Zalmoxismul şi tracismul

Un avatar blogosferic al triadei Pleşu-Liiceanu-Patapevici mă învinuia  că propag zalmoxismul şi tracismul. Dar trebuie început studiul istoriei cu lectura atentă din Herodot. Unde scrie despre Zalmoxis. Ce este zalmoxismul? Legătura vechii noastre civilizaţii tracice cu valorile de civilizaţie universalistă din dinastia saitică. Din „renaşterea saitică”. Thales din Milet şi Pitagora vizitează Sais. Nu ştim dacă Zalmoxis a fost la Sais. Istoria spune doar că Zalmoxis a fost sclavul lui Pitagora, care a primit învăţătura la Sais. Corăbiile milesienilor făceau legătura între Delta Nilului şi Delta Dunării. În Vechiul Testament, dar şi în Noul Testament este amintit Sais, oraş aflat în „delta biblicelor sinte”, cum scrie Mihai Eminescu, cel blamat de revista DILEMA şi de HR Papapievici. Realmente scrierile lui Mihai Eminescu sunt dificile! De altminteri în GENIU PUSTIU el avertizează că gramatica generativă (desigur, nu foloseşte termenul inventat  de Chomsky, doar semnificaţia lui)  produce la început un discurs românesc pentru privilegiaţi. Nicolae Densuşianu a fost primul cărturar român care a citit în grila corectă Epigonii. Dar şi pe Novalis (Discipolii la Sais), precum şi pe Dimitrie Bolintineanu (Conrad). Din cauza aceasta, el leagă miturile care descriu Delta Nilului, de miturile care descriu Delta Dunării. Şi compune un mit nou (după David Hume, miturile descriu realitatea), chemat „Dacia preistorică”. În fine, mai sunt autorii Cassiodor şi Iordanes din Romania. Care descriu fenomenul ‘socii’-alizării traco-daco-moesilor şi ilirilor. ‘Socii’-alizare numită prescurtat tracism.

Titus Filipas

România în cea de a doua modernitate

Sfinţii Ierarhi ai  Bisericii din Romania timpurie au decuplat spiritul civilizaţiei din creştinismul ortodox, de vechiul spirit iudaic al profeţilor evrei. Este ceea ce ne spun, în limbaj ideografic, picturile exterioare ale Mănăstirii Moldoviţa. Ctitorită de Petru Rareş care zicea în Nova Roma ocupată : “Vom fi iarăşi ce am fost, şi mai mult decât atât!”. Tablele lui Moise (trăitor în vremea dinastiei a 19- a egiptene) mărturisesc numai despre falogocentrismul Vechiului Testament. Doar teologia Sfinţilor Părinţi ai Bisericii incorporează creştinismului   elementele esenţiale de civilizaţie universalistă prezente în renaşterea saitică (recitiţi, de aveţi timp, “Discipolii la Sais”), renaştere aflată la şapte dinastii după vremea lui Ramses cel Mare (de el  fugeau evreii). Părinţii Bisericii anunţau lumea modernă. Ne place sau nu, prima modernitate s-a terminat. Ne rămâne grija să reconstruim România în cea de a doua modernitate. Este un program anunţat de sistemul filosofic al lui Constantin Rădulescu-Motru (personalismul energetic) de vreo sută  de ani, cu un optimism în care îl urma pe Rareş.

Titus Filipas