Onestitate, Lucian Herşcovici !

Rareori mi-a fost dat să citesc vreun text contemporan (vezi http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=10148 ), în care autorul să mintă cu atâta dezinvoltură, prin omisiune şi prin comisiune, pe cât o face domnul Lucian Herşcovici !

În primul rând din titlu : “R. I. F. – săpunul din piele de evreu – un mit”. Detaliu de proces tehnologic : Este  prima oară când aflu că săpunul se face din piele 🙂 . Eu ştiam că  săpunul se face din grăsime. Lucian Herşcovici vrea să îmi spună că există foarte multe lacune în cunoştinţele mele! Posibil, mereu m-am simţit un ignar. După cum am crezut mereu în adevărul preceptului antic : Ars longa, vita brevis. Lucian Herşcovici nu crede în aşa ceva, pentru că nu are o istorie antică. “Istoria sapunului R. I. F. este ciudata.”, începe a da informaţii  Lucian Herşcovici.  “s-a afirmat ca ar fi fost facut din grasime umana, respectiv din grasimea evreilor ucisi în lagarele mortii naziste.” Cine a afirmat, Lucian Herşcovici? Eu am citit aşa ceva în nişte cărţi obligatorii  de imbecilizare ideologică, pe vremea liceului. Era  o campanie dusă pentru demonizarea germanilor. Şi se mai afirma  în mod specific în acele cărţi că germanii au făcut săpun din trei milioane de evrei în cel de al doilea război mondial. Iar ei contau în numărătoarea victimelor Holocaustului. Numărătoare care mergea, pe atunci, puţin peste cele trei milioane de evrei făcuţi săpun. Nu mai spun că anexele cărţii de propagandă arătau fotografii veridice ale instalaţiilor din fabrica de făcut  săpun! Chiar Lucian Herşcovici scrie : “Unele depozitii la Tribunalul International de la Nuernberg au afirmat existenta unor asemenea fabrici. Unul dintre martori, Sigmund Mazur, a afirmat ca grasimi umane necesare productiei de sapun ar fi fost separate de oase în cadrul Institutului Anatomic din Danzig.” ? Vrei să spui că acele mărturii din procesul de la Nuremberg, mărturii depuse de evrei împotriva germanilor, au fost de fapt mărturii mincinoase ? Păi aceasta înseamnă negaţionism, domnule  Lucian Herşcovici ! Sigur, ai scris articolul de la adresa URL citată pentru ca noi să credem în această provocare, şi să începem să spunem că mărturiile evreilor în procesul de la Nuremberg au fost mincinoase ! Dar nu vom cădea în această capcană pe care o întinzi tu, Lucian Herşcovici ! Noi nu vom crede că mărturiile evreilor în procesul de la Nuremberg au fost mincinoase ! Bine, tu deja m-ai învinuit de negaţionism, înainte ca eu să fi citit textul tău. Pentru că spui : “In prezent el poate servi negationistilor, dupa principiul reducerii la absurd.” Unde este absurdul, Lucian Herşcovici, şi cine l-a construit ? Tu doar ai clamat, la începutul articolului  :  “s-a afirmat ca ar fi fost facut din grasime umana, respectiv din grasimea evreilor ucisi în lagarele mortii naziste.” Lucian Herşcovici, hai să vorbim corect  româneşte ! Atunci când dumneata ai scris :  “s-a afirmat”, nu ai introdus un grad de absurd în text, ci un grad de incertitudine! Ceea ce era prezent şi în cartea aceea veche de propagandă despre care eu am amintit. Acolo se afirma că “germanii au făcut săpun din trei milioane de evrei în cel de al doilea război mondial.” Iar ei contau în numărătoarea victimelor Holocaustului, repet ce am spus. Nu am scris eu cartea aceea, domnule Lucian Herşcovici ! Iar numărătoarea totală a victimelor Holocaustului trecea pe atunci, cu puţin peste trei milioane de evrei. Repet, eu nu vorbesc despre absurd, ci despre incertitudine ! Şi nu îmi dai voie să purced în raţionamentul meu mai departe, domnule Lucian Herşcovici? Folosirea logicii formale înseamnă negaţionism, domnule Lucian Herşcovici? Nu înţelegi domnule Lucian Herşcovici că acele trei milioane de evrei făcuţi săpun de germani în cel de al doilea război mondial înseamnă automat o incertitudine de “trei milioane” în statistica victimelor Holocaustului ? Dar chiar nu îţi aminteşti aforismul englezesc : “Există minciuna simplă, minciuna  grosolană, şi minciuna statistică.” ? De ce m-ai atras în această capcană, domnule Lucian Herşcovici?

