țineau departe de avantajele imediate ale colaboraționismului erau tratați ca atare, ca dușmani, în vreme ce Bogza primea premiul de stat. Se va observa că Dan Ciachir e etichetat ca naționalist, lucru care pare să fie ceva de rușine din perspectiva lui M. F., nu prea știu de ce. Ciachir nu ar avea dreptul să se mire, comentând cartea Terezei-Brândușa Palade, că dosarele editate de Stelian Tănase sunt ignorate, pe temeiul că este «naționalist», adică «tuberculos» — în termenii lui Ralea? Nu se poate opera o despărțire netă a operei literare a acestor autori de politică, dacă nu pentru altceva, măcar pentru că acești autori au fost la un moment dat sau au vrut să fie și revoluționari în plan politic, au scris în acest sens iar unii au fost «revoluționari» realiști-socialiști, de fapt colaboraționiști ai sistemului colonial sovietic, în numele revoluției mondiale, a exportului de revoluție etc. Opera, gândirea lor politică și apartenența la grup să fie atât de etanșe reciproc? Dl M.F. ar trebui să știe și mai ales să recunoască că însăși activitatea sa publicistică probează contrariul.”
Pentru conformitate,
Titus Filipas

Sacru de Politeia pentru un forum modest

Laszlo Tokes se joacă de-a simbolurile! Steagul regiunii “Partium”, încă o născocire….

