Discursul de cauzalitate

Discursul de cauzalitate este unul extrem de dificil. Am spus aceasta mereu. Găsesc o nouă probă la adresa URL http://victor-roncea.blogspot.com/2009/02/analiza-ovidiu-hurduzeu-au-voie.html .

Întâlnesc fraza :  “Nu distrugi idolii, dacă nu te desprinzi din gândirea cauzală.” Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune, cel puţin aşa se zice într-o piesă de teatru. În primul rând  să spunem că, deşi scrisă pe româneşte, fraza aceea nu ţine de ortodoxia românească, ea ţine aproape de pravoslavismul rusesc. În al doilea rând (procedând cronologic), reamintim că în Evanghelia lui Ioan scrie : “La început a fost cuvântul.” Am spus aceasta în vernaculara românească, în străduinţă spre Vetus Latina sacră în care călugărul ilir Ieronim a scris Vulgata din Romania timpurie. Reamintesc că Romania timpurie se naşte prin Constituţia Antoniniană de la Anul Domnului 212.  În timpurile din Romania timpurie  a fost alcătuită şi cartografia transmisă până la noi sub numele de releu Tabula Peutingeriana. Romania Orientală timpurie, cu toată legitimitatea drepturilor regaliene care decurg din Constituţia lui Caracalla de la  212 AD, era populată de iliri şi traco-daco-moesi ‘socii’ – alizaţi.  Procesul de ‘socii’ – alizare din Peninsula Balcanică este întrerupt de huni  pe la mijlocul veacului V.  De aceea slavii de sud care invadează Peninsula Balcanică în secolul VII, şi îi umplu rîurile de sânge cu genocidul autohtonilor, nu vor  mai fi ‘socii’ – alizaţi.  

Una dintre performaţele pe care trebuie să le atingă o vernaculară pentru a putea trece în categoria limbajelor sacre  este construirea discursului de cauzalitate. Ortodoxia este, mai ales, o victorie a spiritualităţii.   Iar discursul de cauzalitate corect înseamnă, categoric, izbânda  Spiritului.   

Titus Filipas

Cacofonia lui Marius Vasileanu

Această cacofonie este prezentă în titlul  “Dinamica* crestinismului” aflat deasupra articolului scris şi semnat de  Marius Vasileanu, publicat de ziarul România liberă la 17 Iulie 2008, vezi

http://www.romanialibera.ro/a129889/dinamica-crestinismului.html

Am învăţat la şcoală că numai trei cacofonii sunt admise în Limba Română cultă. Eu cred că un scriitor teolog român trebuie să cunoască minimum aceste trei reguli din Limba Română. Dar titlul îmi mai demonstrează ostensiv că Marius Vasileanu nu a citit până la înţelegere primele versete din Evanghelia lui Ioan!

*Dinamica nu poate fi decât relaţională, în vreme ce Dumnezeu este Absolutul. Marius Vasileanu degradează în felul acesta învăţătura Părinţilor Bisericii. 

Titus Filipas

Swiss Army Knife

Deci sistemul educaţional românesc este “ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate”, conchide comisia Mircea Miclea. Raportul  comisiei Mircea Miclea este bla, bla, bla… pentru cei care ştiu româneşte. Domnul Mircea Miclea pretinde că este psiholog. În psihologie şi educaţie, savantul Mircea Miclea înlocui  modelul etologic al omului bazat pe reflexele câinelui  lui Pavlov, cu modelul robotic  al omului văzut ca un Swiss Army Knife de funcţii cognitive.

Mircea Miclea este ministrul Educaţiei care a insistat pe importanţa testelor şcolare. Reamintim că la teste se propun şi răspunsurile, dintre care trebuie ales cel corect. Or, aceasta introduce o perturbare inacceptabilă în modul de gândire, pentru că induce subliminal ideea perversă că toate răspunsurile propuse ar avea statut egal în cultură. În realitate, despre celelalte răspunsuri propuse, chiar şi cei care alcătuiesc testele sunt de acord că propoziţiile acelea sunt aberaţii. Niste aberaţii căutate, aberaţii construite artificial, căci o minte condusă natural de gramatica generativă nu creează aşa ceva. Acesta este un caz clar în care exemplul străinătăţii ne îndeamnă să compunem solecisme în limba română.

