Google, un zaibatsu cyberpunk

Cu transformarea lui Google în umbrela/clica financiară (Zaibatsu) Alphabet, orientalismul postmodern cyberpunk propus de autorul SF William Gibson a devenit realitate.
Titus Filipas

Pentru următorii 100 de ani …

O nouă declaraţie oficială privind ambiţiile de corporaţie ale firmei Google http://www.theguardian.com/technology/2014/nov/03/larry-page-google-dont-be-evil-sergey-brin
Titus Filipas

Google şi PricewaterhouseCoopers

Firma Google şi firma PricewaterhouseCoopers iniţiază un parteneriat esenţial pentru facilitarea guvernanţei electronice a întreprinderilor, în general. PricewaterhouseCoopers furnizează expertiza sa largă în consultanţa globală, iar Google oferă aplicaţiile sale pentru întreprinderi, platforma de cloud computing, precum şi dispozitivele mobile pe sistemul de operare Android. http://www.businessspectator.com.au/news/2014/10/29/paths-advantage/google-pwc-forge-key-enterprise-partnership?utm_source=exact&utm_medium=email&utm_content=974898&utm_campaign=ts_daily&modapt=
Titus Filipas

R&D şi achiziţii la Google

Identificarea numerică (“streamlining the website login process”) devine noul punct de focalizare intensă pentru activitatea R&D precum şi achiziţii de start-ups (cu program R&D în identificarea numerică deja bine început) a firmei Google http://www.businessspectator.com.au/news/2014/8/28/paths-advantage/digital-authentication-become-googles-next-big-focus
Titus Filipas

“Chutzpah”

Google vrea să intre ‘cu aplomb ‘ (“chutzpah” este oare termenul englezesc?) pe piaţa de videoconferinţe, unde clienţi i-ar fi corporaţiile.
Titus Filipas

DeepMind

Google investeşte în firma confidenţială DeepMind. Problema este dacă DeepMind are contracte secrete cu administraţia USA. Programe de supraveghere a cetăţenilor americani. http://www.lemonde.fr/technologies/article/2014/01/27/google-renforce-ses-investissements-dans-l-intelligence-artificielle_4354857_651865.html
Titus Filipas

Samsung şi Google

Ca să lupte împotriva “trolilor de brevete” (patent trolls), firmele Samsung şi Google au semnat o înţelegere http://www.nytimes.com/2014/01/28/technology/google-and-samsung-sign-broad-cross-licensing-agreement.html?hpw&rref=technology
Titus Filipas

Grafuri

O explicaţie curentă despre două firme celebre din IT spune că Google exploatează graful cunoaşterii, iar Facebook exploatează graful social. Noţiunea economică de graf îşi capătă sensul nu atât din geometrie, cât din asociaţionism. Olteanul Ştefan Odobleja folosea asociaţionismul în cadrul psihologiei cognitive, bază pe care a inventat Cibernetica zece ani înaintea lui Norbert Wiener. Relaţiile de proprietate în ARDEAL sunt extraordinar de complicate, devenind încă mai complicate în cadrul sistemului avocăţesc pe care se bazează aplicarea RESTITUTIO IN INTEGRUM. Grafurile de relaţii economice transilvănene sunt în general şi în mod tradiţional extraordinar de complexe. Nu prea înţeleg eu ce vină au aici oltenii. Problema este pur ardelenească şi nu poate fi rezolvată, pentru simplificare, decât dacă se iau iarăşi în calcul principiile geniului juridic care a fost avocatul Dr. Ioan Raţiu, memorandist.
Titus Filipas

Controversa de la Valladolid

Controversa originară de la Valladolid fusese o discuţie scolastică gravă pe temele din Lumea Nouă de atunci, o discuţie organizată de către împăratul Carol Quintul, care stăpânea cea mai mare parte din Lumea Nouă. Geopoliticeşte, noi, românii, cunoscuţi de restul Europei ca Valahi din Lumea Veche cu o lege străbună (Lex Antiqua Valachorum), nu aparţineam împăratului Carol Quintul, ci duşmanilor săi, certamente că încă mai subtili şi mai literaţi, vorbesc despre regele frânc ştiut drept François Premier, şi sultanul otoman Soliman Magnificul. Din acel timp datează şi marcajul Capitulaţiunilor în Arhivele Franţei. O agregare şi sistematizare a lor întreprinde la anul 1740 cancelarul cardinal de Fleury, pe vremea rigăi Louis XV. Reamintesc, cardinalul de Fleury era un savant orientalist. După cum subliniază profesorul Larry Wolff în cartea „Inventing Eastern Europe: The Map of Civilization on the Mind of the Enlightenment”, atunci prin Orient se înţelegea de fapt Răsăritul European. Cardinalul de Fleury a fost şi cel care a condus diplomaţia pentru matrimoniul regelui le Bien-Aimé. A fost aleasă o prinţesă având pe herbul familiei Capul de Bour. Cancelarul de Fleury ştia prea bine că acela era şi herbul Moldovei. Din cauza aceasta, la agregarea Capitulaţiunilor petrecută la anul 1740, a pus în documente şi ceea ce era doar tacit acceptat de vechile înţelegeri dintre François şi Soliman. De atunci este consemnată ca fiind legitimă frontiera răsăriteană pe Bug pentru principatul Moldovei. La noi tema este readusă în discuţia naţională de romanticul Mihai Eminescu, de criticul literar Iacob Negruzzi şi de filosoful Constantin Noica. Am rămas surprins să citesc în Memoriile lui Winston Churchill, carte aflată în Biblioteca Universităţii din Craiova, că acesta ştia despre Capitulaţiunea anului 1740 care favoriza România ! Prima discuţie consemnată în istoria lumii drept Controversa originară de la Valladolid avusese loc la anul 1550 (deci la mai puţin de un sfert de veac după ce Ungaria Mare fusese desfiinţată la Mohaci), iar cea de a doua la anul 1551. În esenţa ei, Controversa de la Valladolid era formulată ca o discuţie despre Lume, şi alegerea statutului ei, “finit” sau “infinit”. Chiar dacă teologică, discuţia admitea în final că după Marile Descoperiri geografice întâmplate, lumea reală nu mai are un caracter infinit, ci unul finit. De fapt discuţia de la Valladolid fusese iniţiată de către călugărul dominican Bartolomeu de Las Casas. Care cerea eliberarea autohtonilor Lumii Noi de la exploatarea resurselor acelei Lumi în folosul colonialiştilor iberici. Însă vechea întrebare economică pusă de Aristotel rămânea : “Atunci oare cine mai munceşte”? Bartolomeu de Las Casas propunea să fie folosită forţa de muncă neagră, africană. Aceeaşi discuţie este repusă şi în zilele noastre. Firma Google propune să fie folosiţi roboţii http://www.nytimes.com/2013/12/04/technology/google-puts-money-on-robots-using-the-man-behind-android.html?hpw&rref=technology&_r=0
Titus Filipas

„Infernul dantesc”

„Infernul dantesc” http://www.romanialibera.ro/cultura/carte/infernul-dantesc-in-lumea-lui-brown-311227.html Dacă privim cu atenţie „ideologia evanghelică“ a firmei Google găsim lucruri foarte reale mult mai înspăimântătoare decât invenţiile benigne din romanele lui Dan Brown.
Titus Filipas