Iar despre exploatarea minieră de la Roşia Montană

Cele două grupuri vocale, pro-exploatare (grupul guvernamental pesedist, reprezentat prin liderii Victor Ponta şi Dan Şova), precum şi grupul compozit contra-exploatare mi se par în egală măsură ignare în ceea ce priveşte esenţa temei “Roşia Montană”. Acum mă gândesc la faptul că sinistra farsă a procesului soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost destinată să îl împiedice pe Nicolae Ceauşescu a se disculpa în faţa poporului român pentru condiţiile de trai precare pentru aproape toată lumea. Oricum, populaţia supravieţuia. După 1989 au fost aproape 5 milioane de români dispăruţi, prezenţi acum doar în statisticile pentru falsificarea voturilor (spre surpriza mea, un reprezentant al guvernului American, domnul ambasador Mark Gitenstein a sprijinit în anul 2012 aceste statistici de falsificare oficială a voturilor !). Nicolae Ceauşescu putea invoca faptul că el a fost obligat de Banca Mondială, FMI, şi de prietenia sa personală cu preşedintele American Richard Nixon să adopte indicele macroeconomic agregat PIB drept riglă fiduciară pe care să fie măsurată “creşterea nivelului de trai” ! Am mai spus pe aici că adaptarea la indicatorul propus de economistul Simon Kuznets a provocat îndepărtarea economiei româneşti de la indicatorul fiziocrat PIN, mult mai veridic pentru evaluarea calităţii vieţii într-o ţară ! Domnul Victor Ponta vorbeşte în favoarea începerii exploatării aurului de la Roşia Montană folosind criteriul “investiţiilor” care măresc PIB-ul. Oare grupul de consilieri din jurul său nu ştie nimic să-i spună despre faptul că PIB-ul, aşa cum a fost construit de Simon Kuznets, nu afirmă chiar nimic despre impactul ambiental ? Care în cazul exploatării aurului este colosal ! Nici ceilalţi, când evocă “economia verde” prin culesul fructelor de pădure, dovedesc că nu cunosc de fapt nimic din acest concept (“economia verde”) care se bazează pe LCA (Life Cycle Analysis). Dar nici famiile îngrijorate- ţin să subliez că în mod justificat- pentru viitorul copiilor nu cer firmei RMGC, ori chiar guvenului (şi eu chiar nu pricep de ce nu se implică aici şi Ministerul Educaţiei ?), un program educaţional de calitate pentru învăţarea metodologiei LCA ? Bani europeni sunt aici cu grămada pentru cursuri oferite masiv în linie – MOOC, şi eu vorbesc chiar pe bune !
Titus Filipas

Atac american împotriva unei comunităţi epistemice europene

Cronologia confruntărilor poate fi  citită aici :

http://blogecologic.wordpress.com/2008/03/28/discutie-extraordinara-pe-un-forum-lca/

Este vorba despre o comunitate epistemică pe Internet dedicată Ecologiei Industriale. Principala temă discutată în această comunitate este LCA – un instrument de analiză logică folosit preferenţial în Ecologia Industrială, sau ecologia cu aplicaţii în devoltarea durabilă. LCA este un mijloc intelectual utilizat de lucrătorii ecologişti reali, un  mijloc intelectual – unealtă  ce rămâne complet necunoscut unor pseudoecologişti care se cheamă Dragoş Bucurenci ori  Silviu Prigoană. Mă întreb ce – i atrage pe aceştia  doi, numiţii,  spre mimarea ecologismului obiectiv ? Probabil  (eufemism retoric) că rezultă  nişte  avantaje materiale pentru ei.   

Pentru lămurirea termenilor lingvistici principali din articolul nostru, spunem că LCA este acronimul de la expresia englezească Life Cycle Assessment sau, alternativ, de  la expresia Life Cycle Analysis. Româneşte, asta înseamnă analiza produsului de consum pe ciclul lui de viaţă, de la începutul şi  până la sfârşitul său, ori from-the cradle-to- the grave, dac – o spunem pe englezeşte.

Discuţiile noastre,  din comunitatea epistemică amintită de limbă engleză pe Web, arată cât de dificilă este latura intelectualistă pentru atingerea succesului real al unei organizaţii, fie ONG, fie organizaţie de stat ori întreprindere economică privată orientată spre obţinerea unui profit (organizaţie lucrativă), pentru atingerea ţintelor în managementul ambiental. Este o abordare  total diferită de supergonflatele clamări de succes ale falsului ecologist Dragoş Bucurenci. Aţi întâlnit cumva comentarii despre demersurile   logice instrumentale LCA pe blogul pseudoecologic întreţinut de acest incontestabil personaj  de succes în universul People ? Pentru aceasta, continuarea acţiunii Debunking Dragoş Bucurenci este absolut necesară. Eu mai cred că şi în universul People acţionează echivalentul legii lui Gresham.

În discuţiile înregistrate am fost primul şi singurul care a folosit termenul “comunitate epistemică”. Ulterior, alţi comentatori LCA de pe forum au folosit termenul “comunitate”, referindu– se practic la acelaşi subiect, şi vorbind puternic în favoarea sa. Apoi, un doctorand din Brazilia, Ari Costa, face trimiteri la epistemologie. De asemenea, –ceea ce eu nu mi – am permis–, domnia sa propune şi recursul la  o definiţie a principiului denumit alternativ “briciul lui Occam” sau “principiul KISS”. Comentariile pertinente ale brazilianului Ari Costa pe un forum despre analiza produsului de consum pe ciclul lui de viaţă arată din nou că filosofia aplicată este realmente importantă pentru Ecologia Industrială şi Ecologia Urbană. Aşa ceva am susţinut în permanenţă pe blogecologic.wordpress.com, pe care l – aş dori transformat într– o comunitate epistemică pentru Ecologia Industrială şi Urbană în România.

