Epuizarea de rezilienţă

Nu prea cred eu că lucrurile sunt disperate într-un mod special pentru România. Da, lucrurile sunt disperate, dar în acelaşi grad pentru întreaga omenire. Pentru că goana capitalistă nesănătoasă după profit a condus aproape complet la distrugerea capacităţii de rezilienţă (din nou dicţionarul DEX este depăşit, iar propun eu traducerea pe româneşte a sensului din Merriam-Webster !) a Planetei acesteia, unica habitabilă în Univers, deja Sfântul Părinte Ierarh Vasile cel Mare ne avertiza –prin discuţia propusă despre Absolut- că sîntem unici. Vorbeam despre modelul românesc pentru Economia Lumii. De fapt modelul românesc pentru Economia Lumii –cu totul, şi cu totul diferit de globalizare- pleacă de la arhetipul cultural Oikumena din tradiţia noastră ortodoxă şi este rafinat cu metodele propuse de către Ideologii primari. Frédéric Bastiat folosea modelul ori metafora circumferinţei pentru descrierea economiei. Noi, românii, reamintesc, am intrat prompt, la începutul secolului XIX, în Epistema modernă propusă de către Ideologii primari. Subliniez din nou că acesta-i marele nostru avantaj competitiv istoric. Am mai vorbit de vreo două ori pe aici despre modelul românesc pentru Economia Lumii. În locul circumferinţei economice simple propusă de către Bastiat, avem modelul “coroniţei” (nu mortuară! :-)) împletită din patru rămurele elastice (o modelare de fluxuri, nu de stocuri, fiziocraţii au fost primii care au făcut distincţia) care se ating şi se influenţează. Alergătura bezmetică a profitului pe fluxul monetar provoacă unde de şoc pe fluxul de risc. Din cauza acestor necontenite “lovituri de berbece” – în treacăt fie zis acestea sunt prezente fizic şi în cazul picăturii ce loveşte piatra pe care cade- pe fluxul de risc, Biodiversitatea pe Pământ este aproape terminată. Anul acesta, ziua epuizării de rezilienţă a căzut pe 20 august. Evident, a fost o neglijare totală în media a simbolului tragic pe care îl are acestă epuizare de rezilienţă. Soluţia ? Mai multă psihologie cognitivă.
Titus Filipas

Sincretism, bine tratat în DEX

Termenul “sincretism” în sensul cel mai modern, reflectat de scrierile lui Henri Wallon şi Pierre Bourdieu,  este bine tratat în DEX. Să mai adaug că în uzajul modern,  termenul sincretism a fost folosit, -din câte ştiu–,  pentru prima oară de academicianul Alexandru Duţu într-un text românesc din anul 1964, anume în cartea “De la act la gândire”, traducerea unui text franţuzesc de psihologie scris de Henri Wallon. Iar Alexandru Duţu, trebuie să notăm, fusese influenţat de mişcarea culturală Rugul Aprins, expresie a umanismului bizantin. Însă termenul  sincretism are şi două conotaţii mai vechi, ce nu mai sunt menţionate în DEX. Cred, totuşi, că acele conotaţii au deosebită importanţă pentru cultura românilor, pentru istoria culturală a românilor.  Este util de aceea să apelăm la dicţionare  străine. Ce le reamintesc. De exemplu Merriam-Webster : “New Latin syncretismus, from Greek synkrētismos federation of Cretan cities, from syn- + Krēt-, Krēs Cretan / Date: 1618 / 1 : the combination of different forms of belief or practice /2 : the fusion of two or more originally different inflectional forms.”

Or, arta cretană influenţează bisericile Craioveştilor din Oltenia. Îndrăznesc a spune aici că picturile din acele biserici olteneşti transmiteau umanismul bizantin.  Dar ideologia artei cretane influenţează şi pictura lui El Greco. Domenicos Theotocopoulos  creează figure înalte, filiforme, de oameni şi sfinţi în tablouri mult preţuite  de patronii lui din Romania Neoacquistica iberică. Ideologia ortodoxă a Comnenilor şi a Paleologilor era unită de cărturarul cretan Eremia Cacavelas cu ideologia europeană a Contra Reformei, sau ideologia Romania Neoacquistica, într-o sinteză care va influenţa educaţia Domnitorului Dimitrie Cantemir.

Pe vremea antichităţii precreştine, în insula Creta fusese construit Labirintul care ascundea ferocele Minotaur. Dar influenţa cretană asupra noastră, cel puţin asupra Olteniei, a fost cu totul alta decât influenţa Labirintului. După 1204, insula bizantină Creta era ocupată de veneţienii care nu interferă cu ideologia înălţătoare a Comnenilor, după cum îngăduie şi noua ideologie a Paleologilor în teritoriul cretan ce-l vor păstra până la 1669. Astfel observăm în Creta un interval semi-milenar de continuitate ideologică ortodoxă. Este o sursă pentru ideologia bizantină care ne influenţează şi acum. Iconografia cretană a Paleologilor se mai vede la noi în pictura din bisericile Craioveştilor, experţii au scris doveditor. După cum ideologia legăturii dintre spaţiul ceresc şi spaţiul pământesc, adică ideologia Comnenilor, este incorporată în Coloana fără Sfârşit. Constantin Brâncuşi declara în mod explicit care este semnificaţia complexului sculptural lucrat de el la Tîrgu Jiu : ‘Stâlpul Nesfârşitului este negarea Labirintului.’