Titus Filipas

Insidioasa Wikipedia de limba română

Ne reamintim că la anii  1437/38,  tratatele Unio Trium Nationum întăreau de facto privilegiile enorme ale ungurilor minoritari, nu-i protejau deloc pe secui de agresiunea prin asimilare maghiară, şi îi excludeau complet pe români, populaţia majoritară din Transilvania ! Nici măcar vechile cronici ale maghiarilor  nu îi prezentau pe secui drept una dintre Săgeţile ungureşti. Forţându –i să înveţe limba maghiară, ungurii le–a distrus  identitatea de secui. Faptul că secuii nu sunt trib ungur este consemnat de savanţii Occidentului, Encyclopedia Britannica îl menţionează.  Bram Stoker (scriitor extraordinar de bine documentat prin lecturi în British Library) ni-l prezintă pe mândrul conte Dracula  drept unul dintre aristocraţii secuilor care au refuzat jugul ungar: “After the battle of Mohacs, we threw off the Hungarian yoke”!  Cursul vieţuirii secuilor în ţinutul  intramontan din Carpaţii Orientali le -a fost oferit  de stabilitatea unui ecosistem.  Pe vremuri antice marcate de  legiferarea calendarului iulian, depresiunile şi poienile  montane favorabile vieţuirii umane, dar climatic nefavorabile pentru Vitis Vinifera,  au fost  “nişe ecologice”  pentru  dacii tribali care l-au sprijinit politic  pe Deceneu în lupta de eradicare a viţei de vie, într-o extinsă  lume dacică formată din entităţi foarte deosebite, vezi de pildă numai percepţia foarte contrastantă  a  congenialităţii aduse de vin! Triburile  singulare de daci care nu s-au romanizat decât parţial şi reversibil, –precum kurzii, numiţi ‘romani’ de către arabii cuceritori–, s-au transformat prin  evoluţie istorică în secui şi huţuli. Numărul siturilor dacice din ‘ţinuturile secuieşti’ vorbeşte pertinent în sprijinul tezei noastre. Dar chiar şi după 2000AD, naţionaliştii extremişti maghiari au distrus sistematic dovezile arheologice dacice din ţinuturile secuieşti.

Hungaria-1 (numerotarea este obligatorie) a fost aneantizată prin consecinţele bătăliei de la Mohaci (1526). Laleaua a fost adusă în Europa  de slujitorii turci ai lui Soliman cel Măreţ. Secuii au adoptat ca simbol de identitate naţionalistă Laleaua, sărbătorind astfel distrugerea Hungariei -1 de sultanul turc Soliman Magnificul!

Hungaria -2 a fost reconstruită  de la zero de către prinţul regent latin Eugeniu de Savoia (1663-1736),  care nu ştia măcar o boabă din  limba maghiară. Deoarece a fost şi  eliberatorul Timişoarei, acest Eugeniu de Savoia născut la Paris a fost  de facto « prinţ  regent » pentru Romania Neoacquistica ai cărei regi dintr-o dinastie  hotărâtă tot la Paris încă nu se născuseră. Dar Hungaria -2, renăscută  prin geniul organizatoric  latin, a fost apoi distrusă brutal de pseudo-elita   maghiară  odată cu inventarea “sistemei, a constituţiunei, a dualismului”, cum numea poetul Mihai Eminescu actul Ausgleich  (Compromisul) de la 1867 care instaurase  regimul „K und K”. Se năştea astfel Hungaria -3. Unde metodic se forţa ideologia maghiarizării populaţiilor secuieşti şi româneşti. După 1 decembrie 1918, această maghiarizare brutală a populaţiei româneşti se aplică doar pe versanţii Tisei, de unde dispar complet nenumăratele  sate româneşti existente  înainte de 1914.