Gigi Stoian : „Încă o minciună aruncată, încă o palmă a politicienilor iredentişti maghiari, dată României. Dacă inovarea steagului aşa zisului Ţinut Secuiesc nu a fost îndeajuns pentru a provoca tensiuni între populaţia maghiară şi cea românească din Transilvania, iată, un nou scandal tinde să iasă la iveală – inventarea unui nou steag „istoric” al unei regiuni inexistente, „Partium”. Cum nu există decât în fantasmagoricele vise iredentiste „Ţinutul Secuiesc”, aşa nu există nici „Partium”. De vreo doi ani încoace se tot coace o gogoaşă ungurească prin care se încearcă intoxicarea populaţiei de etnie maghiară cu un soi de naţionalism de prost gust. În anumite momente, voit sau nevoit se scot la iveală evenimente „istorice„ care nu au nicio legatura cu istoria, ci mai degraba cu un proces de intenţie grotesc, iluzoriu, abracadabrist. Eroul naţional, emblema Revoluţiei de la 1989 din ţara noastră, cel caruia i s-a acordat înalta apreciere a statului român, „Steaua României”, dă dovadă iarăşi (a câta oară?) de un antiromânism condamnabil. Europarlamentarul român de etnie maghiară, Laszlo Tokes, încearcă să tulbure din nou apele ce curg şi aşa destul de învolburate între România şi Ungaria. Din mâneca aţâţătorului fachir politicianist se încearcă să se scoată un nou steag „reprezentativ”, de data aceasta a unei zone aflată chiar la graniţa dintre România şi Ungaria. Este ştiut faptul ca acest personaj nu de puţine ori a dat mâna cu extremiştii unguri pentru a denigra ţara în care s-a născut şi s-a format. Anul trecut, la inţiativa sa şi cu ajutorul unor „specialişti” în heraldică, a arborat la balconul biroului său de europarlamentar ungur din Oradea (?!!) un steag pe care l-a atribuit regiunii „Partium”. După cunoştinţele sale de fost preot reformat, regiunea „Partium” ar exista şi ar cuprinde în România, judeţele Arad, Bihor, Caraş-Severin, Maramureş, Sălaj, Timiş şi Satu Mare. Pentru toată această zonă se cere deja autonomie ca şi pentru iluzoriul „Ţinut Secuiesc”. Ca să i se atribuie şi un iz de „adevăr” istoric, cererii de autonomie i s-a adăugat un steag „reprezentativ”. Partium a fost dintotdeaun doar un termen politico-juridic .. Ca realitate istorică, Partium a funcţionat, cu două întreruperi, o perioadă de 150 de ani, în perioada Principatului, dar nu aparţinea de acesta. Iniţial, zona despre care se vorbeşte era formată din comitatele Maramureş, Solnocul Inferior, Crasna, Bihor, Ţara Chioarului, Banatul de Severin şi Zarandul de est. Această regiune deşi nu aparţinea Principatului, era condusă de Principele Transilvaniei. În acea perioadă comitatele amintite au fost stăpânite pentru perioade scurte de doar câţiva ani, când de otomani, când de austrieci, când de principii Transilvaniei. Trecând de la o stăpânire la alta, românii din regiunea respectivă nu şi-au format o conştiinţă istorică comună. Mai degrabă, poate fi vorba despre utilizarea termenului de Partium doar ca termen politico-juridic. Din această cauză Regiunea Partium poate fi considerată nu o provincie, ci o arie geografică cuprinsă între Tisa şi Munţii Apuseni. Alte regiuni, ca de exemplu, Banatul, Bucovina, Oltenia sau Muntenia, care sunt regiuni istorice, administrate unitar, şi care au avut timp îndelungat aceleaşi valori folclorice, culturale, etc. au format şi perpetuat o conştiinţă identitară. Este total greşit să considerăm regiunea „Partium” ca o provincie unitară aşa cum sunt cele amintite. Ar fi hilar şi imposibil de acceptat ca unui moroşan, unui bănăţean, unui oşean, să-i spui că este…”partiam”. Românii din acea zonă se identifică şi în zilele noastre după locul în care trăiesc, după tradiţii, cultură, etc. Din acest motiv provinciile respective se numesc Crişana, Banat, Maramureş, etc. Laszlo Tokes se joacă de-a simbolurile : Profitînd de ocazie că „Legea steagurilor” s-ar putea aplica din toamna acestui an, europarlamentarul Laszlo Tokes încearcă pe toate căile posibile (dar mai ales, imposibil de acceptat), să scoată din mâneca sa de politician iluzionist simboluri şi steaguri. Ca dovadă că în dorinţa sa furibundă nu ştie ce să mai aducă drept argument „istoric”, într-una din declaraţiile sale, atunci când autorităţile române i-au interzis afişarea noului steag, afirmă că : „Este un act de batjocură din partea organelor respective şi aduce o jignire la adresa simbolurilor comunităţii maghiare, respectiv cele secuieşti”. Din câte se ştie, secuilor li s-ar atribui zona Covasna, Harghita, Mureş şi nu se înţelege prea clar despre care simboluri secuieşti ar fi vorba în Bihor. Desigur, nu este vorba despre necunoaştere în cazul fostului episcop, ci despre rea intenţie. Ceea ce se încearcă să se facă atât în cazul „Ţinutului Secuiesc” şi acum mai nou, şi în cazul inventatei zone „Partium” sunt dovezi clare de extremism şi provocare prin mascarea adevărului şi nascocirea de simboluri. Că steagul pe care gândirea lui Laszlo Tokes îl nascoceşte va avea cruci albe, roşii sau violet, linii sau pătrate, romburi sau stele verzi, nici nu mai conteaza. Regiunea „Partium”, este de fapt o porţiune din România, franjurată de extremiştii maghiari după propriile interese, decupând oraşele din harta regiunii apărute din visele iredentiste, pentru că au prea multă populaţie românească şi altfel n-ar mai ieşi la socoteală procentul majoritar maghiar al polulaţiei proiectatei regiuni.”
Partium este cel mult o „EUROREGIUNE” ! Dar nicio euroregiune europeană n-are statut de politeia! Numai de FORUM pentru discuţii! Pe teme economice şi turistice.
Titus Filipas

Două mituri

La 1444 se nasc două mituri în răsăritul Europei: Mitul regelui tînăr, viteaz, frumos, ce îşi dă viaţa pentru creştinătate, şi mitul satanicului « latin monstrum » Dracula, fiul prinţului Vlad Dracul. Personajele sunt nominalizate în versurile lui Bolintineanu despre Varna: „Acolo se vede regele Lehiei,/Huniad, eroul ţării Unguriei,/Mari prelaţi ai papii (aluzia Bolintineanului este la cardinalul Giuliano Cesarini, n.n.), tineri cavaleri,/Vlad al României cu mai mulţi boieri.” Regele tînăr al mitului a fost Vladislau III al Ungariei şi Poloniei sau « Lehiei ». ‘Vlad al României’ a fost Vlad Dracul, participant cu angajament « dubios » în lupta anti-otomană. Iancu de Hunedoara devenise încă din anul 1440 consilierul militar al regelui Vladislau al III-lea. Primul sfat pe care l-a dat a fost recuperarea suzeranității Valahiei de la otomani. Ceea ce s-a și întâmplat, în anul 1441. Dacă spunem adevărul istoric, atunci subliniem că istoriografia maghiară nici nu era prea bine lămurită asupra Valahiei. Aflăm acestea de la Nicolae Olahus, care se considera pe sine însuși un Hungarus ce preluase integral narativul istoriografiei Ungariei. Maghiarii credeau că numele Valahiei provine de la un general latin Flaccus. Căutările istoricilor români au descoperit că n- a existat vreodată acest general ! Descoperirea aceasta arată lipsa de reliabilitate a istoriografiei maghiare.