Paleologii sunt prima dinastie bizantină cu herb  : Vulturul Bicefal. Nu ar putea fi considerat Stâlpul Nesfârşitului  ca un simbol heraldic pentru Comneni ?

Prin sincretism, da.

Titus Filipas

Avatar simplu şi avatar pixelat

Pentru cuvântul avatar, dicţionarul DEX  (http://dexonline.ro/search.php?cuv=avatar) propune denotaţia în trei formulări abia distincte, fără vreo conotaţie. Eu am folosit în postări şi comentarii pe blogosferă termenul avatar cu următoarea conotaţie în globish fixată de Merriam-Webster: “a variant phase or version of a continuing basic entity.”

Sigur, pe alte tipuri de situri colaborative, spre deosebire de blog,– situri 2.0 cum sunt reţelele sociale –, unde orice avatar se prezintă ca o imagine dinamică, nu mai este vorba despre avatarul simplu, ci despre avatarul pixelat şi mobil. Avatarul ca imagine de pe blogul meu nu este un avatar simplu, nici măcar un avatar pixelat ca într-o reţea socială, ci este pur şi simplu o fotografie non-numerizată de buletin de identitate din anul 1986.

Titus Filipas

Dezbateri interesante pe blogosfera românească

Domnul Adrian Năstase deschide aici, http://nastase.wordpress.com/2008/09/30/criza-financiara-mondiala/ , un ciclu al  discuţiilor  mai intense în blogosfera românească pe tema “Criza financiară mondială”.

Să observ că şi simpla alegere a termenilor corecţi constituie o provocare ! De fapt, să fim sinceri, aproape toate comentariile la această postare de pe blogul domnului Adrian Năstase au fost pur şi simplu sfidare deschisă la ceea ce s-a discutat formal pe aceeaşi  temă la Fundaţia Titulescu. Aş merge până la a spune că este vorba despre un conflict ideologic între blogul domnului Adrian Năstase şi Fundaţia Titulescu!

Intervenţiile mele au fost :

1/  “Administraţia Bush propune Congresului un adevărat plan Marshall de salvare a   sistemului financiar în valoare de 700 miliarde dolari.”  A fost o glumă, nu ?

2/  “Este lăcomia hrănită cu lăcomie motorul lumii?” Bună întrebare.

3/  “riscurile financiare au o tendinţă de agregare […] problematica riscului de credit este marcată de noi tendinţe.” În condiţiile globalizării, dezvoltarea durabilă este o chestiune de   macroeconomie. Noi încă sîntem la nivelul în care vedem economia la fel ca Maimonide. În realitate, macroeconomia este un fel de coroniţă împletită din trei rămurele. Cea mai importantă este ramura alcătuită din fluxul de materii prime şi energie. Cea de a doua rămurea este fluxul monetarist. Locurile unde cele două ramuri se ating se cheamă pieţe. Acestea le-a spus deja Nicolae Copernic, la începutul Contra-Reformei. Dar mai există şi cea de a treia rămurea chemată fluxul de risc. Sper că actuala criză a creditului va focaliza atenţia asupra fluxului de risc. Aici se propagă periodic unde de şoc care distrug biodiversitatea. Însă , atenţie!, biodiversitatea este de asemenea o resursă care aparţine primului tip de flux considerat în macroeconomie. Criza financiară de acum este o bagatelă faţă de crizele următoare în macroeconomie! Proasta gestionare a riscurilor este o problemă a întregii societăţi actuale.

4/  “Criza financiară de astăzi îşi are rădăcinile imediate în 2001″ Bula dotcom nu a explodat pe 10 martie 2000 ?

5/  Întrebare pusă de Joseph Stiglitz despre faimosul plan de ‘salvare financiară’ (bailout plan) Paulson-Bush : “The Bush administration may rescue Wall Street, but what about the economy?”

6/  Este interesant de urmărit aici, http://www.alchimiedesmultitudes.atelier.fr/pdf/extrait1.pdf , curba evoluţiei pe ciclul hype* pentru e-economie (sau e-business) trasată de institutul privat   Gartner Group încă din anul 1999.

*Există două interpretări privind apariţia  termenului ‘hype’. Una dintre interpretări, de fapt unica avînd în acelaşi timp şi caracteristica de a fi „politiceşte corectă” (în sensul că nu propagă subliminal ‚valori subversive’),  este aceea că ‘hype’ ar fi  prescurtarea de la termenul englezesc ‘hyperbole’. Traductibil pe româneşte prin cuvîntul hiperbolă, avînd două conotaţii mai cunoscute – o conotaţie geometrică şi o conotaţie literară. Dicţionarul Merriam-Webster explică termenul ‘hyperbole’ prin ‚exagerare extravagantă’. Altă explicaţie face uz de faptul că  în slang,  ‘hype’ înseamnă starea euforică,  trecătoare şi dăunătoare,  care a fost provocată de o injecţie cu droguri; cuvîntul  ‘hype’ fiind prescurtarea de la ‘hypodermic syringe’, adică  siringă hipodermică.  Astfel un ‚hype tehnologic’  reprezintă un termen care desemnează şi defineşte starea de speranţă exagerată,  şi total eronată de cele mai multe ori, pusă în noile tehnologii.