Prin conivenţa dintre Hitler şi Stalin, maghiarizarea populaţiilor secuieşti şi româneşti este reluată după Diktatul de la Viena, împreună cu incalificabila  deportare a evreilor ardeleni la Auschwitz, unde aceştia vor fi exterminaţi. Wikipedia de  limba română pune acest fragment de Holocaust tot în responsabilitatea românilor , aleşi a fi ţapi ispăşitori pentru istoria din această parte a Europei. Astfel, la adresa URL http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ursu , găsesc scris : “Gheorghe Ursu (1926 – 1985) a fost un inginer de construcţii, poet, scriitor şi disident. […] Gheorghe Ursu s-a născut în oraşul Soroca […], a învăţat la şcoala din Soroca pînă în anul 1941 cînd familia s-a mutat la Galaţi. […] Bunicii lui din partea mamei, împreună cu încă 10 membri ai familiei (care erau evrei) au fost ucişi la Auschwitz.” Insidioasă,  această Wikipedia de  limba română.

După cel de al doilea război mondial, Stalin impunea Republicii Populare Române instaurată la 30 decembrie 1947, crearea Regiunii Autonome Maghiare (RAM). În acest “stat în stat” unde  securiştii erau maghiari, activiştii comunişti de etnie maghiară forţează absolut nestingheriţi  aplicarea maghiarizării. Unde erau comuniştii români Constantin Pârvulescu şi Vasile Paraschiv, cum au reaţionat ei atunci ? Nicolae Ceauşescu, trimis de Gheorghe Gheorghiu-Dej la Tîrgu Mureş ca să  supervizeze o şedinţă cu activul partidului unic (PMR) din regiunea RAM,  constată stupefiat că oamenii de la tribună vorbeau numai în limba maghiară! Atunci Nicolae Ceauşescu s-a ridicat în picioare şi le-a ţinut un discurs foarte scurt şi convingător . Seamănă, oarecum, cu spusele lui Mihai Eminescu, pe vremuri : “E timp să declarăm neted şi clar că în ţara noastră,   nu suntem nici vrem să fim maghiari…” Activiştii partidului unic PMR beneficiau de nişte privilegii enorme. Nicolae Ceauşescu le reaminteşte aceasta, cifrat : “Nu vă e ruşine ? Mâncaţi pâine albă, românească, şi nu vreţi să vorbiţi româneşte?”

Acelaşi  discurs  ar trebui poate ţinut şi anonimilor universitari din Sfatul Bătrânilor care controlează articolele din Wikipedia de  limba română. Şi care strecoară, la fel de insidios, mesaje impregnate cu ideologia  maghiarizării. De exemplu, citesc la  adresa URL http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Rom%C3%A2niei ? : “Cucerirea ungară a Transilvaniei a început spre mijlocul secolului X, fiind încheiată în secolul XII. Un aport important în procesul ocupării Transilvaniei l-au avut secuii.” Or, secuii nu sunt unguri. Secuii erau din vremuri antice în Transilvania. În limba română trebuie spus adevărul.

Titus Filipas

Andrei Pleşu, Mihail Neamţu şi Dorin Dobrincu

Andrei Pleşu, Mihail Neamţu şi Dorin Dobrincu slujesc la acelaşi stăpân ? De ce întreb ?

După ce am criticat pe blogul meu +scriitura reală pe care o promovează Cristian Neagoe, […] într- o sub-vernaculară pseudo – neolatină grotescă, spre care vrea să împingă limba română cultă, iar aceasta o face pe banii mei, de generic simplu cetăţean plătitor de impozite, subliniind că „aceasta politică de înlocuire a limbii române culte cu o sub-vernaculară pseudo – neolatină grotescă a fost promovată de către culturnikul Lioncik Tismeneţki (tatăl lui Vladimir Tismăneanu) în perioada 1940-1941 în Basarabia, după cum este promovată  acum şi pe blogurile plătite de “maica rusie” şi care au invadat blogosfera  românească. Bizar, dar aceşti bloggeri plătiţi de “maica rusie” salută activitatea lui Horia Roman-Patapievici la Institutul Cultural Român! După cum îl sprijină, acum, pe Cristian Neagoe. Tot bizar, Cristian Neagoe alege din raţionalul Jurnal al Fericirii tocmai un scurt pasaj de misticism. Or, aceasta este influenţa misticismului rusesc infiltrată în ortodoxismul românesc în perioada slavonică. Misticismul medieval rusesc,  perpetuat de patriarhatul apocaliptic de Moskova, a fost amplificat şi de propaganda ideologică  marxist – leninistă  a existenţei realităţii directe. Misticismul  rusesc este una din laturile unui fenomen de maniheism. În literatura rusă, acest maniheism explodează în romanele lui Vladimir Sorokin. Iar Cristian Neagoe încearcă şi el, bietul!, să fie imitatorul rusului Vladimir Sorokin. Sigur, el nu primeşte bani de la “maica rusie”, pentru că este plătit de Institutul Cultural Român.+, mă pomenesc pe blog cu un link-căpuşă spre un sicofant al lui Andrei Pleşu, vezi http://sfwd.blogspot.com/2008/08/icrny-cristi-neagoe-pro-anti.html .

