Focalizarea pe creier în Silicon Valley

“Medicina şi viitorul cercetării ştiinţifice asupra creierului au devenit teme preferenţiale în Silicon Valley”, afirmă bloggerul întreprinzător Loïc Le Meur http://en.wikipedia.org/wiki/Lo%C3%AFc_Le_Meur . În noul domeniu industrial care poate fi denumit “sănătatea conectată” şi “informatica afectivă”, medicii creează ei înşişi germeni de întreprinderi noi (start-ups).
Titus Filipas

„Variations on a Philosopher”

În eseul „Opinii diversificate privitoare la un filosof” scris de britanicul Aldous Huxley, filosoful este Maine de Biran.
Titus Filipas

O bază nouă pentru Inteligenţa Artificială

@Adrian Nicolescu Sr. spune : “A trăi în România este un efort.” http://nastase.wordpress.com/2014/01/14/riscul-agendelor-personale/ Ideologul francez Maine de Biran spunea : “A trăi este un efort.” Dar prin efort se obţine experienţa de învăţare. Unii vorbesc chiar despre o ascensiune pe curba de învăţare. Este interesant că teoria psihologică-biologică a lui Maine de Biran ar putea servi ca bază nouă pentru Inteligenţa Artificială. Este singura bază care mă convinge şi pe mine. A fost pusă recent în practică la Universitatea din Stanford. La Universitatea din Stanford lucrează şi un filosof al tehnologiei francez, Michel Serres, influenţat de Ideologi. Dar această aplicaţie în Inteligenţa Artificială a fost construită la Stanford de către africanul Kwabena Boahen http://www.nytimes.com/2013/12/29/science/brainlike-computers-learning-from-experience.html?hp Interesant universalism ! Într-o anumită evoluţie a culturii române, fără comunismul în variantă belakunistă, am fi putut construi noi acel robot. Tot la fel cum Cibernetica lui Ştefan Odobleja precede cu un deceniu Cibernetica lui Norbert Wiener !
Titus Filipas

Evaluarea lui Maine de Biran

În volumul “The Edinburgh Critical History of Nineteenth-century Philosophy” (editat de către Alison Stone), Maine de Biran este considerat a fi unul dintre cei mai mari filosofi ai Franţei, după René Descartes. Afirmaţia îi este atribuită lui Henri Bergson.
Titus Filipas

Victor Cousin versus Maine de Biran

Progresele recente în neuroştiinţele cognitive ne arată într-o nouă lumină nouă importanţa intuiţiilor lui Maine de Biran. De ce-i atât de necunoscut, totuşi ? În această privinţă, un studiu din volumul “History of Linguistics : From classical to contemporary linguistics” (editat de către David Cram, Andrew Robert Linn şi Elke Nowak) îl blamează pe Victor Cousin. Eclecticul ar fi primit, ca moştenire, toate manuscrisele Ideologului Maine de Biran, apoi le-a deturnat şi modificat sensul.
Titus Filipas

Cine scrie codurile, stăpâneşte lumea!

Distanţa semantică este o metaforă utilizată pentru “relaţionare” (relatedness). Sincer, nu-mi place barbarismul acesta. Unicul avantaj, pe care l-a propus ideologul eclectic Maine de Biran (ce l-a influenţat pe Camil Petrescu în Jocul ielelor), este că ne scapă –dar nu prea elegant- de grija unei substanţe metafizice. Reamintesc dualismul cartezian Trup şi Suflet care propunea spre grija noastră două substanţe metafizice. În perioada comunistă de la noi, doar filosoful Adrian Rogoz a îndrăznit să vorbească despre dualismul cartezian în CPŞF. Acum, este un termen la modă. Dar şi mai vechi, atunci când românii achiziţionau Epistema modernă la începutul secolului XIX –vezi studiul lui George Băiculescu, mentorul academicianului Alexandru Duţu de care îl desparte doar o generaţie- ei adoptă implicit şi dualismul cartezian. Pentru că Bonnot de Condillac şi Destutt de Tracy credeau sincer în el. Mai tînărul Maine de Biran, care incontestabil aparţinea iniţial aceluiaşi grup de Ideologi primari, are primele dubii. Astfel, Maine de Biran renunţă la Conştiinţă ca substanţă metafizică şi o consideră drept un grup de “relaţionări”. Oricum, concepţia este de mare curaj intelectual şi este folosită azi pentru scrierea codurilor. Iar cine scrie codurile, stăpâneşte lumea ! Trebuie să introducem ideea aceasta –concretizată prin programare- încă din ciclul preşcolar în învăţământul din România.
Titus Filipas

Fenomenologia se ocupă cu “lumea aparenţelor”

Vorbim atâta despre integrarea economiei digitale (numerice). Totuşi lucrurile merg cumplit de greu la noi. Ce se opune ? Am mai spus că numericul se bazează pe gramatică. Şi, cum arăta Ioan Eliade Rădulescu în Prefaţa la Gramatica de la Sibiu din anul 1828, orice gramatică pleacă de la o gramatică filosofică. Atunci, nu cumva integrarea economiei digitale (numerice) se întâlneşte cu obstacolul adoptării filosofiei adecvate ? După americanul Don Idhe, aceasta ar trebui să fie Fenomenologia hermeneutică. După Stéphane Vial, mai potrivită s-ar găsi Fenomenologia existenţială. Lăsând adjectivele la o parte, să cercetăm mai întâi substantivul. Grosso modo, Fenomenologia se ocupă cu “lumea aparenţelor.” Am mai vorbit aici despre unul dintre Ideologii eclectici, Maine de Biran. În treacăt fie adăugat, filosofia lui permite şi înţelegerea Isihiei ortodoxe în termenii occidentali. Am mai subliniat totodată că Maine de Biran depăşea dualismul cartezian în care mai credeau un Condillac ori un Destutt de Tracy. Maine de Biran afirmă limpede că Spiritul nu-i substanţă metafizică. Progresul cel mare pe care-l aduce Maine de Biran faţă de Cartesius este afirmaţia lui privind faptul că relaţiile aparente definesc Conştiinţa.
Titus Filipas

„Auto-bio-graphie” de Georges Gusdorf

Semnalez o carte interesantă, „Auto-bio-graphie” de Georges Gusdorf. Este liberă parţial pe biblioteca Google. Un autor cu mult miez şi extinse lecturi. A fost elevul lui Gaston Bachelard. M-a impresionat autorul. Este unul dintre cei mari. Bine, mergea pe linia intereselor mele, de aceea spun despre carte că este interesantă. De exemplu, mi-a plăcut felul cum îl tratează pe Ideologul (ei, da, cu majusculă!) Maine de Biran. Repet, este „unul dintre cei mari”, dar despre care eu nu ştiam nimic. Nu am citit toată cartea, doar nişte capitole accesibile. Şi limba franceză, cum o foloseşte, este impresionantă şi „imperială”.
Titus Filipas