În poezia «Bătălia de la Varna », Dimitrie Bolintineanu  imaginează dialogul între eroi după redactarea ordinului de luptă : « Regele întreabă: – Doamne, ce durere/Inima-ţi inclină astfel spre tăcere? ». Vlad Dracul încearcă să tempereze elanul tînărului suveran: „Inimile voastre cată generos;/ Dar tot ce-i din inimi poate fi frumos?”

Dimitrie Bolintineanu  dezvăluie alegerea de valoare făcută de prinţul valah : « Vlad atunci răspunde celor adunaţi:/- „Eu sunt de părere lupta să nu daţi! […] Sire, preoţi, nobili! Astăzi, m-ascultaţi!/Ar fi mult mai bine să vă înturnaţi” ! » Să mai adăugăm că alegerea de valoare se mai cheamă şi ‘sfat’ în cultura populară de la noi. Totuși, a fost prezentă mai mult decât simplă intuiție în gândirea domnitorului român Vlad Dracul. Există un document care permite bănuiala întemeiată că Iancu de Hunedoara ar fi fost mituit de către despotul Serbiei, George Brancovici, pentru a încheia tratatul de pace cu otomanii. Este remarcabil că în familia Bolintineanului se mai păstrau acele vechi amintiri ca niște arhetipuri culturale !

Tînărul rege încearcă -în poezia lui Bolintineanu-   să răstoarne opinia lui Vlad Dracul cu argumentul suprem: „Flota genoveză credem că ne-ajută“ ! Vlad Dracul încearcă să-l aducă la înţelegerea situaţiei reale a Genovei în lumea anului 1444 : „Robi ai fericirii cei materiale,/ Genovezii încă nu se cumpănesc/Între fala dalbă şi-aurul turcesc./ Să nu cereţi fapte nobile, mărite,/Limbilor ce-s date speculei josite!”. Dimitrie Bolintineanu știe bine problema. O vom trata și noi in extenso. Pe data de 22 septembrie 1444, regele Vladislau al III-lea dădea ordin să fie traversată Dunărea. Era însoțit de 15 000 de cruciați. Majoritatea unguri, însă erau și ceva polonezi precum și valahi. Armata era formată aproape integral din cavaleriști, probabil de dragul mișcării rapide. Dar era păstrată și tradiția antică a cavaleriei dacice. Reamintim că împăratul Otto al III-lea, cel care a facilitat enorm crearea Ungariei I (ordinea este cronologică, numerotarea fiind necesară pentru că în Istorie au fost distruse, rând pe rând, mai multe Ungarii), i-a cerut lui Ștefan I (creatura lui) respectul tradiției antice. Armata lui Vladislau III avansa paralel cu Dunărea, și aproape de cursul Dunării, pentru a fi în legătură facilă cu navele de aprovizionare. Planul era acela de a distruge garnizoanele otomane din Europa, și de a ocupa Adrianopole, înainte ca Sultanul să intervină cu ajutoare și trupe noi. Pentru a se realiza aceasta, galerele Genovei și ale Burgundiei trebuiau să blocheze Strâmtorile. Așa ar fi trebuit, în teorie. A survenit însă a chestiune nefericită de comunicare defectuoasă. Genovezii au crezut că fusese deja încheiat un tratat de pace! În loc să blocheze Strâmtorile, au transportat trupe otomane proaspete în Europa, contra unei sume considerabile de bani. Față de cruciați a intervenit atunci și elementul surpriză. Cei 40 de mii de otomani i-au împins pe cruciați la Varna, iar aceasta s-a petrecut fără voia lor. Totuși, în ciuda inferiorității numerice, bătălia de la Varna începuse favorabil pentru occidentali. Iancu de Hunedoara a folosit tactica cavaleriei grele care literalmente a măturat trupele otomane ușoare. În plus erau și neantrenate, fiind simpli țărani aduși de la munca ogorului. Dar au intervenit “trupele speciale” din Anatolia, ienicerii. Tactica cavaleriei grele n-a mai putut funcționa față de aceștia.
Titus Filipas