Apoi, la mine pe blog vine un comentariu  malevolent scris de avatarul Scardanelli (alias eseistul Mihail Neamţu). De ce oare? Intru pe blogul Scardanelli la ultima lui postare,  http://grupareadeparte.wordpress.com/2008/08/13/dreapta-securista-de-pe-net-si-stanga-care-se-face-ca-n-o-vede/ , şi citesc : “Ce au în comun Altermedia, Asociaţia Rost, Proiectul Arche, Gruparea Aproape, Generaţia Katehontică, Cercul Noica, Victor Roncea, Alex Bogdan Duca, Ovidiu Hurduzeu, liberalism.ro, “Abatele” Savatie, Mircea Platon, Gigel Chiazna & Co.”

Eu simpatizez cu Altermedia, Asociaţia Rost, Proiectul Arche, iar blogideologic Titus Filipaş este pe blogroll la Victor Roncea, totodată am scris un articol în apărarea călugărului basarabean  Savatie, atunci când era atacat de un blogger care lucra pentru “maica rusie”. Dar tot nu văd încă legătura.

În fine, surprind tabloul complet  când citesc „Martiri ortodocsi ai temnitelor comuniste ucisi a doua oara”,   http://victor-roncea.blogspot.com/2008/08/martiri-ortodocsi-ai-temnitelor.html :

+O expozitie cu martiri ai temnitelor comuniste propusi spre canonizare in Biserica Ortodoxa Romana a fost interzisa la Iasi de „noua Securitate” Expozitia itineranta „Destine de martiri”, realizata de Muzeul Judetean Ialomita, CNSAS si Asociatia Rost la sediul Muzeului „Mihail Kogalniceanu” din Iasi, este inchisa in urma unor denunturi realizate prin presa in stilul „Scanteii” anilor ’50. Folosind ace­leasi argumente ca si anchetatorii si securistii regimului bolsevic, noii acuzatori ai memoriei martirilor anticomunisti au speriat organizatorii expozitiei ca „fac imagine unor legionari”. Miscarea Legionara nu a fost condamnata la Procesul de la Nürenberg, iar dintre cei sase martiri doar unul a fost legionar, ispasind ani grei de temnita ca „dusman al poporului”. In cadrul expozitiei erau prezentate destinele a sase militanti anti-co­munisti propusi spre canonizare, consemnate inclusiv in documentarul discursului prezidential de condamnare a comunismului din Romania. Si anume: Ioan Ianolide, cu 21 de ani de temnita si o viata mutilata; Valeriu Gafencu, „Sfantul inchisorilor”, mort in penitenciarul de la Targu Ocna, dupa ce isi donase doza de streptomicina oferita de un prieten pentru salvarea evreului Richard Wurmbrand; parintele Gheorghe Calciu, cu cei 21 de ani de temnita si marturisire impotriva daramarii bisericilor in anii ’80, eliberat la cererea presedintelui SUA Ronald Reagan, devenit simbol al apararii drepturilor omului in Romania comunista; parintele Daniil (Sandu Tudor), initiator al Rugului Aprins, mort la Aiud dupa ce purtase patru ani lanturi la picioare; parintele Arsenie Boca, supranumit inca din timpul vietii „Sfantul de la Sambata”, mare predicator, inchis, umilit, caterisit, marginalizat pana la sfarsitul vietii, al carui mormant este vizitat si acum de mii de ortodocsi; nu in ultimul rand,  parintele Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei, care a implinit recent 94 de ani si este un stalp al Bisericii Ortodoxe Romane la Manastirea „Sfanta Maria” Techirghiol.[…] Asociatia Rost ii va actiona in judecata pe autorii campaniei impotriva martirilor anticomunisti, [în primul rand pe] Dorin Dobrincu. +

