Comentez un interviu cu SOV

Citesc aici http://victor-roncea.blogspot.com/2008/10/sorin-ovidiu-vntu-am-att-de-mare.html , un interviu luat de ziaristul Florian Goldstein (Bursa) cu profesionistul malversaţionist Sorin Ovidiu Vântu.

Prin capotarea FNI, Sorin Ovidiu Vântu a dat o lovitură mortală nu doar înfloririi fondurilor mutuale în România, ci însăşi ideii de capitalism fiduciar în România. Capitalismul fiduciar (fonduri mutuale, fonduri de pensii etc) este alternativa la  capitalismul  speculativ, şi el nu poate renaşte la noi decât prin popularizarea largă, în rândurile oamenilor simpli şi cinstiţi, a măsurilor independente de risc, randament, şi de coerenţă logică, permiţând micilor investitori şi întreprinzători să identifice rapid problemele din economia reală.

De altminteri, în interviu, Sorin Ovidiu Vântu vorbeşte foarte dispreţuitor despre IMM-uri şi participanţii la capitalismul fiduciar: “Companiile minuscule, cele care trăiesc de pe o zi pe alta, nu dispun nici de mijloace, nici de condiţiile planificării afacerii. Dar, pe măsură ce te ridici pe nivelul business-ului, planificarea este din ce în ce mai elaborată, ajungând la strategii şi tactici de dezvoltare ori de survolare a dificultăţilor.”

Ziaristul nu reacţionează deloc la acest punct de vedere lipsit de acurateţe, ca să uzez de un eufemism. Florian Goldstein nu extinde tema discuţiei la capitalismul fiduciar  atunci aminteşte în fugă fondurile de pensii: +Sorin Ovidiu Vîntu: Nu ştiu dacă va ţine o jumătate de an, un an şi jumătate sau mai mult. Întrebarea care se pune este unde se va afla România la sfârşitul crizei? Înfiptă în abis cu picioarele în sus, sau va avea şansa să trăiască în continuare normal, măcar la nivelul de azi? Este nevoie de un Consiliu de planificare şi de o planificare a consumului. Reporter: Planificarea consumului?! Sună cam sălbatic. De planificarea producţiei am mai auzit, dar de planificarea consumului se vorbeşte numai la fondurile de pensii şi în teoriile financiare matematizate… Sorin Ovidiu Vîntu: Da, „meseriaşii” înţeleg…+

Sorin Ovidiu Vântu este meseriaş în malversaţiunile financiare, nu în „teoriile financiare matematizate”. Sorin Ovidiu Vântu mai este poate responsabil de crime, de omucideri zic, căci au murit în mod suspect oameni tineri care anchetau asupra cazului FNI.

Florian Goldstein reacţionează mărginit la propunerea foarte bizară a lui Sorin Ovidiu Vântu de a se implementa simultan în România supply-side economics (economia de ofertă) şi demand-side economics (economia de cerere): +Reporter: Ce măsuri imediate ai recomanda? Sorin Ovidiu Vîntu: Creşterea cheltuielilor statului şi diminuarea impozitelor şi taxelor, ca şi reducerea dobânzii „cheie” a Băncii Naţionale. Reporter: N-ar fi paradoxal că creşti cheltuielile statului când ar renunţa la o parte din venituri prin diminuarea impozitelor?+

Titus Filipas

Capitalismul fiduciar

Realmente prin capotarea FNI, Sorin Ovidiu Vântu a dat o lovitură  mortală nu doar înfloririi fondurilor mutuale în România, ci însăşi ideii de capitalism fiduciar în România. Capitalismul fiduciar (fonduri mutuale, fonduri de pensii etc) nu poate renaşte la noi decât prin popularizarea largă, în rândurile oamenilor simpli şi cinstiţi din România, a măsurilor independente de risc (o educaţie a percepţiei riscului lipseşte din şcoala românească), randament (‘returns’ în limba engleză), şi de coerenţă logică, permiţând oamenilor simpli să identifice rapid problemele economiei de piaţă spre avantajul lor. În România libera din 8 septembrie 2007  era publicat studiul  ‘Totul despre pensia privată’, realizat de APC (Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor). Cităm : ‘APC ne oferă câteva sfaturi practice. Trei sunt elementele care trebuie urmărite când vă interesaţi de un fond de pensii privat: Ce pensie voi avea? Ce costuri voi avea? Ce riscuri mă aşteapta?”. Intereseaza în mod special răspunsul dat la cea de a treia întrebare : “Trebuie să ştiţi că riscurile să pierdeţi banii practic nu există; legea interzice administratorului fondului de pensii privat să facă investiţii riscante, iar, pe de altă parte, există un fond de garantare bănească a banilor depuşi într-un fond de pensii, în mod similar cu fondul de garantare a depozitelor făcute la o bancă. Legea mai prevede că fondul este supravegheat de comisia de profil, care poate chiar să anuleze autorizaţia, dacă administrarea devine ineficientă. Toate acestea ţin însă de condiţia aplicării legii, fără concesii.’ Măi să fie, ce ONG plin de certitudini! Despre acest ONG, presupun că este finanţat de statul român.  Discutăm acum în România despre obligativitatea salariaţilor de a se înscrie la fondurile private de pensii. În recenta criză financiară  din lume, fondurile private de pensii din UK au pierdut 27 de miliarde de lire sterline în numai câteva zile! Cu alte cuvinte, banii pensionarilor britanici au fost ‘pierduţi’. Curios, nimeni nu cunoaşte vinovatul. Capitalismul fiduciar  a devenit o instituţie periculoasă şi cinică.

Titus Filipas