Posts Tagged ‘intervenţia islamică în cultură’

Grupul matematic Lie definit ca oximoron

iunie 16, 2009

Se ştie că problema de enigmistică propusă  de Edgar Allan Poe  în  „Cărăbuşul De Aur” a fost rezolvată de fizicianul teoretician George Gamow (născut în 1904 la  Odessa, în Romania Orientală,  decedat în Colorado, USA, la anul 1968)  cu ajutorul grupului matematic Lie.

Deci grupul matematic Lie are legătură cu literatura. Ceea ce spunem în titlu: „Grupul matematic Lie definit ca oximoron”  leagă însă un concept  matematic de un trop literar. Se ştie, dintr-un atotputernic stereotip al culturii populare, că matematica este abstractă şi aridă, obiectivă şi clar anti-subiectivă. În vreme ce intuiţia subiectivă poate fi descrisă ca un flux de tropi (vezi scrierile filosofului George Santayana).

Desenul din articolul http://en.wikipedia.org/wiki/Lie_group care tratează grupul matematic Lie este un  banal „cerc trigonometric”.  Sigur, în articolul de la adresa URL indicată este vorba despre un „cerc trigonometric” în planul complex. Care-i diferenţa între  planul complex şi planul cartezian obişnuit ? Se constată în primul rând la numărarea „punctelor de la infinit” : Un singur „punct la infinit” în cazul planului complex, şi o infinitate de „puncte la infinit”, –toate situate pe o dreaptă  aflată la infinit–, în cazul planului cartezian obişnuit. Cu ajutorul  „cercului trigonometric” se definesc funcţiile sinus şi cosinus.

Fizicianul teoretician american Richard Phillips Feynman (1918–1988) era foarte mirat că matematicienii antici, în general surprinzător de inventivi, nu au inventat totuşi funcţiile sinus şi cosinus. Poate că de vină este aici subiectivitatea. Cum scrie matematicianul Hermann Weyl (1885 – 1955) în cartea „Simetria”, arabii au fost primii care au aplicat în mod conştient, adică după un proiect extrem de intelectualist, conceptul matematic de grup pentru decoraţiunile din moschee. Eu am citit,  pe vremuri, „Simetria” lui Hermann Weyl pe româneşte, şi de aceea mi se pare bizar acum că în articolul „Grup (matematică)” aflat la adresa URL http://ro.wikipedia.org/wiki/Grup_(matematic%C4%83), să nu văd amintit la referinţe bibliografice decât originalul englezesc : Weyl, Hermann (1952), Symmetry, Princeton University Press, ISBN 978-0-691-02374-8, dar nimic privind faptul că există şi o foarte bună traducere  românească a respectivei cărţi ! Ştiu că există un „select şi secret” Sfat al Bătrânilor  (este vorba despre tineri universitari de la Cluj cărora, din varii motive, le este jenă să îşi dezvăluie identitatea) ce controlează riguros, practic cenzurează conţinutul  articolelor pe Wikipedia de limba română, să creeze impresia falsă că limba română nu este capabilă să transmită cele mai moderne idei!

În fine, s-ar putea spune, pur subiectiv,  –fără „demonstraţie obiectivă”–, că tranziţia în subiectivitate se produce abia după intervenţia islamică în cultură, şi vorbesc aici nu despre un arhetip cultural specific, eu vorbesc despre cultura universală. Pentru că a existat şi o mondializare islamică situată cronologic înainte de mondializarea iberică.

Filosoful George Santayana trasează o punte de  continuitate verosimilă între trop şi modelul ştiinţific explicativ. Eu, după ce am făcut trimiterile de rigoare la Wikipedia, vorbind despre grupul matematic Lie am depăşit intenţionat „mentalitatea siloz”.  Unul dintre articolele mele despre grupul matematic Lie în care vorbeam şi despre artă  a fost apoi abordat prin sintagmele  de căutare “manifolds definitie matematica” şi “manifolds traducere matematica”.  Eu am tradus manifold prin  sintagma “varietate cantoriană”, pe care am definit-o printr-un oximoron (care este un trop literar): îmbinarea dintre concepţia pământului plan şi concepţia pământului sferic. Cred că în felul acesta putem dizolva, iată, un concept matematic abstract!, în fluxul intuiţiei subiective a rumânului biet.

Titus Filipas