Într-un editorial din revista electronică Asymetria, http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=606&mode=thread&order=1&thold=-1 , domnul Dan Culcer de asemenea focalizează atenţia noastră asupra acestui “Dorin Dobrincu, cercetator ştiinţific, directorul actual al Arhivelor naţionale, beneficiar unei promovari spectaculoase, membru al Comisiei prezidenţiale de analiza a comunismului, al carui prezident a fost Vladmir Tismaneanu.”

Într-un articol pe blogul meu scrisesem deja pe 18 ianuarie 2008 despre acest fervent susţinător al prozelitismului evanghelic, atunci  când  semnalam +Un  “fulminant” şi hilar mesaj pro – Dobrincu  postat la adresa  : http://danutm.wordpress.com/2008/01/16/ingrijorare-fata-de-ofensiva-impotriva-lui-dorin-dobrincu/#comments , o mostră de mesaj ideologic orientat împotriva intereselor româneşti. Şi adăugam :„Sînt un basarabean sorocean, iar tatăl profesorului universitar Vladimir Tismăneanu a persecutat familia mea din Basarabia în perioada 1940-1941. Familia lui Vladimir Tismăneanu nu a plătit vreodată daune familiei mele pentru acele persecuţii. Aş cere acum lui Tismeneţki,  milioane de euro compensaţii pentru răul făcut neamului meu  de neamul Tismeneţki,  ori Tismăneanu, cum îşi zic ei acum ! Din această cauză, declar la modul cel mai solemn  : Oricare prieten cu Vladimir Tismăneanu devine automat duşmanul meu personal!  Se aude, domnule Eugen Negrici (fostul meu prieten), semnatar al Raportului  Tismăneanu? Dorin Dobrincu se înscrie în categoria şcolii internaţionaliste Roller, de  istorici români lipsiţi complet de onestitate intelectuală. Sigur, între Mihai Roller şi Dorin Dobrincu există o diferenţă. Mihai Roller era internaţionalist în vena cominternist- cominformistă. Dorin Dobrincu este internaţionalist în vena ideologiei deformate iudeo- creştine, inventată după 1800 AD. Ideologia iudeo- creştină vrea să ne înveţe că Limba Română nu poate fi Lingua Sacra! În fine, dacă vrem neapărat să ne ocupăm de intellectual garbage, atunci se poate demonstra că textele lui Dorin Dobrincu sunt încărcate  cu  tomberoanele minciunilor  prin omisiune  şi tomberoanele  minciunilor  prin comisiune.”

Acţiunea acestui Dorin Dobrincu este îndreptată şi asupra lui Sandu Tudor, intelectualul român care a fost iniţiatorul mişcării culturale Rugul Aprins ce  marca o Renaştere în Limba Română sacră a primului umanism bizantin.

Prin faptul că sunt complici la această nouă persecuţie, Andrei Pleşu şi  Mihail Neamţu decad de la orice pretenţii de roluri pozitive în cultura română.

În domeniul certitudinilor recente, Holocaustul se măsoară prin dimensiunea unor  compensaţii pecuniare. Într-un interviu consemnat aici, http://alandra.wordpress.com/2008/08/19/interviu-cristian-neagoe/  , Cristian Neagoe zice :”ne inflamam nevoie mare de svastica de pe curu poneiului, dar ne facem ca nu stim nimic despre holocaustul din Romania.”

