http://www.lavie.fr/actualite/ecologie/laudato-sii-l-ecologie-pour-tous-18-06-2015-64342_8.php ENCICLICA Laudato Sii. Titlul enciclicii este inspirat din viersul “Laudato si ‘, mi’ Signore”, un excerpt din Cantica pentru creaturile Firii, de Sfântul Francisco din Assisi. Ideologul rus Vladimir Ilici Lenin vedea în Francisco din Assisi pe militantul care împărtăşeşte viaţa mulţimilor, şi a cărui voinţă de acţiune îndeplineşte voinţa mulţimilor. Poate că Francisco din Assisi a fost un militant Che Guevara avant la lettre. Ori poate că în lumea catolică din America Latină imaginea militantului pentru săraci, Che Guevara, s-a impus aşa de puternic în conştiinţa populară tocmai datorită analogiei cu Francesco din Assisi, comentăm în contrapondere. Se spune că în puţinele momente de luciditate din finalul vieţii sale, noul împărat bolşevic de la Moscova, revoluţionarul Lenin, ar fi reflectat asupra alegerii făcute de Francesco din Assisi: “El este cel care a aflat calea cea dreaptă”. Episodul este plauzibil, ştim că în ideologia lui Lenin, dispreţul afişat faţă de aur ocupă loc central, la fel în atitudinea lui Francesco din Assisi. Erau marcate în acel timp, atât prin cruciadele copiilor din Germania şi Franţa, cât şi prin atitudinea franciscanilor, primele reacţii la capitalismul sălbatic timpuriu. Biograful francez al lui Nicolae Ceauşescu sublinia copilăria lui săracă, poate gândindu- se la cruciatul copil Berger Estienne. Chiar ideologia lui Nicolae Ceauşescu a fost influenţată de ideologia lui Francisco din Assisi când forja expresia: „comunistul de omenie”. Aminteşte formula de salut a lui Francisco din Assisi: „Bună ziua, oameni buni!” („Buon giorno, buona gente!”). Desigur, influenţa este printr-o complicată reacţie în grila mea de lectură. Pentru Nicolae Ceauşescu „buona gente” („comunistul de omenie”) însemna românul din clasa mijlocie pe care Silviu Brucan vroia să-l desfiinţeze.
Titus Filipas
Posts Tagged ‘Lenin’
ENCICLICA Laudato Sii
iunie 21, 2015O înregistrare din Lenin
iulie 22, 2009Pe blogul părintelui Savatie Baştovoi, apare o postare foarte controversată, vezi adresa URL http://savatie.wordpress.com/2009/07/21/diavolul-este-politic-corect-lenin-despre-antisemitism-intr-o-inregistrare-din-1919-cu-traducere-in-romana/#comment-9
Foarte bine, părinte Savatie, că aţi pus înregistrarea aceasta rusească din Lenin, şi excelenta traducere românească!, pe blog. Dar Lenin spune şi nişte adevăruri, atunci când vorbeşte despre ruşi. Oricum, studiile asupra temelor “Voltaire şi Rusia”, “Adorno şi Rusia”, luminează şi mai bine tabloul. Stupefiant, dar şi satele lui Potemkin, şi dictatura “corifeilor gândirii” Lenin şi Stalin au fost induse de acţiunea politică a lui Voltaire. Mă refer la acel lobyy pro-Rusia organizat de Voltaire înainte de pacea de la Kuciuc Kainargi din 1774. De acolo rezultă toate relele pentru noi, inclusiv “trădarea de la Yalta”, unde conducătorii Americii şi Angliei au uitat că garantaseră României, pe vremea guvernării Ion Antonescu, frontiera răsăriteană legitimă pe Bugul pontic (frontiera stabilită prin Capitulaţiunea de la 1740). Pacea de la Kuciuc Kainargi din 1774 anula Capitulaţiunea de la 1740.
Titus Filipas
Secretul „firului roşu”
octombrie 8, 2008Secretul obţinerii borangicului fusese adus din China încă de pe vremea împăratului Justinian I. Dar abia marina imperială macedoneană foloseşte industrial borangicul, în parâmele de cânepă împletite în jurul unui fir de mătase vopsit în culoarea roşie. Royal Navy (creată de Alfred cel Mare) preia intenţionat tradiţia “firului roşu” pentru parâmele velierelor. În zilele când tînărul revoluţionar Lenin studia în biblioteci din Anglia prezentându –se ca avatarul Jacob Richter, el aude despre tradiţia „firului roşu”, chiar incorporează sintagma „firul roşu” în textele sale, pentru că ideea venea din măreţul Bizanţ.
Titus Filipas
Arhetipuri culturale sacerdotale
ianuarie 3, 2008Multă vreme după ce moda culturală din Sais a fost adusă la Atena, Lenin, pseudonimul ideologului comunist rus Vladimir Ilici Ulianov, prieten personal cu dadaistul Tristan Tzara, va comenta că reforma instituţională de la Atena indusă de legislatorul Solon prin ‚importul saitic’ fusese cea dintâi revoluţie din Europa. Acest comentariu ne dovedeşte faptul că Lenin citise foarte atent celebrul Discours sur les sciences et les arts al lui Jean-Jacques Rousseau. Lenin considera că democraţia trebuie să fie precedată de importul arhetipurilor culturale sacerdotale.Titus Filipas