Limba Română cultă este ultima redută a libertății noastre

@ Fragmentarium Politic spune aici https://nastase.wordpress.com/2015/12/12/macovei-ar-trebui-sa-ceara-scuze-romanilor/ , în decembrie 12, 2015 la 9:05 pm : “In niciun caz, nu ar trebui sa fugim de apropierile de “ca”-uri (-ca ca-) din rostirea succesiva a doua cuvinte (“Luca Caragiale”).” Exemplul este admis de Academia Română, împreună cu altele două. Dar celelalte cacofonii sunt permise numai cu semnul comercial de “marcă înregistrată.” Apoi, Limba Română cultă este atât de generoasă, încât permite frazări evhivalente, dar fără cacofonii. De ce să folosim barbarisme, când putem construi aticisme ?
Titus Filipas

MERCENARI’ LU’ SOROȘ

DACIAN JULIEN CIOLOŞ şi aproape toţi membrii actualului Guvern al României (conform Apologeticum.ro şi multe alte surse)
SANDRA PRALONG (reprezentanta miliardarului George Soroş pentru România, în prezent consilieră a preşedintelui Klaus Johannis și fostă consilieră a lui Emil Constantinescu, promotoare a cultului regelui mason Carol I, la emisiunea globalistă ”Mari români” la TVR)
CRISTIAN PÂRVULESCU (politolog, fost preşedinte al ONG-ului Pro Democraţia)
IONUȚ SIBIAN (director al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile)
NICUȘOR DAN (Uniunea Salvaţi Bucureştiul)
LIVIU MIHAIU, jurnalist, ,,Este inițiatorul „Lanțului Uman în Jurul Parlamentului pentru deconspirarea Securității” 2003, inițiatorul protestelor naționale și internaționale în cazul Bastroe-Delta Dunarii și participant la delegația guvernamentala română, condusă de ministrul Mihai Răzvan Ungureanu – Kiev, 2005.” (conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Mihaiu)
MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU – director al SIE, fost membru al PNL, ministru de externe (2004 – 2007), șef al SIE (2007 – 2012), premier al României (februarie 2012 – mai 2012). ,,Mihai-Răzvan Ungureanu a fost numit în funcția de Ministru al Afacerilor Externe la data de 29 decembrie 2004, în Guvernul Tăriceanu. El a demisionat din funcția de ministru de externe în data de 4 februarie 2007, la două zile după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut să-și prezinte demisia, în urma situației create de reținerea a doi muncitori români (Nelu Ilie și Adrian Gâncean) în Irak. Într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că intenționează să îi propună lui Mihai Răzvan Ungureanu să fie cap de listă la alegerile pentru Parlamentul European. „Vreau să spun public că Mihai Răzvan Ungureanu a reprezentat cu cinste Partidul Național Liberal, este un om în care am încredere și a dat dovadă de verticalitate morală, asumându-și vina pentru greșeala ministerului din subordine. O să vedeți cum în perioada următoare Mihai Răzvan Ungureanu își va continua cariera politică. Mă gândesc să-i propun o responsabilitate în cadrul partidului, aceea de a conduce lista PNL pentru alegerile pentru PE”, a declarat premierul. Pe 19 februarie 2007, la două săptămâni după demisia lui Ungureanu, Partidul Național Liberal a înaintat președintelui propunerea de revocare din funcția de ministru de externe a lui Mihai-Răzvan Ungureanu și numirea în acest post a senatorului Adrian Cioroianu. Deși conform art. 6 și 8.1 din Legea 90/2001, președintele României, la propunerea primului ministru, trebuia să ia act de încetarea calității de membru al Guvernului și să declare vacantă funcția de ministru în maximum 15 zile de la data depunerii demisiei, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de eliberare din funcție a lui Mihai-Răzvan Ungureanu, abia la 12 martie 2007. Cu toate acestea, președintele a refuzat să-l numească pe Adrian Cioroianu în funcția de ministru. [14]” (conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_R%C4%83zvan_Ungureanu)
EDUARD RAUL HELLVIG – șef al SRI, fost politician, membru al PNL, n. 27 octombrie 1974, Zalău. ,,În timpul studiilor universitare a obținut o bursă a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă pentru proiectul “Cine guvernează sau cine deține puterea în România?”În perioada 1998-2000 a fost, pe rând, consilier politic al fostului vice-președinte PNL Horia Rusu și al Ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu, precum și consilier al candidatului la președinția României Mugur Isărescu. În 2004 a fost ales deputat de Bihor în Parlamentul României[5], în timpul mandatului fiind secretar al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și membru al Adunării Parlamentare a NATO. Eduard Hellvig a fost ales în anul 2006 să facă parte din primii europarlamentari ai României[6], perioadă în care a făcut parte din Comisia de Comerț Internațional (INTA) și Subcomisia pentru Securitate și Apărare (SEDE). Din 2008 este membru al Partidului Național Liberal, în 2009 devenind consilierul președintelui PNL Crin Antonescu De la începutul anului 2011 și până la 11 martie 2014 a ocupat funcția de secretar general al Partidului Național Liberal. În 2012 a facut parte din Guvernul Victor Ponta, ca ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului.[7] La alegerile parlamentare din decembrie 2012 a fost ales deputat în Colegiul uninominal nr. 4, Ilfov[8]. Eduard Hellvig a fost vicepreședinte al Camerei Deputaților[9] și a făcut parte din Comisia pentru Afaceri Europene și din Delegația României la Adunarea Parlamentară a NATO. La 3 septembrie 2013 a demisionat din Parlamentul României pentru a prelua mandatul de europarlamentar liberal. Din 4 septembrie 2013 este membru al Parlamentului European.” (conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Eduard_Hellvig).
