Hrană pentru gândire

O primă ședință de parsing https://en.wikipedia.org/wiki/Parsing / Parsing înseamnă “părțile de orațiune.” “Orația” mea este o postare pe blog. Prima variantă a fost publicată aici https://nastase.wordpress.com/2016/01/31/la-munte/ O redau : +Credem că am identificat bine voința națională la acest moment. România rămâne pe firul civilizației universale. Cel care a transportat-o din renașterea saitică până aici. Este firul definit prin romantismul lui Novalis și cel al intelectualilor români care au urmat Ideologia primară și a crescut această națiune în epistema de modernitate. Este totodată și direcția deferlantei informaționale majore ce nu se pierde în capriciile profitului spre care ne îndeamnă George Soros. Este bine ca președintele Klaus Iohannis, cel care îl disprețuiește de moarte pe “românul ortodox toxic”, să țină cont de această voință.+ În continuare, am ținut cont de “opinia publică.” Mi-a făcut critica, iar ceea ce am publicat pe blogul meu este puțin modificat. Totuși, cu mai multă atenție îmi dau seama că prima oară am avut dreptate. Care ar fi anvergura analizei de parsing aici ? Întrebările “cine a?” și “cine au?” Fiecare dintre noi care iubește Limba Română cultă are o poveste personală adunată sub titlul inventat de Costache Negruzzi : “Cum am învățat românește.” Frazarea a fost inventată în Epoca Luminilor. Totuși, Epoca Luminilor nu a fost școală românească. Așa că intervine acum povestea mea : “Cum am învățat frazarea.” Prilejul a fost traducerea romanului “Nechemat în țărână“, de William Faulkner. Frazările lui sunt generoase, creează hrană pentru gândire. La noi, subiectul colectiv asociat celor două întrebări din anvergură este “firul definit prin romantismul lui Novalis și cel al intelectualilor români care au urmat Ideologia primară și a crescut această națiune în epistema de modernitate.” Răspunsul la “cine a?” este “Firul.” Deci “a” este varianta corectă.
Titus Filipas

Un mesaj anti-românesc

@Cris din Israel contra epistemei de modernitate aplicată în România : +Părerea mea e că conștiința (cacofonia aparține doamnei @Cris din Israel) națională, ideea că locuitorii provinciilor Valahia, Moldova și Transilvania erau de aceeași etnie și vorbeau aceeași limba cu mici deosebiri, a apărut pe la 1800. Mai mult, ideea a fost adoptata de elite, nu de cei din clasele de jos care erau ignoranți și carora nu le pasa daca oamenii din alte regiuni erau români sau altceva. Abia pe la 1800, când informația a început sa circule ceva mai repede, când transportul a devenit mai rapid, unii intelectuali și-au dat seama ca valahii și moldovenii vorbeau aceeași limba. ATUNCI a încolțit ideea unirii lor într-un singur principat, s-au înființat societăți secrete pentru propagarea principiilor, societăți vânate de autoritățile otomane cu ajutorul celor autohtone populate de slujbași care respingeau unirea. Cam la fel s-a întâmplat și cu Italia. Ideea unirii Regatului României cu Transilvania locuita de o populație majoritar româneasca dar inferioara altor populații transilvane a încolțit pe la sfârșitul secolului XIX, mai întâi în Transilvania și apoi în regat, tot în rândurile elitelor.”