Cerceii Doamnei noastre, Maria de Mangop, aveau formă de svastică, ştiai tu asta, “prea cultule” Cristian Neagoe ? Cum îţi permiţi tu, bietule Cristian Neagoe, să pui imaginea cerceilor Doamnei noastre, de sânge imperial suprem, “pe curu poneiului”? De ce îţi baţi joc de imaginea şi istoria României, prea infatuatule Cristian Neagoe ? Şi eşti plătit de Institutul Cultural Român, toată insulta asta la adresa României este plătită din impozitarea românilor! Ei, da, noi, românii, ne asumăm svastica, este un simbol care face parte din istoria civilizaţiei noastre ariene de excelenţă!  ICRNY trebuia în esenţă să execute la standardele de excelenţă o reprezentare   culturală a României la New York. Iar aceste standarde de excelenţă pentru o reprezentare culturală a României la New York implică anterior nişte studii serioase de geografie behavioristă. Din bibliografia prezentată pe un alt blog de prietenii lui Cristian Neagoe nu rezultă aceasta. Cristian Neagoe a citit măcar studiile lui Paul Claval? Nu ştie nimeni?!  Există nişte arhetipuri culturale româneşti, deşi unii culturnici, începând cu Andrei Pleşu la 5 februarie 1990, scuipă peste ele. Institutul Cultural Român avea datoria morală să popularizeze, mă rog, să facă publicitate, ostensivă şi chiar, de ce nu?, ostentativă, acestor arhetipuri culturale româneşti. Ştie   cineva, (eu nu am găsit date de vreun fel), după ce metodologie se conduc secţiile din străinătate ale ICR? Vă atrag atenţia că orice metodologie pentru ICR trebuie să incorporeze noţiuni de Teorie Culturală, iar acestea la stadiul dell’arte. Apoi, în ce măsură a respectat ICRNY proporţia corectă endogen/exogen în expoziţia „românească”  de la New York?

Titus Filipas

Cine se teme de Ion Iliescu?

Despre articolul lui  Traian Ungureanu:  “Amnistierea lui Iliescu trebuie oprită” , din Cotidianul – ediţia din 29 Februarie 2008

1)“Ion Iliescu e bolnav. Sufera de tineretea omului imbatrinit in rele.” 

Ion Iliescu este absolvent al liceului Spiru Haret din Bucureşti, un liceu care asigura o pregătire egală cu a facultăţilor  actuale. Am discutat cu un fost coleg al său, care m-a asigurat că elevul Ion Iliescu învăţa serios şi că nu era utecist. Respecta profesorii şcolii, şi aceasta demonstrează o atitudine, arată valorile în care credea.

Ion Iliescu nu are nicio vină că biografia tatălui său l-a înscris automat în “rezerva de cadre” a partidului comunist.

2) “Actul de acuzare incepe cu cel mai notoriu secret al Romaniei de fata. Iliescu a venit la putere printr-o lovitura de stat pe care a botezat-o, din mers, revolutie.  Problema nu a fost detronarea, ci uzurpatorul.”

Hai să descompunem:  “Cel mai notoriu secret al Romaniei de fata” este adevărul că  la 23 august 1989 Nicolae Ceauşescu nu mai deţinea puterea de facto, ci doar puterea de aparenţă  în România de atunci.  Traian Ungureanu l-a  întrebat  pe Andrei Pleşu, fin connoisseur,  despre planurile “loviturii de stat”  elaborată pe 23 august 1989  şi pe care Ion Iliescu “a botezat-o, din mers [pe 23 decembrie 1989 n.n.], revoluţie”?

Traian Ungureanu dovedeşte  apoi că ştie multe când declară senin: “Problema nu a fost detronarea, ci uzurpatorul.”  Ce sarcini i s-au trasat pe 23 august 1989  lui Ion Iliescu pe care el, “uzurpatorul”  Ion Iliescu, nu le-a mai respectat ? Dizolvarea  României ca stat naţional ?

3) “Crimele de stat din iunie ’90 au deslusit rolul violentei din decembrie ’89.”

Transportul minerilor în iunie ’90 a fost organizat de  Traian Băsescu, prin subordonaţii lui, deşi el a şters apoi cu foarte mare grijă  aproape toate urmele care îl implică şi îl acuză direct. Dar unele dovezi tot au mai rămas.

4)“Institutiile si-au schimbat firma, dar au continuat sa macine in complicitate cu noua echipa.” Aşa dispărură  (“macinate”?) şi dosarele de securist ale lui Traian Băsescu. De ce nu le mai  caută acum ziaristul Traian Ungureanu?

5)“Raportul Comisiei Tismaneanu are mare nevoie de volumul doi.”