ADRIAN CIOROIANU – istoric, decan al Facultății de Istorie a Universității București, a fost unul din susținătorii introducerii Manualelor alternative, inițiativă a Fundației Soroş. Fost senator, de Timiș, fost europarlamentar, fost ministrul de externe (aprilie 2007 – aprilie 2008)
ALINA MUNGIU-PIPPIDI (preşedinte Societatea Academică Română, politolog, șef al Știrilor TVR (1997 – 1998), profesoară la SNSPA)
ANDREI PIPPIDI – istoric, membru în Comisia care a elaborat Raportul Tismăneanu și Raportul Elie Wiesel privind participarea României la Holocaust
ANDREI OIȘTEANU – etnolog, antropolog, membru în Comitetul educațional al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”
VLADIMIR TISMĂNEANU – politolog, președinte al Comisiei Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România
ADRIAN CIOFLÂNCĂ – cercetător științific, fost membru al CNSAS, coator al Raportului Tismăneanu și al Raportului Elie Wiesel.
ALIN TEODORESCU – sociolog, primul președinte al GDS, consilier al premierului Adrian Năstase, Ministru cancelar, șeful Cancelariei Primului Ministru Adrian Năstase, fondator IMAS
CLAUDIU CRĂCIUN – politolog, lector al Catedrei de Științe Politice și Studii Europene de la SNSPA, fost expert în cadrul Secretariatului General al Guvernului şi Ministerului Educaţiei (2004-2009). Lucrarea sa “The Learning Government Research Project: Assessing Policy Making Reform in Romania” a fost editată sub auspiciile Open Network Society și a Centrului pentru Studii Politice din cadrul Universității Central Europene, ambele înființate de George Soros.”
CRISTINA GUSHET (de la Freedom House, respinsă recent de Comisia juridică din Parlament la portofoliul justiției)
MONICA MACOVEI – europarlamentar, fost Ministru al Justiției (2004 -2007), fost candidat la președinția României
SORIN IONIȚĂ – politolog, fost consultant al Consiliului Europei, Băncii Mondiale şi UNDP pe Europa de Est şi Balcani; reprezentant al României ȋn Comitetul Economic şi Social European (EESC), sectiunile Transport-Energie şi Mediu-Agricultură, fost membru în Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice
LAURA ȘTEFAN – membră a ONG-ului “Expert Forum”, director în Ministerul Justiției ( 2005-2007), a fost declarată expert – anticorupție de către Ambasada SUA
MIHAIL BUMBEȘ – istoric, co-fondator al ONG-ului Miliția Spirituală, cercetător în cadrul IICCMER. A obținut, prin Miliția Spirituală, o bursă de 30.000 de dolari de la CEE Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
MIRCEA TOMA – activist, Active Watch.
RENATE WEBER – consilier al președintelui Traian Băsescu, (2004 – 2005) europarlamentar PNL.
TEODOR BACONSCHI – teolog, fost ministru de Externe, decembrie 2009 – ianuarie 2012, ambasador al României la Vatican, în Portugalia, San Marino. Secretar de stat în MAE (2005-2006), Consilier al Președintelui Traian Băsescu (2006 – 2007)
ANDREI PLEȘU – scriitor, Ministru al Culturii (28 decembrie 1989 – 16 octombrie 1991), Ministru de Externe (29 decembrie 1997 – 22 decembrie 1999), membru al CNSAS(2000 – 2004), consilier al președintelui Traian Băsescu (decembrie 2004 – mai 2005)
CATRINEL PLEȘU – fost director, Centrul Naţional al Cărţii, din cadrul ICR (2009 – 2012)
ANDREI MARGA – filosof, Ministru al Educației (1997 – 2000), Ministru de Externe (mai 2012 – august 2012), președinte al ICR (septembrie 2012 – iunie 2013)
MIHAI ȘORA – filosof, Ministrul Educației (decembrie 1989 – 28 iunie 1990)
LIVIU ANTONESEI – scriitor, jurnalist
HORIA ROMAN PATAPIEVICI – filosof, membru al CNSAS (2000 – 2004), președinte al ICCR (2005 – 2012)
GABRIEL LIICEANU – filosof, director al Editurii Humanitas( fosta Editură Politică)
MIRCEA MIHĂIEȘ – critic literar, eseist, fost vice-președinte al ICR( 2005-2012)
VICTOR REBENGIUC – actor
SABINA FATI – jurnalist România Liberă, revista 22
STELIAN TĂNASE – scriitor, președinte-director general al TVR, fost director la Realitatea TV
ALEXANDRU LĂZESCU – fost director al TVR
RODICA CULCER – jurnalist, fost referent la Ambasada SUA de la București( 1985 – 1991), fost director al Știrilor TVR
STERE GULEA – regizor, fost președinte al TVR
SMARANDA ENACHE – președinte al ONG-ului Liga Pro Europa, fost ambasador al României în Finlanda (1998 – 2001)
RADU FILIPESCU – nepotul fratelui lui Petru Groza, membru fondator al GDS
ARMAND (ARMANT-CONSTANTIN) GOȘU – istoric, fost consilier al Ministrului de Externe (2010 – 2012), fost membru al Comisiei Prezidențiale pentru analiza Dictaturii Comuniste în România, fost director al Institului Român pentru Istoria Recentă
DAN PERJOVSCHI – desenator, ilustrator

