Scrisul profesoarei universitare clujene Ruxandra Cesereanu : ‘Ceea ce a contat şi într-un caz şi într-altul a fost demersul istoric, juridic şi moral, în primul rând, ambele Rapoarte Finale legate de cazul românesc nefiind infailibile, ci perfectibile.’ (în România liberă de Vineri, 26 octombrie 2007, despre holocaust şi comunism), se află sub semnul culturii generale, criticat până şi de domnul Horia Roman Patapievici, format la Universitatea din Bucureşti care îşi spune cuvântul. Fraza Ruxandrei Cesereanu nici măcar nu este închegată bine pe româneşte! Această Universitate Babeş-Bolyai este moştenitoarea duhului strâmb al Universităţii din 1872 improvizată după ce spiritul Neoacquistica fusese eutanasiat prin Ausgleich? Autentica universitate europeană de la Cluj a fost ctitorită de iezuiţi în Epoca Luminilor, nu de “elita maghiară” la 1872, necum la anul 1919 de regele Ferdinand ! Student la colegiul universitar iezuit de la Cluj a fost cărturarul nostru Petru Pavel Aron (1709- 1764). Care de 1a anul 1760 la anul 1761 traducea Vulgata într- o vernaculară românească de excepţie. Petru Pavel Aron refăcea astfel un magnific arc cultural peste timp. Într- adevăr, puţini universitari mai ştiu acum că Vulgata a fost pusă în cuvintele latinei aspre din Romania Orientală de călugărul scit Ieronim (342 -419). Acela care pe la 381 AD învăţa la Constantinopol dogma Bisericii Orientale ascultând predicile Sfântului Ierarh Grigore Bogoslovul. Puţini universitari ştiu că acest text al Vulgatei în limba latină face parte din capitolul de literatură străromână al culturii noastre! Puţini universitari mai ştiu că Vulgata a fost textul care asigura succesul Contra Reformei promovate de iezuiţi. Tocmai pentru că era centrat pe ceea ce se cheamă cunoaşterea prudenţială, eliminată brutal de comunişti prin reforma învăţământului de la 1948, spiritul academic iezuit trebuie resuscitat nu doar la universitatea din Cluj, ci şi în toate celelalte universităţi româneşti. Inspirat de exemplul vicarului greco- catolic Petru Pavel Aron, poetul George Coşbuc antama în 1884 la acea universitate strâmbă din Cluj studii de filosofie, însă renunţa dezămagit şi conchidea: ‘Nu cerceta aceste legi, / că eşti nebun când le- nţelegi’. Era verdictul lui Coşbuc despre falsul text scolastic ce îl forţa la alienare. Ce înseamnă generalităţile despre ‘demersul istoric, juridic şi moral’ ? Ruxandra Cesereanu confundă metodologiile cu abordarea. Oricum, în timpul post modern demersul nu poate să fie decât conceptual ascendent (bottom – up) sau conceptual descendent (top- down), iar alegerile specificate prin judecăţi de valoare ! Trebuie să spunem noi aceste, nu trebuia să le zică un profesor din Cluj ? Titus Filipas