Posts Tagged ‘György Lukács’

Revista Omicron de la Craiova

noiembrie 30, 2013

Scriitorul Adrian Rogoz, care s-a îngrijit ca redactor de forma finală a volumului lucrărilor Congresului Mondial de Viitorologie, îmi spunea că a citit pagină cu pagină toate luările de cuvânt, ca să rezulte un volum coerent. Acum mă uit că tot în 1972 a fost publicată pe româneşte ESTETICA belakunistului György Lukács. I s-a cerut lui Nicolae Ceauşescu aşa ceva?, întreb prima oară. Sînt tentat să cred că da. Oricum, în 1972 a început şi “revoluţia culturală” iar în anul 1974 CPŞF, unde Adrian Rogoz ducea o luptă ideologică disperată cu solipsismul soţilor Ceauşescu, a fost desfiinţată, iar Adrian Rogoz îndepărtat de pe rol. În locul lui CPŞF trebuia să apară o publicaţie alternativă, pentru care lupta Alexandru Mironov care vroia să o aducă la Craiova. N-a avut câştig de cauză. A apărut un Supliment al Scânteii Tineretului, unde Ion Cristoiu juca rolul principal (deşi oficial era numai redactor-şef adjunct). Alexandru Mironov îşi explica eşecul : “Ăştia au avut pile mai mari la partid şi securitate.”
Titus Filipas

Genialul cantautor moroşan Ducu Bertzi

octombrie 12, 2013

Şi Laura Stoica, şi Silvia Dumitrescu, au dat „masă” ori „greutate” lumii culturale româneşti http://www.ziarulring.ro/stiri/monden/222466/Socant-Laura-Stoica-STIA-ca-va-muri-TANARA Cântecele lor sunt atât de diferite de “cântecele lui Ceauşescu” ! Nicolae Ceauşescu a fost în esenţa lui ideologică un belakunist, iar nu un suporter al ideologiei naţionalismului românesc. De exemplu, este mizerabilă maniera în care a impus naţiunii române cântecele sale ce respectau ESTETICA lui György Lukács. Subliniez iarăşi periculozitatea cărţii “Estetica” scrisă de belakunistul György Lukács, tradusă pe româneşte şi publicată în anul 1972 cu permisiunea şi chiar la ordinul dictatorului Nicolae Ceauşescu, la începutul “revoluţiei culturale”. Intenţia dictatorului, complet reuşită, a fost augmentarea efectelor rele şi groteşti ale “revoluţiei culturale” din România. Opul belakunist transmitea cititorului, odată cu lectura lui, şi o maladie extrem de gravă a spiritului. Anume, credinţa falsă a reificării. Reamintesc totodată că acum i se face o mare nedreptate, printr-un gest profund anti- românesc şi de o răutate gratuită, genialului cantautor moroşan Ducu Bertzi. Toţi cei care îl atacă pe Ducu Bertzi “uită” în acelaşi timp, “strategic” şi “util anti- românesc”, să ne spună deschis ceva încontra cântecelor lui Nicolae Ceauşescu bazate pe Estetica lui György Lukács !
Titus Filipas