Credem că toate aceste persoane menționate mai sus, menționate în altă ordine pe site-ul justițiarul.ro, au primit burse sau bani (granturi) de la miliardarul ungur și evreu George Soroș, cel care a urmărit consecvent în ultimele decenii schimbarea sistemului comunist din Europa de Est și adoptarea unui sistem capitalist-corporatist sălbatic, magnat care nu întâmplător a sponsorizat după cum am aflat mai recent și islamizarea Europei. Masoneria desigur că are în România mult mai multe slugi, nume care pot fi regăsite parţial pe lista masonilor din România din rapoarte mai vechi ale SRI, la care putem adăuga între timp şi alte nume: Mugur Isărescu (guvernator al BNR), COZMIN MIRIȘAN (fost membru PC și PNL, implicat recent în crearea Partidului Colectiv), REMUS CERNEA (deputat şi preşedinte la Accept), TOMA PĂTRAŞCU (Asociaţia Secular Umanistă din România), CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI (academician), OVIDIU NAUMOVICI, MIHAI DRAGOȘ, mulţi politicieni. Dacă veți analiza cât de cât programul de guvernare atât de subțire și plin de amatorism (fără date și măsuri concrete!) al acestui Guvern ,,tehnocrat” Cioloș-Johannis, veți observa că se urmărește printre altele și o profundă reformă a administrației publice, dar nu în sensul bun, crearea unor programe de evaluare și selecție a funcționarilor publici (pe criterii de performanță preluate de la Comisia Europeană). Mai mult, doresc chiar implicarea sau parteneriatul cu ,,societatea civilă”, cu ONG-urile (alese în mod evident selectiv, dintre cele vădit anticreștine). Iată așadar cât de importante și puternice au devenit peste noapte aceste ONG-uri aservite ocultei mondiale care merită să fie menționate și combătute mai ales pentru atitudinile deschis anticreștine și false dovedite până acum, dintre care menționăm pe cele mai cunoscute nouă: mai multe site-uri (romaniacurată.ro, contributors.ro,hotnews.ro etc), Uniunea Salvați Bucureștiul (ONG condus de Nicușor Dan), Fundația pentru o Societate Deschisă (al cărei președinte este însuși George Soroș), Grupul pentru Dialog Social, Pro Democrația, SAR (Societatea Academică Română), APADOR-CH (Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki), „Freedom House”, ASUR (Asociația Secular Umanistă din România), Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală, ,,Uniunea pentru Reconstrucția României”, ,,Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, ,,Centrul pentru Dezvoltare Economică”, Fundația ,,Concept”, ,,Centrul pentru Drepturile Omului – București”, „National Endowment for Democracy”, „National Democratic Institute”, „Open Society Institute”, ,,Soros Advising and Placement Center”, ,,Soros Educational Advising Center” etc. Din mass-media aservită ocultei mondiale putem prezenta şi alte câteva nume, jurnalişti foarte cunoscuți publicului și formatori de opinie precum Oreste Teodorescu, Bogdan Chireac, Corina Drăgotescu, Cozmin Guşă, Bogdan Rareş, Robert Turcescu, Andreea Pora…