Intersecţiile noastre voluntare cu alte bloguri ecologiste din România s –au dovedit a fi fost total infructuoase. De exemplu, am citit pe un asemenea blog invitaţia inimoasă: „Implica-te si tu ADAUGA-NE LA BLOGROLL-ul tau „. Foarte bine, dar care sunt criteriile? Nimic clar, nimic precizat. Se pare că managerul blogului uită instrumentul logic propus de Florence Nightingale cu mai bine de un veac şi jumătate în urmă, în Războiul Crimeii, acela care a îngăduit apoi unirea principatelor româneşti. Deci istorie şi logică. Lucrurile acestea sunt legate în  memoria colectivă prin civilizaţie şi cultură.

Discuţiile şi comentariile pe blogecologic.wordpress.com sunt libere. Însă moderatorul va respecta mereu condiţia dialogului real, anume parcurgerea obligatorie a unui minim segment discursiv dintr– un subiect.

Titus Filipas

Fregate britanice pentru submarine rusesti

Audiat in februarie 2004 de Comisia pentru Aparare a Camerei Deputatilor, secretarul de stat Gheorghe Matache spunea ca fregatele britanice reprezinta “o gura de oxigen” pentru marina româna. Chiar asa?  Fregatele de tip 21 si cele de tip 22 (cum sunt cele doua nave achizitionate pentru marina româna) s-au comportat lamentabil in razboiul pentru insulele Malvine* (Falklands). Fregata T22 HMS Brilliant a fost deteriorata cu “bombe proaste” (“dumb bombs”) aruncate din avioanele A-4 (Skyhawks) de fabricatie americana. Pilotii argentinieni erau de o maiestrie exceptionala, fregata nu a fost scufundata doar pentru ca bombele furnizate de americani erau proaste in toate sensurile, doar una din patru exploda. Fregata HMS Broadsword din clasa T22 a fost deteriorata de un pilot argentinian pe un avion Mirage. Din punctul de vedere al rezistentei la lovituri, fregatele britanice din cel de al doilea razboi mondial erau superioare fregatelor T22. Cum se explica fragilitatea extrema a navelor T22 ? Ele fusesera proiectate special, – si aceasta este singura lor functie pe care o puteau indeplini cu succes–, pentru vinatoarea de submarine rusesti in Oceanul Atlantic. La terminarea razboiului rece, dupa analiza strategica SWOT efectuata intr-o Strategic Defence Review, Royal Navy decide sa renunte la aceste fregate. Si apoi sa mai spunem ceva: fregatele T22 nu sunt multi-functionale. Ele indeplinesc numai o singura functie, iar aceasta poate fi indeplinita doar in oceane. In toate tarile civilizate, achizitionarea de nave militare se face numai pe baza de analize LCC (Life Cycle Costing). Iar o analiza a costului pe ciclul de viata al produsului (LCC) incepe in mod expres printr-o focalizare pe functia indeplinita de echipamentul achizitionat. Se pare ca in ministerul român al apararii nu a patruns practica acestui tip de analize. Ele sunt dificile. Să adăugăm şi detaliul că organizaţiile militare nu  sunt obligate să procedeze la o analiză LCA (acronimul se descompune, alternativ dar echivalent, în Life Cycle Analysis ori Life Cycle Assessment), pe care un program ecologist îl cere organizaţiilor economice. Deci cu atât mai mult devine necesară practicarea analizei LCC în organizaţiile militare, spre completarea lacunelor de cultură organizaţională economică şi justificarea salariilor primite de achizitori de la statul român. Achizitionarea fregatelor T22 a iritat Rusia, cum a dovedit prin absenta de la summit-ul din 2005  al Marii Negre. Apoi, nu este exclus ca tocmai serviciile secrete rusesti sa fi lucrat pentru sincronizarea dezvaluirii “scandalului fregatelor” si summit-ul Marii Negre organizat de România. Noile fregate britanice achizitionate de marina romana consuma enorm de multa motorina prin comparatie cu fregata din dotarea mai veche. De ce ? La miscarea submarinelor in apa, forta de rezistenta a mediului creste mai repede decat creste viteza. Submarinele nucleare rusesti au puteri indeajuns de mari pentru viteze mari. Dar fregatele de urmarire de la suprafata au viteze inca mai mari, sustinute de consumuri imense de motorina. Care este logica acestor viteze mari pentru fregate ? Vinatoarea antisubmarina presupune o miscare in spirala a fregatei pornind de la locul unde a fost observat submarinul ultima data. Vezi si articolul „Chasing a U-boat”, cu desenul aferent la adresa: www.math.purdue.edu/~eremenko/submarine.html  Deci functia unica pentru care au fost special proiectate fregatele T 22 este miscarea in spirala! Si Vladimir Ilici Lenin lauda „miscarea in spirala”, nu-i asa? *Malvine este prefacerea spaniolească a denumirii “Les Malouines” dată de Bougainville arhipelagului descoperit de marinari  plecaţi din Saint Malo.  Titus Filipas