Peter Thiel şi Francis Fukuyama

mai 30, 2013

Articolul din NYT unde este prezentată cartea lui George Packer despre “America Nouă, privită dinlăuntrul ei” (http://www.nytimes.com/2013/05/29/books/the-unwinding-by-george-packer.html?hp) are drept titlu o asertare ce s-ar potrivi poate foarte bine şi pentru noi : “O naţiune în cusături uzate” (A Nation, Its Seams Fraying). Dwight Garner, recenzentul, zice că partea valoroasă şi grea a cărţii o constituie profilele de personaje care contează în America Nouă, America de astăzi. Nu-i o surpriză pentru mine să-l găsesc listat acolo şi pe investitorul providenţial Peter Thiel. Am vorbit despre el de vreo două ori pe acest blog. Miliardarul Peter Thiel, cu o avere pe care a făcut-o singur prin munca lui cinstită, are drept hobby recrutarea de creatori de întreprinderi în germene (start-ups) în America. El are şi nişte idei foarte originale despre educaţie, am mai tratat pe blog cu suficient entuziasm tema aceasta. Am citit despre el o serie de articole. Cel despre influenţele care au contat în educaţia sa mă trimite, aiuritor!, şi la György Lukács. Este vorba despre un belakunist (la fel ca Ştefan Foriş, fost lider al PCdR intens admirat de Nicolae Ceauşescu), autorul cărţii “Estetica” tradusă pe româneşte şi publicată în anul 1972 cu permisiunea şi chiar la ordinul dictatorului Nicolae Ceauşescu, la începutul “revoluţiei culturale”. Intenţia dictatorului, complet reuşită, a fost augmentarea efectelor rele şi groteşti ale “revoluţiei culturale” din România. Opul belakunist transmitea cititorului odată cu lectura o maladie extrem de gravă a spiritului, anume, credinţa falsă a reificării. Dar, din fericire, a fost aceasta o alarmă falsă. Am verificat cu Google, cum altfel ? Nici vorbă despre vreo influenţă a gândirii lui György Lukács asupra lui Peter Thiel. Chiar primul titlu din căutare, http://www.kurzweilai.net/a-conversation-with-peter-thiel?utm_source=KurzweilAI+Daily+Newsletter&utm_campaign=972989a1ea-UA-946742-1&utm_medium=email , mă trimite la un interviu luat de Francis Fukuyama lui Peter Thiel. Integral cred, interviul realizat poate fi citit aici http://www.the-american-interest.com/article.cfm?piece=1187
Titus Filipas

Evoluţia discuţiilor pe tema “regionalizării României”

martie 2, 2013

Care este evoluţia discuţiilor pe tema “regionalizării României”, cerută acum atât de insistent de liderii UDMR? Profesorul Radu Baltașiu are marele merit că a readus, recent, în atenţie şi contribuţia (într-adevăr fondatoare) a filosofului politic român Anton Golopenţia din perioada interbelică. Cererea imperioasă pentru “regionalizarea României Mari” a venit în anul 1934 de la un personaj german numit Wolfgang Hӧpker, asociabil ideologiei nazismului (naţional-socialismului). Reiau fragmentar sinteza lui Radu Baltașiu care pleacă de la analiza filosofului Anton Golopenţia : +De ce trebuia România să se regionalizeze? Ca să-şi rezolve aşa-numitele tensiuni dintre “cele trei mari cercuri culturale”: Vechiul Regat, Basarabia, Transilvania.+ Deci şi Wolfgang Hӧpker, şi Anton Golopenţia, subliniază aspectele strict culturale pentru care se face “regionalizarea României.” În context actual, trebuie să adăugăm încă un aspect cultural pentru care s-ar impune, cu maximă urgenţă după UDMR, “regionalizarea României.” Anume nenorocita de “revoluţie culturală” a lui Nicolae Ceauşescu. Dictatorul acela comunist de extracţie ideologică belakunistă i-a chemat la conferinţă (parcă la Neptun) pe intelectualii români de vîrf care lucrau în domeniul umanioarelor. Singurul care a îndrăznit să se opună lui Nicolae Ceauşescu a fost criticul literar Valeriu Râpeanu, care credea încă extrem de tenace în ESTETICA junimistă. Sigur, Valeriu Râpeanu nici măcar nu a folosit, explicit exprimat, termenul ESTETICA, deşi abordarea sa “artă pentru artă” era evidentă. Însă, ca replică de amuţire, tocmai dictatorul a folosit explicit termenul ESTETICA. Am gândit atunci mirat : “Ia uite la Nae!”. Abia acum înţeleg de ce vorbea Nae despre ESTETICA. Am mai scris pe blogul acesta despre periculozitatea cărţii “Estetica” scrisă de belakunistul György Lukács, tradusă pe româneşte şi publicată în anul 1972 cu permisiunea şi chiar la ordinul dictatorului Nicolae Ceauşescu, la începutul “revoluţiei culturale”. Intenţia dictatorului, complet reuşită, a fost augmentarea efectelor rele şi groteşti ale “revoluţiei culturale” din România. Multe dintre textele de acum ale domnului Kelemen Hunor se încadrează tot în augmentarea efectelor rele şi groteşti ale “revoluţiei culturale”.
Titus Filipas