FRAȚI ROMÂNI, ÎN TOATE STATELE EUROPENE S-A MĂRIT SALARIUL MINIM PE ECONOMIE. NUMAI ÎN ROMÂNIA, UNDE CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI STABILITATEA MACROECONOMICĂ AU FOST MAI MARI, NU S-A MĂRIT. ŞTIŢI DE CE? PENTRU CĂ RECENT NE-A VIZITAT UN DOMN TITRAT, DIRECTOR AL FONDULUI MONETAR INTERNAŢIONAL, DATORITĂ CĂRUIA S-AU ÎNCHIS MULTE COMPANII DE STAT DIN ROMÂNIA ETC. DUPĂ VIZITA D-LUI THOMSEN, O PARTE A PRESEI A OBSERVAT FIREŞTE CĂ SALARIILE ŞI PENSIILE PE 2016 AU FOST ÎNGHEŢATE ŞI S-A RENUNŢAT CLAR LA CREŞTEREA SALARIULUI MINIM PE ECONOMIE. ADICĂ ROMÂNII VOR TRĂI ÎNTR-O SĂRĂCIE TOT MAI MARE DUPĂ TOATE SCUMPIRILE LA MĂRFURI ŞI SERVICII CARE S-AU FĂCUT ŞI SE VOR MAI FACE. VOR PLECA ŞI MAI MULŢI ROMÂNI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE ŞI ROMÂNIA VA FI TOT MAI SĂRACĂ ŞI DEPOPULATĂ. CAPITALUL ROMÂNESC SE VA REDUCE, MULTE FIRME MIJLOCII ŞI MICI VOR INTRA ÎN FALIMENT.
Autor: Radu Iacoboaie, Mișcarea pentru Apărarea Ortodoxiei, SURSA http://gandeste.org/general/o-lista-a-mercenarilor-magnatului-ungur-george-soros-aflati-in-solda-ocultei-mondiale-2/62382