De acord. Pentru ca volumul 1 este  o mare minciună. Tatăl lui Vladimir Tismaneanu aduse Gulagul peste România. Nu ar trebui să plătească, în bani, Vladimir Tismăneanu pentru crimele comise de tatăl lui asupra chiaburilor din Basarabia furată de la Romania? Tinerii germani n-au plătit oare cu bani grei pentru Holocaustul comis de părinţii lor? De ce  fu exonerat  la noi tocmai Vladimir Tismăneanu?

“Volumul doi” ar trebui sa fie registrul cu sumele plătite pentru crimele bolşevicilor în România.  Vladimir Tismăneanu (un avatar!) figurează deocamdată doar printre marii datornici.

6) “Amnistierea repetata a lui Ion Iliescu trebuie curmata.”

De ce  oare? Pentru că Ion Iliescu ştie enorm de multe lucruri, asupra cărora tace, pentru a – şi apăra viaţa. De ce a fost împuşcat Nicolae Ceauşescu? Ca să nu vorbească.

“La mulţi ani, domnule  Ion Iliescu!”, îţi urează cu sinceritate un membru al AFDPR, chiar acest blogger.

Titus Filipas

 

Demersul Ruxandrei Cesereanu

Scrisul profesoarei universitare clujene Ruxandra  Cesereanu : ‘Ceea ce a contat şi într-un caz şi într-altul a fost demersul istoric, juridic şi moral, în primul rând, ambele Rapoarte Finale legate de cazul românesc nefiind infailibile, ci perfectibile.’ (în România liberă de Vineri, 26 octombrie 2007,  despre holocaust şi comunism),  se află sub semnul  culturii generale, criticat până şi de domnul Horia Roman Patapievici, format la Universitatea din Bucureşti care îşi spune cuvântul. Fraza Ruxandrei  Cesereanu nici măcar nu este închegată bine pe româneşte! Această Universitate  Babeş-Bolyai este moştenitoarea duhului  strâmb al Universităţii din 1872 improvizată după ce spiritul Neoacquistica fusese eutanasiat prin Ausgleich?   Autentica universitate europeană de la Cluj a fost ctitorită de iezuiţi în Epoca Luminilor,  nu de “elita maghiară”  la 1872, necum la anul 1919 de  regele Ferdinand !  Student la colegiul universitar iezuit de la  Cluj a fost cărturarul nostru Petru Pavel Aron (1709- 1764).  Care de  1a  anul 1760 la anul 1761  traducea Vulgata într- o vernaculară  românească de excepţie. Petru Pavel Aron refăcea astfel un magnific arc cultural peste timp. Într-  adevăr, puţini  universitari mai ştiu acum că Vulgata a fost pusă în cuvintele latinei  aspre  din Romania Orientală  de călugărul scit Ieronim (342 -419). Acela care pe la 381 AD învăţa la Constantinopol  dogma Bisericii Orientale ascultând predicile Sfântului Ierarh Grigore Bogoslovul. Puţini universitari ştiu că acest text al  Vulgatei în limba latină  face parte din capitolul de literatură  străromână al culturii noastre! Puţini universitari  mai  ştiu că Vulgata  a fost textul care  asigura succesul Contra Reformei promovate de iezuiţi.  Tocmai pentru că era centrat pe ceea ce se cheamă cunoaşterea prudenţială,  eliminată brutal de comunişti prin reforma învăţământului de la 1948,  spiritul  academic iezuit  trebuie resuscitat nu doar la universitatea din Cluj, ci şi în toate celelalte universităţi româneşti. Inspirat de exemplul vicarului  greco- catolic Petru Pavel Aron, poetul George Coşbuc antama în 1884 la acea universitate  strâmbă din Cluj  studii de filosofie, însă  renunţa  dezămagit şi conchidea:  ‘Nu cerceta aceste legi, / că eşti nebun când le- nţelegi’. Era verdictul lui Coşbuc despre falsul  text  scolastic ce îl forţa la alienare. Ce înseamnă generalităţile despre ‘demersul istoric, juridic şi moral’ ?   Ruxandra  Cesereanu confundă  metodologiile cu abordarea. Oricum, în timpul post modern  demersul nu poate să fie decât conceptual ascendent (bottom – up) sau conceptual descendent (top- down),  iar  alegerile specificate prin judecăţi de valoare ! Trebuie să spunem noi aceste, nu trebuia să le zică un profesor din Cluj ? Titus Filipas