Posts Tagged ‘Limba Română’

Centenar Vintilă Horia

decembrie 4, 2015

Isabela Vasiliu-Scraba :+ Scriitor cenzurat în cultura comunistă, receptarea lui Vintilă Horia (1915-1992, https://www.youtube.com/watch?v=-fK9Q9HL5lI ) s-a configurat ca un „fenomen cultural unic”, atât prin refuzul oficialilor culturii comuniste și post-comuniste, cât şi prin „amploarea eclatantă a recunoaşterilor internaţionale”(cf. D. Anghelescu la Universitatea din Cernăuți). Ilustrarea cenzurării oficiale de azi a laureatului român al Premiului Goncourt este oferită de refuzul publicării la Humanitas a scrierilor lui Vintilă Horia (cf. Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prin lăutărismul lui Pleșu, http://www.romanianstudies.org/content/2011/02/isabela-vasiliu-scraba-cioran-prin-lautarismul-lui-plesu-despre-inocularea-rusinii-de-a-fi-roman/ ). Alte aspecte ale unicității receptării lui Vintilă Horia le-ar constitui traducerea și editarea în peste patruzeci de limbi, „în tiraje şi retipăriri fulminante” (D. Anghelescu) a romanului “Dumnezeu s-a născut în exil” pentru care autorul a primit cel mai mare premiu literar al Franței, precum si includerea lui Vintilă Horia în prestigioase volume de istorie literară occidentală ( https://www.youtube.com/watch?v=KFyjIrPflAA ). Iar aceste lucruri normale în Vest, în spațiul libertății de gândire promovând valorile autentice, s-au întâmplat în ciuda opoziției scrâșnite a eminențelor cenușii din cultura de după Cortina de fier supusă permanent unui terorism ideologic. Păstrând cuvenitele proporții, mai trebuie adăugat că editările și traducerile lui Vintilă Horia în peste patruzeci de limbi nu au rezultat pe calea dirijismului cultural (cf. O carte premiată… vezi http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/O%20carte%20speriata%20de%20IVS.htm precum și http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1258 ) și nici n-au fost finanțate de la buget, ca în politica post-comunistă de difuzare în limbi străine a scrierilor unor Cărtărescu și Andrei Pleșu (despre editarea la Paris a lui Pleșu, a se citi Radu Portocală, Prieteniile păguboase ale ICR). Convins de necesitatea reintegrării scriitorilor exilați după 1945, Dan Anghelescu nota cu deplină îndreptățire că „literatura exilului românesc e privită cu admiraţie şi interes în colocvii internaţionale la Universităţi din Praga, Bratislava, la Poznan, în reviste prestigioase: Europa (Serbia), Alternanţe (Germania) dar… nu şi în realitatea culturală a României de azi unde exilul literar e aproape la fel de ignorat ca în perioada totalitară şi menţinut la distanţă de un centru al interesului, studierii, clasificării şi interpretărilor de către specialişti” (referat științific care mi-a fost trimis prin e-mail pe 26 nov. 2015). Istoricul literar mai spunea în toamna anului 2015 la Cernăuți că „istoria literaturii române nu va fi nici adevărată şi nu-şi va dobândi altitudinea morală, ştiinţifică şi educativă cât timp jumătatea din umbră nu va reintra în circuitul curent al valorilor naţionale” (cf. Dan Anghelescu, Receptarea actuală a scriitorilor români din exil). Fără a-și pune problema provenienței „reprezentărilor noastre mintale” Basarab Nicolescu se grăbea să concluzioneze într-un interviu din 2010 că am fi manipulați (https://marianhociung.wordpress.com/2012/10/29/isabela-vasiliu-scraba-indicii-de-manipulare-in-eseistica-unui-fost-discipol-al-lui-noica1909-1987-dl-ion-papuc/ ) de aceste reprezentări, și că științificii ar milita pentru împăcarea științei cu religia „mai mult decât teologii”. Din păcate, chiar pledoariile fizicianului Basarab Nicolescu pe tema împăcării stiinței cu religia nu ne par a fi mai interesante sau mai convingătoare decât cele consemnate de gânditorul religios Vintilă Horia în călătoriile lui „spre centre”. În mod ciudat, lui Basarab Nicolescu îi părea în 2010 că ar exista în cadrul bisericii ortodoxe române „medii fundamentaliste”. Nejustificată în niciun fel, opinia sa despre mediile „fundamentaliste” nu a dat impresia a fi mult diferită de părerea „oficială” și azi, „oficială” în măsura în care gruparea din jurul revistei „22” publica senzaționala constatare a pelerinului Mirel Bănică după care ortodoxia românească ar fi un „fundamentalism”. Înclinăm totuși a crede că aspectul de așa-zis „fundamentalism” s-a ivit din simpla folosire în grabă a unor termeni acuzatori, spre a fi în pas cu moda post-decembristă. Deși mereu folosit spre a fi la modă, termenul de „fundamentalism” nu a fost cu rigurozitate definit nici de fizician, nici de salariatul micuțului institut condus de Pleșu „sub cupola Academiei”, salariat pelerin dispus cu mare ușurință să acuze în revista „22” ortodoxia de fundamentalism (https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/ ). Prin anii cincizeci Vintilă Horia reținea cu mai multă subtilitate un fapt caracteristic lumii desacralizate în care mulți sunt creștini doar cu numele: Anume că păgânismul care „controlează toate mijloacele eficace de propagandă” îndreaptă „voința de a aparține” nutrită de omul societății de azi către partide, secte, grupări totalitare” (Vintilă Horia, “Speranța socialismului tragic”, text publicat de Uscătescu în revista „Destin” nr. 8-9/ 1954, republicat în vol. Mihaela Albu & Dan Anghelescu, Eseistica lui Vintilă Horia – deschideri către transdisciplinaritate, Ed. Aius, Craiova, 2015, p.199). Cât privește reintegrarea operei lui Vintilă Horia în cultura română ea apare în anul centenarului nașterii scriitorului „încă deosebit de problematică” (D. Anghelescu). Mult mai puțin problematice s-au dovedit în post-comunism tendințele impunerii lui Basarab Nicolescu plecat oficial din România în 1968. Fiindcă dirijismul acestei impuneri reiese din doctorate cu un Eliade „transdisciplinar” via Nicolescu, atare dirijism fiind oarecum divulgat chiar de titlul volumului de „transdisciplinarizare” a eseisticii lui Vintilă Horia apărut în 2015 la Craiova. Referindu-se la mari scriitori ai exilului românesc (probabil la Vintilă Horia, Mircea Eliade, Horia Stamatu, Nicolae I. Herescu, Alexandru Busuioceanu, Vasile Posteucă, G. Uscătescu, etc.), în referatul său prezentat la Universitatea din Cernăuți, Dan Anghelescu observa (citând o scriitoare exilată la Paris) că „o reintegrare a valorilor exilului în vizibilitatea publică ar răspunde unei tot mai acut necesare terapii a memoriei, pentru că „numai memoria este în măsură să redea unei societăţi peste care a domnit totalitarismul o respiraţie normală ori cvasi-normală.” (Lovinescu, M. Seismograme, vol.Unde scurte II / Monica Lovinescu. – Bucureşti: Humanitas, 1993, p. 60).+ SURSE https://isabelavs2.wordpress.com/vintila-horia/isabelavs-vintilahoriacentenar/ ; https://isabelavs2.wordpress.com/vintila-horia/
Pentru conformitate,
Titus Filipas