Titus Filipas

Şarada evanghelică

Dau aici cuvântului şaradă cea de a treia semnificaţie prezentă în Merriam-Webster pentru charade : “an empty or deceptive act or pretense”.

Cu alte cuvinte, vreau să  vorbesc despre  o pretenţie evanghelică  înşelătoare în Limba Română. Am mai atras o dată atenţia asupra temei  celui care gestionează blog – ul  de prozelitism evanghelic danutm.wordpress.com/2008/.

Repet ce am spus atunci: +Găsesc pe adresa din blogosferă: http://danutm.wordpress.com/2008/03/26/evanghelicii-intre-liberalism-si-fundamentalism-ii/ , articolul purtând titlul: “Evanghelicii intre liberalism si fundamentalism”. Cred, mereu prea naiv, că toţi aceia care mai scriu pe blogosfera românească trebuie să respecte adiţional,  chiar obligatoriu,  nu doar opţional, Limba Română ! Pentru că titlul acesta de  articol pe care îl scrie  danutm introduce  evidentă confuzie lingvistică, m-am simţit obligat să postez pe blogul domniei sale o corecţie necesară : “Antonimul fundamentalismului este nihilismul.+

Însă adepţii „noului evanghelism românesc” refuză subtilităţile de stil ale discursului în Limba Română, aşa cum arată mai departe postarea de la adresa: http://danutm.wordpress.com/2008/07/16/patriarhul-daniel-un-om-al-noului-mileniu-1/ .

Am fost nevoit să comentez la respectiva postare: +Această laudă venind “din zona evanghelică” către patriarhul Daniel al BOR îmi spune multe despre setul de valori străine de ortodoxism care ghidează atitudinea managerială a patriarhului Daniel.+

Am primit replica imediată a owner-ului de blog :“Nu ma mir ca un om animat de patimi maniheiste gindeste astfel.”

Nu sînt adeptul patriarhului Keroularios, domnule Dănuţ Mănăştireanu!, spun abia acum.

Pe blog- ul domniei sale am comentat : „Dumneavoastră îl lăudaţi pe patriarhul Daniel al BOR doar pentru că nu lucrează la împlinirea principalei sale funcţii în ortodoxie. Lăudaţi lenevia patriarhului Daniel ! Aceasta vă bucură.”

Ciudat, un neoevanghelist român precum domnul Dănuţ Mănăştireanu, totuşi poate condus de bune intenţii, primeşte sprijin din partea unui blogger de provenienţă rusească, un blogger ce atacă  şi el, dar exclusiv în termeni vulgari,  ortodoxia românească, vezi aici, http://urdumheit.wordpress.com/2008/07/18/savatie-bastovoi-din-nefericire-inca-un-bou/ .

Titus Filipas

Un Technical writer despre “afacereză”

Acel Technical writer sînt chiar eu. Cei care cred în cărţile de la Humanitas, editură care a refuzat constant să traducă şi să publice  “Zen and the Art of  Motorcycle Maintenance”  scrisă de cel mai celebru technical writer american (Robert Pirsig), se vor simţi vexaţi de repetarea acestei titulaturi.  Dar tot ei probabil vor râde mai îngăduitori  la reclama “Vorbiţi afacereza?”,   de pe canalul Realitatea TV. Fără să priceapă că aceasta-i afacere unde  chiar trebuie să intervină  lămuritor un technical writer român.

În vechiul articol de blog : https://blogideologic.wordpress.com/2008/02/20/technical-writer-pentru-dezvoltarea-durabila/  declaram: „…în textul tutorialelor noastre pentru dezvoltarea durabilă în România folosim în permanenţă limba engleză şi limba franceză în stadiul lor actual ca prime referenţiale lingvistice pentru post-modernizarea limbii române.”

Drept urmare, căutăm imediat termenul englezesc echivalent pentru “afacereză”. Eventual şi adresa unui dicţionar de “afacereză” pe Internet.

Termenul  românesc “afacereza”, –nu ştiu cine l -a propus întâi,  dar găselniţa este reuşită–, corespunde englezescului  “the bureaucratese”.

O definiţie din Merriam-Webster Online Dictionary, spune : “Function: noun. A style of language held to be characteristic of bureaucrats (“gulerele albe” n.n.) and marked  by abstractions, jargon, euphemisms, and circumlocutions.”  Articolul din Merriam-Webster mai informează că termenul a intrat în limba engleză încă din anul 1949.  La noi a sosit cu întârziere de peste o jumătate de veac.

Cum anticipam, există şi un dicţionar internaţional online pentru afacereză. Îl puteţi găsi la adresa http://home.earthlink.net/~skilton/dictionary.html

Titus Filipas