Cel mai proeminent personaj al cazacilor zaporojeni a fost hatmanul Bogdan Hmelniţki (născut în anul 1595? — decedat la anul 1657, şi hatman în perioada 1648 – 1657). Portretul lui Bogdan Hmelniţki este reprezentat pe bancnota de 50.000 de ruble transnistrene din anul 1995. Principalul rol jucat de cazaci în recenta Respublika Transnistria a fost persecutarea şi uciderea populaţiei autohtone româneşti din Transnistria. În anul 1654, prin tratatul de la Pereiaslav, hatmanul Bogdan Hmelniţki închină căzăcimea zaporojană Rusiei. Deci de la anul 1654, cazacii zaporojeni devin “cazaci ai Rusiei”. Aşa se explică şi misterul apariţiei cazacilor din Kuban, care au “rusificat” partea situată între Munţii Caucaz şi Marea Azov. Toată lumea avizată ştie că acei cazaci zaporojeni, care după 1654 deveneau prin acte “cazaci ai Rusiei”, au ocupat după tratatul de la Kuciuc Kainargi din 1774 bazinul hidrografic al rîului Kuban, transformându-l prin brutala politică a faptului împlinit în “teritoriu din Rusia Sudică”. Despre răscoala lui Emilian Pugaciov ce să spun ? Unii se plâng că Emilian Pugaciov şi toţi partizanii lui cazaci au fost ucişi la ordinele ţarinei Caterina cea Mare de trupele generalissimului Suvorov (portretul generalului Suvorov este tipărit pe un timbru din Respublika Transnistria). Dar ce a uitat să spună propaganda de îndoctrinare pro-căzăcească, este faptul că Emilian Pugaciov îşi însuşise identitatea soţului decedat (ţarul Petru al III — lea) al Caterinei cea Mare. Pentru Caterina cea Mare problema înfrângerii acelui pretender fals soţ şi a partizanilor lui era o chestiune de viaţă sau moarte! Despre Ilia Repin (1844 -1930) ? Deşi născut ucrainean, el devine partizanul ideologiei ruseşti a pan-slavismului, o ideologie care apare în secolul XIX, la scurt timp după ce apăreau ideologia deviantă comunistă şi ideologia deviantă sionistă. Folosesc termenul de “ideologii deviante” pentru toate cele trei, numai pentru că erau abateri de la principiile ideologice primare stabilite de gânditorul Destutt de Tracy. Ideologia pan-slavistă vroia un mare imperiu, care pe axa nord-sud s-ar fi extins din Finlanda până la Marea Adriatică ! Faptul că Ilia Repin îmbrăţişase ideologia panslavistă este dovedit de faimosul tablou al principalului ideolog rus pan-slavist din secolul XIX, vorbesc despre Ivan Sergheievici Aksakov (1823 – 1886). Portretul lui Ivan Sergheievici Aksakov a fost pictat de Ilia Repin. Acum, vorbind despre tabloul intitulat “Scrisoarea cazacilor zaporojeni către sultanul Mehmed al IV-lea”, trebuie să comentez în primul rând că el este doar mostră grafică de propagandă rusească panslavistă. De altminteri în perioada stalinistă, numeroase timbre şi afişe vor transmite imagini inspirate din acel tablou şi augmentate cu imagini de forţă stalinistă. În al doilea rând trebuie să spun că istoriceşte, Ilia Repin era prea puţin documentat. Sultanul Mehmed al IV-lea se ocupa cu vînătoarea, nu cu administrarea documentelor din cancelaria Imperiului Otoman. Nu spun că administrarea documentelor din cancelaria Imperiului Otoman nu era foarte bună şi foarte corectă, în special de către vizirii din celebra şi puternica familie Köprülü. Dar tabloul lui Ilia Repin este un document doveditor foarte important acum pentru istoria drepturilor româneşti pe spaţiul dintre Nistru şi Caucaz. Ilia Repin pictează în acel tablou personaje purtând costume populare purtate de români. Ilia Repin nu a pictat decât ceea ce a văzut cu ochii lui. Deci în realitatea acelui timp din Rusia Sudică după care se documentează concret Ilia Repin, românii sunt întâlniţi în tot spaţiul nord-pontic la apus de Munţii Caucaz. Acest tablou al lui Repin are valoare ca document grafic pentru istoriografia românească!
Titus Filipas