Regulamentul Organic

noiembrie 29, 2015

@ Centru, pe blogul https://nastase.wordpress.com/2015/11/28/relatiile-romaniei-cu-rusia/#comment-259673
Tot Regulamentul Organic a fost redactat integral de români (vezi ce scrie Ioan Eliade Rădulescu în Echilibrul între antiteze). Exceptând codicilul secret care prevedea rusificarea principatelor. Codicil care fusese redactat de generalul Pavel Kiseliov.
Titus Filipas

Zidirea Domnului

noiembrie 20, 2015

Trupul tău este zidirea Domnului. Nu vii tu, nemernicule, că te cheamă Ian Palach din Praga, ori “Babeş de la Braşov”, să o sfărâmi !
Titus Filipas

Sacralitatea slavonică

noiembrie 15, 2015

Noi, românii, sîntem legaţi de spiritul cultural rusesc în primul rând prin acelaşi respect nemăsurat faţă de sacralitatea slavonică.
Titus Filipas

Vehicul al belakunismului

noiembrie 14, 2015

Limba maghiară este principalul vehicul al belakunismului în România. Ea serveşte la stultificarea bietului rumân.
Titus Filipas

Ce-i fenomenologia?

noiembrie 13, 2015

Fenomenologia este domeniul cunoaşterii unde se întâlneşte senzaţia cu limbajul.
Titus Filipas

Filosofia vieţii şi Filosofia morţii

noiembrie 8, 2015

@Dana Diaconu, care scrie aici https://nastase.wordpress.com/2015/11/08/viata-trebuie-sa-mearga-inainte/
Există şi Filosofia vieţii. Mai importantă decât Filosofia morţii (ce ţine de satanism). Juristul grec Solon ne-a adus pe vremuri de la Sais (cetate aflată în „delta biblicelor sinte”, cum scria Mihai Eminescu), o lege privitoare la atitudinea corectă faţă de „morţii din cetatea noastră”. Dar chiar sunt sataniştii realmente nişte persoane „din cetatea noastră”? Cel puţin de discutat. Revedeţi pentru aceasta “Discipolii la Sais”, scrisă de romanticul german Novalis. Excelenta traducere pe româneşte a fost realizată de mătuşa lui Tudor Chirilă, “stradalul”. Care a refuzat să meargă la “negocierile” cu Iohannis. Un punct frumos în favoarea cântăreţului Tudor Chirilă. Dar dacă voi reuşiţi să-l aduceţi ca prim ministru pe Ciolos, nepotul lui Virgil Măgureanu, s-a terminat complet cu ţara noastră.
Titus Filipas