Ideologia primară din şcoala lui Lazăr şi Heliad a facilitat lucrul gramaticii generative întru refacerea Limbii Române strangulată de fanarioţi. Ideologia testelor din şcoala propusă de Mircea Miclea instituţionalizează blocajul gramaticii generative naturale. Ceea ce nu au reuşit să termine fanarioţii pe vremuri împotriva limbii române, finalizează cu succes sistemul de învăţământ propus de Mircea Miclea. Care propagă subliminal şi intenţionat un puternic mesaj anti-creştin, testele şcolare degradează Cuvântul sacralizat în Evanghelia lui Ioan. Cred că şi teologii români condamnă blasfemia testelor şcolare.

Totdeauna răspunsul corect aparţine unui arhetip cultural. Dar denigrarea arhetipurilor culturale trebuie să continue, pentru că aşa este politiceşte corect în vremea de acum. Este regretabil că şcoala românească  nu se concentrează  pe sinergia câtorva, –nu sunt multe–, arhetipuri culturale. Pentru şcoală, totul decurge din arhetipurile culturale.

Numai folosirea arhetipurilor permite organizarea lexiconului enumerativ în Limba Română, şi transformarea sa într-un lexicon generativ.

Titus Filipas

Numai pe aceia care….

De pe blogul “La patratosu”, mai precis de pe foaia de comentarii http://patratosu.wordpress.com/2008/01/04/sint-o-oaie-plina-cu-scaieti/#comments, am selectat: “Stimate Titus Filipas, cred ca ar trebui sa precizati în comentariul de pe blogul dvs. ca ati luat citatul nu din post-ul meu, ci dintr-un comentariu, care se întîmpla sa nu îmi apartina… Cred ca exploatati detaliul nesemnificativ…Cum doriti. Am încercat sa intervin pe blogul dvs., dar nu permiteti comentariile. by patratosu ianuarie 4, 2008 at 9:38 am”

Problema este aceea că Dumneavoastră aveţi programatic bibliografia limitată.  Eu cred în Vechiul Testament, Tragediile greceşti, Noul Testament, şi în teologia Părinţilor Cappadocieni ai Bisericii Ortodoxe, care este adevărata Biserică Ecumenică. Dumneavoastră credeţi  numai în Evanghelii. Bun! Dar nu aţi asimilat  măcar  primul verset al Evangheliei lui Ioan! Eu nu voi permite pe blogideologic.wordpress.com decât intruzia comentatorilor care au asimilat măcar  primul verset al Evangheliei lui Ioan…Titus Filipas

Lipsa lecturii din Vechiul Testament

Citesc pe blogul http://patratosu.wordpress.com/, postarea:„In ton cu tristetea din aceste zile dar si cu post-ul curent haide-ti sa ne reamintim si sa reflectam la niste versuri.”

Noi reflectăm mai întâi la gramatica românească folosită pentru aşezarea cuvintelor în fraza corectă. Nu se află acest îndemn şi la începutul Evangheliei lui Ioan? Dar greşeala de ortografie din postarea precedentă se datorează, cred eu, mai ales lipsei lecturii din Vechiul Testament.Mai avem oare nevoie de lectura Vechiului Testament, acum, în timpul postmodern?, mi se poate eventual replica de către unii neoprotestanţi. Eu ţin să le reamintesc că într-o primă accepţiune, postmodernismul se defineşte drept întoarcere la tradiţie, ar fi astfel opus modernităţii. „Modernitatea” este o ambiţie de performanţă a Civilizaţiei. Această „modernitate” era deja descrisă – şi respinsă – de Vechiul Testament : „Haidem! să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vîrf să atingă cerul.” (Geneza, 11 : 4).Titus Filipas