Programul Petre Roman şi Raportul Tismăneanu

După ce a fost distrusă sistematic economia României prin programul pus la punct de Petre Roman, s-a trecut la o demantelare sistematică a culturii româneşti prin Raportul Tismăneanu. El a fost aplaudat frenetic de culturnicii de elită. Dar prin condamnarea expresă a protocronismului românesc, toţi aceşti culturnici de elită demonstrează că nu l-au citit cu atenţie pe Ortega y Gasset, cel puţin textele lui despre baroc şi istorie. Incapacitatea lor postmodernă de a-şi focaliza atenţia pe valori demonstrează postura lor de culturnici puternic subvenţionaţi de statul român   actual. Iar se pot face referinţe la Ortega y Gasset.

Titus Filipas

Careul magic al lui Kaldor

Nicholas Kaldor este un macroeconomist pe linia keynesiană. Cuvântul “magic” din titlu înseamnă că este un ideal, însă el nu poate fi atins. Într-o ţară ale cărei linii de politică macroeconomică sunt trasate  de specialişti buni, o decizia supremă de politică macroeconomică foarte bună a statului tinde să se apropie de “careul magic al lui Kaldor”. La noi, ultima perioadă în care economia României a fost condusă intuitiv astfel încât să se apropie de “careul Kaldor” a fost în dictatura ghidată de “gândirea lui Ceaşcă”.  Reamintesc, “careul magic al lui Kaldor” este un concept de economie politică agregată. Şi aţi ghicit, “careul” este o trimitere la cifra 4 (aş fi vrut să pun semnul exclamării, dar cei care ştiu arta combinatorică ar putea interpreta altfel semnul ; deci consideraţi că l-am scris doar pentru cei care nu ştiu arta combinatorică !). În esenţă, “careul magic al lui Kaldor” se referă la necesitatea de a fi respectate patru echilibre mari în conducerea afacerilor unei ţări la scară macroeconomică: 1/ Stabilitatea preţurilor ; la acest punct, România condusă de Nicolae Ceauşescu a fost campioana mondială absolută. 2/ Folosirea cât mai completă a forţei de muncă a unei ţări; nu s-ar putea spune că Nicolae Ceauşescu nu s-a străduit, pe cât s-a priceput el, să conducă riguros economia României   şi pe această direcţie. 3/ Creşterea economică ; şi aici Nicolae Ceauşescu a lansat economia României pe o linie de creştere. 4/ Echilibrul comerţului exterior, aici Nicolae Ceauşescu a fost riguros până în ultima clipă. Primul guvern Petre Roman, alcătuit din “specialişti formaţi în Occident”, băieţi din Cartierul Primăverii trimişi la doctorate în Occident pe banii statului român   (CNSAS refuză să le scoată la lumină dosarele !), s-a străduit frenetic, –şi a reuşit–, să scoată România din “careul magic al lui Kaldor”. Dar să privim la penultima şi ultima guvernare. În prima fază din penultima guvernare, — putem să o supranumim “faza DA”–, politica economică a României a fost ghidată de inginerul metalurgist Gheorghe Pogea. Oricum, acel/acest Gheorghe Pogea a trasat linia macroeconomică de nerespectare flagrantă a punctului 4/, deşi, sincer să fiu, declar cu detaşare şi fără infatuare: nu cred că Gheorghe Pogea auzise vreodată despre “careul magic al lui Kaldor”. Sper că urmăreşte blogul domnului Adrian Năstase (http://nastase.wordpress.com/2009/03/17/pro-domo-despre-stanga-in-lume/ ), ca să înveţe şi el carte. În fine, domnul Varujan Vosganian ce a condus economia României în perioada guvernării pur PNL-iste nu a vorbit vreodată despre grija domniei sale pentru chivernisirea ţării după “careul magic al lui Kaldor”. Oricum, şi ministrul Varujan Vosganian a încălcat dezastruos punctul 4. Situaţia din noua guvernare este şi mai gravă în ceea ce priveşte punctul 4. Responsabilitatea şi vina îi revin integral lui Traian Băsescu, iar aceasta chiar pe toată perioada de când este preşedintele României!