Sfântul Andrei, călătoria în Angulum, înainte de răstignire

Apostolul era în cea de a patra călătorie misionară. Merge acum pe litoralul nord-pontic şi binecuvântează fostul “Tărâm al Amazoanelor” aşa cum era cunoscut pe vremea lui Alexandru cel Mare. Aici, peste câteva decenii, împăratul Nero va face o geopolitică extrem de imaginativă. Dar stabilitatea indusă va fi demolată de Iraclie –faptele sale sunt amintite grafic la mănăstirea Moldoviţa- atunci când îi invită pe khazari. Cronica lui Nestor mai adaugă o călătorie misionară, anume pe dealurile Kievului. Prin această adăugire, Cronica lui Nestor se dovedeşte a fi un fabricat semi-apocrif. Totuşi, are şi un nucleu dur. O parte din Cronica episcopului Ioan de la Nikiu, oraş aflat în “delta biblicelor sfinte” cum va zice Mihai Eminescu. La mulţi ani !
Titus Filipas

Geopolitica pro-Romanija

Se impun reflecţii serioase, dar mai puţin luarea de hotărâri, şi pe acest blog. Ne-am obişnuit să blamăm UE şi NATO pentru cât rău fac românilor. Însă refuzăm aproape constant a semnala şi binele, atunci când el, realmente, există ! De exemplu geopolitica pro-Romanija schiţată în ultimii ani de către NATO. Dar principiile sale datează din secolul XIX. Eminentul eminescolog şi om de vastă cultură care este profesorul Nicolae Georgescu semnala la un moment dat pe o televiziune că pentru a se deturna atenţia lui Mihai Eminescu orientată aproape cu un caracter obsesiv spre Ardeal (şi bine a făcut Mihai Eminescu, căci altfel acum întreg Ardealul vorbea ungureşte!), i s-a cerut să fie implicat mai activ în geopolitica pro-Romanija ! Acea linie geopolitică pro-Romanija este reluată acum în cadrul NATO! Am semnalat deja pe un fir mai vechi transferul de la NATO înspre România a chestiunilor de geopolitică pro-Romanija în cazul Bosnia ! Gavrilo Prinţip, declanşatorul primului război mondial, era efectiv un autohton valah negru din principatul Romanija https://en.wikipedia.org/wiki/Romanija . Acum, aflăm că „Rusia avertizează Muntenegru cu privire la aderarea la NATO”. Muntenegrul este ţara valahilor negri de unde a venit în Ţara Românească ieromonahul tipograf Macarie. Principatul Romanija era schiţat de Bogdan Petriceicu Haşdeu. Romanija era traversată de linia Alpilor Dinarici de care atârnă cel puţin Bosnia şi Muntenegrul.
Titus Filipas

Burebista Celtohtonul

La liceul Fraţii Buzeşti din Craiova, profesorul de istorie “tata Uda” ne-a ţinut lecţiuni foarte consistente despre Burebista şi luptele sale cu celţii pentru posesiunea ocnelor de sare care ofereau salarii pentru un întreg popor. În primul rând cu tribul celtic al Boilor (autohtonii din Boemia), apoi al Tauriscilor (tribul celtic cu locuire pe valea rîului Savus). Burebista a încercat să elimine (cu succes!) şi garnizoanele alcătuite din celţi-galateni lăsate în oraşele-porturi mileziene de la Pontul Euxin de către Mitridate Eupator. În Olbia pontică, luptele dacilor cu galatenii din gardă au fost cumplite ! Chiar şi acum, istoricii haholi când sunt ghizi la Olbia spun publicului neavizat : “Ia priviţi să vedeţi ce distrugeri cumplite au făcut Dacii în Ukraina!”
Titus Filipas

Zidirea Domnului

Trupul tău este zidirea Domnului. Nu vii tu, nemernicule, că te cheamă Ian Palach din Praga, ori “Babeş de la Braşov”, să o sfărâmi !
Titus Filipas

“Punctul 8 de la Timişoara” a fost redactat mai întâi în limba maghiară

Aici şi numărătoarea este cu semnificaţie! “Punctul 8 de la Timişoara” corespunde punctului 8 din tratatul Ausgleich de la anul 1867. Acolo, punctul 8 stabileşte limpede modalitatea de rezolvare a “problemei naţionale” în Transleithania. Anume, că “problema naţională” va fi totdeauna rezolvată în favoarea maghiarimii! “Punctul 8 de la Timişoara” se referea în mod tacit la eliminarea preşedintelui Ion Iliescu. El era considerat de către maghiarime a fi un garant al naţionalismului românesc. Dar Klaus Iohannis nu mai are “problema” asta!
Titus Filipas