Tinerii Samurai

Articol http://www.nytimes.com/2013/12/26/business/international/japanese-entrepreneurs-receive-tentative-embrace.html?hpw&rref=technology despre Insula germenilor de întreprinderi (startups) create de Tinerii Samurai. Aceşti antrepreneori japonezi cu vârsta de 20 de ani, şi doar un pic în plus, preferă de multe ori să lucreze desculţi ! Fotografiile care sunt ataşate articolului documentează perfect ideea. Fotografiile în sine mai documentează ideea de trasabilitate numerică în care omul este cel mai important document ! Dacă mergem pe analogia europeană, atunci trebuie să ne concentrăm noi pe secolul XVIII (Epoca Luminilor). Şi să focalizăm atenţia noastră asupra marilor personalităţi europene (atât insulare, cât şi continentale) David Hume, Immanuel Kant şi Leonhard Euler. Dar să dăm totuşi Cezarului ceea ce este al Cezarului ! În cultura română, această primă focalizare a fost realizată de către cojanul Nae Ionescu, strălucit şi în Prelegerile sale din anul 1926 ţinute la Universitatea din Bucureşti pentru formarea Noii Dăscălimi Române (cea veche murise în hecatomba din primul război mondial). Îi datorez unui filosof oltean de la Drobeta-Severin, pe numele lui Costel Marghitoiu, lămurirea aceasta. Grupul de gânditori moderni de la Drobeta-Severin îi era cunoscut lui I.D.Sârbu, care îi preţuia sincer (datorez informaţia aceasta colegului meu de cancelarie de liceu pe nume Alexandru Mironov). Gabriel Liiceanu, prin cărţile sale despre “importanţa” fanarioţilor –sincroni în timp, dar nu şi în idei, cu David Hume, Immanuel Kant şi Leonhard Euler!- realizează o falsificare intenţionată a culturii române, şi aceasta-i o mostră de încercare tipică pentru propagandiştii de la GDS care au încercat mereu intens-malefic să ne spele creierele şi după 22 decembrie 1989. Noua discuţie europeană despre cauzalitate a fost propusă mai întâi de către David Hume, rafinată apoi de către Immanuel Kant, şi transformată în aplicaţie matematică mergând până la trasabilitate de către elveţianul Leonhard Euler, singurul dintre matematicieni care a fost sanctificat ! Dar să revin la tinerii antreprenori japonezi. O auto-responsabilizare esenţială pentru un antreprenor este asumarea de risc. Tinerii antreprenori japonezi se auto-denumesc samurai, pentru că asumarea de risc este în stilul curajos dar în acelaşi timp prudenţial (acesta este un mod de cunoaştere!) al samurailor.
Titus Filipas

Cauzalitatea şi teoria atribuţională*

O scurtă notă pe care am citit-o aici : http://www.encyclopedia.com/doc/1O87-attribution.html, precum şi interesul mai vechi faţă de reprezentările ontologice  pentru cauzalitate m-au îndemnat să scriu acest text. Se ştie că tema reprezentărilor ontologice  pentru cauzalitate a fost propusă de către unul dintre iluminiştii scoţieni ai secolului XVIII, anume David Hume. Acesta considera mitul ca fiind primul exemplu de reprezentare ontologică pentru cauzalitate. Problema ridicată de filosoful scoţian stârneşte un viu interes pentru metafizică teologului din Prusia Orientală chemat Immanuel Kant. De asemenea, chestiunea construirii reprezentărilor ontologice  pentru cauzalitate îl provoacă intelectual pe Leonhard Euler, singurul matematician vreodată sanctificat. Firul roşu (aceasta este o veche metaforă bizantină, este vorba despre un fir roşu din mătase) continuă, se ştie, către determinismul laplacian şi filosofia pozitivistă. Dar abia în anul 1958, Fritz Heider (1896–1988) introduce în mod expres reprezentarea ontologică pentru cauzalitate şi în psihologie, prin crearea teoriei atribuţionale.

*Este continuarea unei teme propusă în anul 1926 de metafizicianul român Nae Ionescu.

Titus Filipas