Şarada evanghelică

Dau aici cuvântului şaradă cea de a treia semnificaţie prezentă în Merriam-Webster pentru charade : “an empty or deceptive act or pretense”.

Cu alte cuvinte, vreau să  vorbesc despre  o pretenţie evanghelică  înşelătoare în Limba Română. Am mai atras o dată atenţia asupra temei  celui care gestionează blog – ul  de prozelitism evanghelic danutm.wordpress.com/2008/.

Repet ce am spus atunci: +Găsesc pe adresa din blogosferă: http://danutm.wordpress.com/2008/03/26/evanghelicii-intre-liberalism-si-fundamentalism-ii/ , articolul purtând titlul: “Evanghelicii intre liberalism si fundamentalism”. Cred, mereu prea naiv, că toţi aceia care mai scriu pe blogosfera românească trebuie să respecte adiţional,  chiar obligatoriu,  nu doar opţional, Limba Română ! Pentru că titlul acesta de  articol pe care îl scrie  danutm introduce  evidentă confuzie lingvistică, m-am simţit obligat să postez pe blogul domniei sale o corecţie necesară : “Antonimul fundamentalismului este nihilismul.+

Însă adepţii „noului evanghelism românesc” refuză subtilităţile de stil ale discursului în Limba Română, aşa cum arată mai departe postarea de la adresa: http://danutm.wordpress.com/2008/07/16/patriarhul-daniel-un-om-al-noului-mileniu-1/ .

Am fost nevoit să comentez la respectiva postare: +Această laudă venind “din zona evanghelică” către patriarhul Daniel al BOR îmi spune multe despre setul de valori străine de ortodoxism care ghidează atitudinea managerială a patriarhului Daniel.+

Am primit replica imediată a owner-ului de blog :“Nu ma mir ca un om animat de patimi maniheiste gindeste astfel.”

Nu sînt adeptul patriarhului Keroularios, domnule Dănuţ Mănăştireanu!, spun abia acum.

Pe blog- ul domniei sale am comentat : „Dumneavoastră îl lăudaţi pe patriarhul Daniel al BOR doar pentru că nu lucrează la împlinirea principalei sale funcţii în ortodoxie. Lăudaţi lenevia patriarhului Daniel ! Aceasta vă bucură.”

Ciudat, un neoevanghelist român precum domnul Dănuţ Mănăştireanu, totuşi poate condus de bune intenţii, primeşte sprijin din partea unui blogger de provenienţă rusească, un blogger ce atacă  şi el, dar exclusiv în termeni vulgari,  ortodoxia românească, vezi aici, http://urdumheit.wordpress.com/2008/07/18/savatie-bastovoi-din-nefericire-inca-un-bou/ .

Titus Filipas

Evanghelicii dispreţuiesc propoziţiile sintetice

Găsesc pe adresa din blogosferă:

http://danutm.wordpress.com/2008/03/26/evanghelicii-intre-liberalism-si-fundamentalism-ii/

articolul purtând titlul: “Evanghelicii intre liberalism si fundamentalism”.

Cred, mereu prea naiv, că toţi aceia care mai scriu pe blogosfera românească trebuie să respecte adiţional,  chiar obligatoriu,  nu doar opţional, Limba Română ! Pentru că titlul acesta de  articol pe care îl scrie  danutm introduce  evidentă confuzie lingvistică, m-am simţit obligat să postez pe blogul domniei sale o corecţie necesară :

“Antonimul fundamentalismului este nihilismul. Vezi si: https://blogideologic.wordpress.com/2007/12/16/urma-drumului-nostru/ Cu stima,/Titus Filipas”

Răspunsul lui danutm a fost unul neobişnuit. Mă învinuieşte imediat că sînt un fundamentalist terorist (sic!). Mai adaugă : “Va rog totusi sa fiti decent si sa nu va mai faceti publicitate aici.”

Pe lângă  “întrebarea retorică”, există şi “invitaţia retorică” spre  citirea unor texte  româneşti  pe un alt blog, domnule danutm. Oricum, “invitaţia retorică” nu este  probă de terorism, it’s a long way to Guantanamo!

Insist totuşi, ca bun ortodox român, să  mai postez un comentariu lămuritor: “Este vorba despre Limba Română corectă. Antonimul de la fundamentalism nu este liberalismul, ci nihilismul. A fost propoziţie sintetică, nu opinie.”

Ce a  a priceput domnul danutm se vede din răspuns:

 “Aparentele inseala, domnule Filipas. Probabil tocmai pe aceasta ati mizat. Ar fi insa naiv sa ne lasam pacaliti de ele.”

Implacabil  acest domn danutm. Conchid şi eu, abia acum,  că evanghelicii manifestă dispreţ faţă de propoziţiile sintetice.

În măsura în care evanghelicii  îi resping pe Sfinţii Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, ei nu au asimilat nici dogma corectă a Sfintei Treimi. Tragedia americană, ne zicea pe vremuri subliminal romancierul Theodore  Dreiser (1871–1945),  se ascunde  în  proliferarea ciclică a sectelor care nu cred în dogma Sfintei Treimi din secolul IV. În finele peliculei Close Encounters of the Third Kind, Steven Spielberg  (nu este un evanghelic, ştiu!) comitea un flagrant act de incultură, forţându- i pe oamenii îmbarcaţi pe un starship construit de Aliens  a primi ultima absolvire  de la preoţi de rit vechi. Dar sacerdotul creştin, –impresionant redat de filmul lui  Spielberg–,  trebuia să creadă  în dogma Sfintei Treimi, Holy Trinity de uzăm anglicismul. Aceasta doctrină a cugetării teologice din biserica orientală  a veacului marcat de lucrarea filosofilor cappadocieni   Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Sfântul Ierarh Grigore Nazianzus (Bogoslovul) şi Sfântul Grigore de Nyssa este o teorie a înDumnezeirii, adică a  Spiritului,  Omului şi Creaţiei, o teorie  ce  exclude posibilitatea existenţei unor  ETI, a unor extra – tereştri inteligenţi (Extra Terrestrial Intelligences). Vedem incorporat acelaşi Spirit ce exclude din lume personajele de ficţiune  Aliens, –nu doar ca probabilitate, dar mai ales ca plauzibilitate şi posibilitate!–, într-un principiu  formulat în secolul XX de fizicianul experimentator şi teoretician Enrico Fermi (1901-1954), un om de ştiinţă de confesiune catolică, educat în respectul pentru messa tridentină  – liturghia bazată pe Vulgata călugărului scit Ieronim din Romania Orientală. 

Titus Filipas