Titus Filipas

Timpul judecăţii

Pentru cine face jocuri murdare Mircea Dinescu ? Este evident că el reprezintă nişte grupuri de interese, dar la acest moment nu îmi este clar pentru cine joacă. (i) Primul grup de interese, şi cel mai puternic, este al alogenilor care vor să pună mâna pe imensele proprietăţi tradiţionale BOR, prin forţarea unei demantelări a bisericii naţionale BOR sub pretextul acuzaţiei de colaboraţionism cu liderul naţionalist Nicolae Ceauşescu. (ii) Al doilea grup de interese este cel al sectelor care doresc demantelarea BOR pentru a obţine un spaţiu de prozelitism şi de asemenea o parte a proprietăţilor BOR. (iii) Şi last but not least este chiar grupul său minuscul de la CNSAS, alcătuit din personaje ignobile care îl folosesc drept paravan pe omul de paie Constantin Ticu Dumitrescu, trădător al intereselor româneşti numai pentru că este lipsit de discernământ, personaje care fac tot posibilul să nu permită deconspirarea dosarelor de cadre ale primului guvern Petre Roman format din oameni care îşi făcuseră studiile în West pe vremea “Împuşcatului”. Cine erau acei “specialişti tehnocraţi” care înainte de 1989 mergeau lejeri şi liberi la studii în West cu burse plătite de statul român ? De ce nu se interesează CNSAS de dosarele lor? După formarea primului guvern post- revoluţionar, acei miniştri cu studii făcute în West au subminat în mod deliberat economia naţională a României.

Veni- va timpul judecăţii lor?

Titus Filipaş

Bourul emblematic

În ziarul Romania libera de Joi, 10 Aprilie 2008, articolul domnului Adrian Bucurescu, Stravechile capitale ale Moldovei,  a provocat  controverse extreme.  

Eu comentez doar excerptul :

“De unde va fi luat vornicul Grigore Ureche legenda cu bourul vanat de Dragos Voda nu se stie. Va fi fost scornita, nu neaparat de cronicar, de la stema Moldovei. Cat despre derivarea numelui Moldovei de la cel al catelei Molda nici nu merita sa vorbim… De altminteri, capul de bour nici nu a fost prima stema, ci un cerb cu capul  taiat, asa cum se vede pe sigiliul cetatii Baia, intaia cetate de scaun a acestui tinut.”

Fernand Braudel ne învăţa că aspectul ecologic în istorie nu trebuie niciodată subestimat. Urmărindu-l pe Simion Dascălul, ajungem regresiv la vremea când continuitatea de ecosistem era sigură, iar continuitatea statală nesigură. Românii erau o populaţie dintr-un ecosistem, în care funcţionează  ca predatori biologici faţă de speciile sălbatice : extermină nu doar brebul, ci şi bourul, Bos primigenius, boul primordial emblematic ce leagă Moldova de ecologie şi de istoria plugului mare, deosebit de pluguşorul lui Bădica Traian. Bineînţeles, boul fusese domesticit cu mult înainte să fi fost inventat plugul cu bârsă şi cormană, a plugului care întoarce brazda.

Prin domesticire, puterile fizice ale speciei scad. Exemplarele se ameliorează numai din rezervorul de gene al speciei primordiale. În secolul XX, Vasile Militaru (1886-1959) scrie poezia dedicată unui superb exemplar care mai păstra calităţile de Bos Primigenius : “Sâmbotine, Sâmbotine,/ Drag plăvan printre plăvani,/ Ce mergeai pe lunci cu mine,/ Când eram de şapte ani;/ Când era vre-o sărbătoare/ Eu mai mândru să te fac,/ Îţi prindeam pe-un corn cicoare, iar pe altul flori de mac.”

Bourul pe stemă arăta că Moldova mai poseda un ‘genetic pool’ unic şi de mare valoare necesar pentru tracţiunea animală din agricultură. Din secolul XIX, pictorul Nicolae Grigorescu (1838-1907) ne transmitea imagini despre măreţia şi splendoarea speciei Bos primigenius. Iar trucul literar al genialului Mihail Sadoveanu a fost acela de a înjuga, în paginile mult hulitului roman Mitrea Cocor, nişte oameni la plug. Era semnalul subliminal ce ni-l transmitea Mihail Sadoveanu că sistemul comunist proaspăt instalat atunci nu avea forţa necesară să tragă economia României.

Mutarea capitalei medievale, schimbarea stemei, arată şi extensia puterii economice a Moldovei. Dar trebuie să recunoaştem că noua stemă a vechii Moldove a fost atunci şi  inspirată operaţie de marketing. Bourul de pe cea de a doua stemă medievală arăta clar că în tîrgurile de vite din Moldova se vîndeau pe atunci  vite de tracţiune de extremă calitate. Economia acelei Moldove era o economie a excelenţei.

Titus Filipas