Avem loc în Europa ?

noiembrie 8, 2015

Avem loc în Enciclopedia de pe Internet, precum şi în Europa ? Nici acum ! Vezi https://en.wikipedia.org/wiki/Latins , de unde culegem excerptul : +The term „Latin” is used in reference to European people whose cultures are particularly Roman-derived, generally including the use of Romance languages and the traditional predominance of Roman Catholicism. Strong Roman legal and cultural traditions characterize these nations. Latin Europe is a major subdivision of Europe, along with Germanic Europe and Slavic Europe.+ Adică “Termenul Latin este folosit referitor la acele popoare europene ale căror culturi păstrează o puternică amprentă de romanitate şi ai căror locuitori sunt creştini de religie romano-catolică! Jurisdicţia lor este de tradiţie romană. Europa latină este o subdiviziune majoră a Europei, alături de Europa germanică şi de Europa slavă. Iar termenul America latină a fost inventat de către omul politic francez cunoscut sub apelativul de împăratul Napoleon al III-lea.”
Titus Filipas

Cât tupeu au muscalii !

noiembrie 6, 2015

+„Beliţî russkii gorod!”+ ?! Mamma mia! Am acolo 20 de hectare de teren arabil de cea mai bună calitate, moştenite de la Grigore Filipaş, bunicul meu. Vă daţi seama ce imens furt istoric, de proprietate funciară românească, protejează acolo gaspadin Vladimir Putin ? Şi marele nostru actor de teatru Colea Răutu (Nicolae Rutcovski), excepţional recitator de poezie românească, era tot de pe acolo. La fel ca şi Eugen Coşeriu, savantul nostru cunoscător de lingvistică generală care derivă din Ideologia primară ! http://adevarul.ro/moldova/social/mamarenato-usatii-ne-a-pus-sfetafor-1_563a2e63f5eaafab2c4d135e/index.html?ref=yfp Cu plăcere, şi amicilor mei de pe blogul https://nastase.wordpress.com/2015/11/06/alternativa-sau-aventura/
Titus Filipas

Principiul geopolitic Buharin-Gorbaciov

noiembrie 3, 2015

@Mihaela Erika Petculescu intervine cu o diversiune pe blogul https://nastase.wordpress.com/2015/11/03/o-noua-lansare-de-carte-la-fundatia-titulescu/#comment-258420 : „Introducerea de către autorităţile de la Chişinău a alfabetului latin în locul celui chirilic şi legea privind obligativitatea pentru funcţionarii de stat de a folosi limba română/moldovenească a fost resimţită ca o constrângere de către populaţia majoritar slavă a centrelor urbane de peste Nistru şi a dus la proclamarea pe 2 sept. 1990 a Republicii Transnistriene, deşi a rămas în continuare formal o diviziune administrativă a Rep. Moldova. Un adevărat nod gordian, ce ar fi putut fi evitat dacă România, în loc să se manifeste ostil, ar fi încercat să ajungă la o înţelegere cu Rusia, pentru care susţinerea independenţei Transnistriei nu reprezintă o problemă majoră ci doar una de prestigiu, aceea de a nu abandona un număr destul de redus de co-naţionali.”
Populaţia rusofonă cu stare materială bună din Transnistria este formată din pensionari militari ruşi, pentru care Transnistria este cam la fel ca Florida pentru pensionarii americani. Ei primesc pensia lor în ruble de la autorităţi care se află la Moscova. Apoi, cunoaşterea perfectă a limbii ruse este îndoielnică în chiar imperiul rus. Ţin minte că înainte de 1989 am văzut un film sovietic cu o intrigă creată chiar de această circumstanţă. Adevărul este că Rusia ţine activată reţeaua belakunistă din România, şi de aici tot „scandalul unguresc” ce se face în Transilvania de fiecare 15 martie. Iar în 1990 s-a invocat la Târgu Mureş calul lui Horty, care să vină la Târgu Mureş şi să facă „spume în sânge de român” cu picioarele lui. Actul din 2 septembrie 1990 din Transnistria este corelat, declanşat, de actul anti-românesc de la 15 martie 1990 petrecut la Târgu Mureş. Apoi, în esenţă, politica Rusiei faţă de ţara noastră este ghidată de principiul Buharin-Gorbaciov. Ai văzut dumneata ceva semne de schimbare în această atitudine geopolitică ?
Titus Filipas