Între anii 1043 şi 1045, bazileul Constantin al IX-lea, –Monomahul–, a reorganizat Universitatea din Constantinopol, ale cărei facultăţi de filosofie şi drept angajaseră profesori de extraordinară competenţă. La facultatea de ştiinţe juridice erau studiate în primul rând volumele codului macedonean Basilica (numit popular Baseareca, în vernaculara neolatină balcanică). Lumea din Romania Orientală recepţiona Baseareca drept continuarea codului creştin al împăratului isaurian Leon al III-lea, discursul juridic selectat prin Ecloga – ales Cod creştin ce rezistase totuşi în imperiu mai puţin de un veac şi jumătate.
Preferinţa pentru codul Basilica la Nova Roma este manifestă, în pofida faptului că dinastia imperială macedoneană respingea categoric reforma iconoclastă din vremea bazileului Leon al III-lea Isaurianul. De la începutul domniei lui Vasile I Macedoneanul (811 – 886) s-a încercat restaurarea parţială a Codului împăratului Justinian I (527-565). Să amintim că ordonanţa împăratului roman Justinian I interzicea copiştilor să facă adnotări, interpolări, ori să abrevieze documentele. Textul trebuia luat ad litteram. Miron Costin se inspiră din ordonanţa lui Justinian I atunci când îl critică dur pe Simion Dascălul care interpolase cronica lui Grigore Ureche, la rândul ei influenţată de lecturile din Tit–Liviu.
În ultimul veac de înflorire a civilizaţiei excelenţei din Romania Orientală, forma textului constituţiei era stabilită de împăratul Justinian I ca o tentativă de a simplifica deciziile în justiţie. Jurisprudenţa strânsă până la Justinian I introducea adesea multă confuzie prin numărul deciziilor care dobândiseră prin aplicaţii iterate forţă de lege. Uneori erau lipsite de coerenţă între ele, şi Justinian I numeşte o comisie de experţi condusă de Tribonian care trece printr-o « sită a coerenţei » constituţiile imperiale, începând cu promulgarea constituţională din vremea lui Hadrian. Rezultatul armonizat al lucrării grupului Tribonian asupra textelor instituţionale din Romania Orientală era Codul lui Justinian, promulgat la 529 AD.
Urmează alţi patru ani de trecere prin sită a vechii jurisprudenţe din Romania concentrată în două mii de volume, cu scopul de a fi rezolvate contradicţiile care puteau fi rezolvate, lăsându – se deoparte contradicţiile care nu puteau fi rezolvate. De aici rezultă faimosul ”Tot ceea ce a fost spus despre subiect”, ori Pandectae. Forma textului constituţional s-a numit Digesta. Legislaţia imperială macedoneană din documentele Prochiron de la 879 anul Domnului era numai reflecţie palidă a epocii lui Justinian I în activitatea juridică. După reîmprospătarea memoriei legale prin Prochiron, începea redactarea impresionantului cod Basilica, finisat de împăratul Leon al VI-lea Sophos, fiul lui Vasile I Macedoneanul, bodyguardul lui Mihail al III-lea Amorianul pe care îl ucisese. Psihanaliştii pot identifica motivaţiile şi circumstanţele atenuante.
Facultatea de ştiinţe juridice creată din ordinul bazileului Constantin al IX-lea Monomahul va fi modelul urmat la fondarea celebrei facultăţi medievale de studiere a dreptului din Bologna, înainte de anul 1100. În secolul XIX, un comitet de istorici italieni, condus de Giosuè Carducci, datează fondarea acestei prime universităţi din Europa Apuseană la anul 1088. Pentru timpurile de Romania Neoacquistica în care trăim, este capital să subliniem că Declaraţia de la Bologna din anul 1999, privind restructurarea utilitariană a universităţii din Uniunea Europeană, incorporează acel spirit de la Bologna cerut de studenţi când a fost înfiinţată prima universitate occidentală, urmând modelul balcanic din vechea Romania bizantină. Din cauza aceasta, pentru noi, reformele care incorporează un acquis european construiesc de fapt Romania Neoacquistica. Titus Filipas
Blog ideologic Titus Filipas 