Greu de găsit un mesaj anti-românesc mai dur pe acest blog
https://nastase.wordpress.com/2016/01/23/cum-a-ajuns-sabia-lui-cuza-inapoi-in-romania/ și la acest moment. @Cris din Israel s-a mai semnalat aici prin ideile : 1/ “România este o țară frumoasă.” 2/”Păcat că este locuită de români.” Alternativa care ni se sugerează ? Să fie locuită de “poporul ales” ? Caracterizat printr-o tradiție vetero-testamentară. Reamintesc că lucrarea centrală de ideologie a naționalismului românesc, anume “Echilibrul între antiteze”, scrisă de Ioan Eliade Rădulescu, a fost precedată de lucrarea “Biblicele”, scrisă de același. Dacă în “Echilibrul între antiteze”, metodologia de nation-building se bazează pe epistema de modernitate, în “Biblicele” ea se bazează pe Teologia Politică (fundamentată de Sfântul Părinte Ierarh Vasile cel Mare). Deci Ioan Eliade Rădulescu nu excludea tradiția vetero-testamentară în construirea României moderne ! Reamintesc că pe vremea regimului Nicolae Ceaușescu, de problemele acestea fusese însărcinat să se ocupe universitarul etnic evreu Paul Cornea. Asta explică de ce fiul său, Andrei Cornea, consideră că este natural ca tocmai dumnealui să se ocupe cu problemele ideologice românești ! Este acesta încă unul dintre exemplele concrete ale “Ororilor Epocii de Aur” !
@Cris din Israel din Israel mai zice : “ideea a fost adoptată de elite, nu de cei din clasele de jos”. Spune cineva, din România ori de aiurea, că “epistema de modernitate” trebuie să fie asociată neapărat cu “opinia populară” ? Și mai adaugă @Cris din Israel din Israel altă mirobolanță : “Abia pe la 1800, când informația a început sa circule ceva mai repede, când transportul a devenit mai rapid, unii intelectuali și-au dat seama ca valahii și moldovenii vorbeau aceeași limbă.” De Gheorghe Șincai n-ai auzit. Și mai comite @Cris din Israel din Israel altă mirobolanță, însă aceasta de proporții extreme : +Ideea unirii Regatului României cu Transilvania locuita de o populație majoritar româneasca dar inferioara altor populații transilvane a încolțit pe la sfârșitul secolului XIX, mai întâi în Transilvania și apoi în regat, tot în rândurile elitelor.+ Dar despre Ausgleich, @Cris din Israel n-a găsit nimic rău de scris!
Titus Filipas

Opinia lui Petru Haneș

Unora le-a plăcut mult filmul Aferim! Operă cinematografică de un anti-românism feroce. Dar scenaristul și regizorul au citit cartea Echilibrul între antiteze ? Singura mărturie credibilă despre societatea din acea vreme, cum spune Petru Haneș.
Titus Filipas

Ajutor !

Sașii de bună credință din România trebuie să ne vină în ajutor ! Și să ne elibereze din jugul patricianului saxon Klaus Iohannis.
Titus Filipas

Ibn Tufail

Cu amprenta lăsată de Silviu Brucan, “revoluția” din decembrie 1989 a introdus o epocă de spurcăciune în România eternă. Nu putem să îndepărtăm spurcăciunea decât recurgând la învățăturile maurului ibn Tufail. Învățături care l-au influențat și pe filosoful John Locke, deci au fost bază pentru Ideologia primară.
Titus Filipas

16 decembrie 1989

O drujină de revoluționari bogomili au declanșat pe 16 decembrie 1989 “revoluția” la Timișoara. Revoluționarii bogomili se află în totală opoziție de caracter față de mămăliga românească (așa ne ziceau disprețuitor cei care vroiau să ne fure țara). Oricum, lozincile nenumărate au pervertit toate sensurile.
Titus Filipas

Reflecții despre “revoluție”

Istoricul militar și economic Correlli Barnett spune că în epoca modernă este imposibil să existe o economie fără cultură. Aș extinde afirmația lui Correlli Barnett la întreaga Istorie, oricum, aceasta-i prima mea impresie, și încă n-am avut timp să-mi formez a doua opinie. Afirmația lui Correlli Barnett ar fi truism, dacă domnia sa n-ar adăuga imediat că acest conglomerat cultural-economic se menține stabil prin psihologie. Pentru epoca modernă -iar comentez!- ar fi vorba despre psihologie cognitivă și psihologie comportamentală. Un personaj esențial al “revoluției”, pastorul Lațlo Tokieș, laudă peste măsură un personaj esențial al culturii de la noi, pe Andrei Pleșu. Care declara mândru că este “inapt” să priceapă Economia Politică! Totuși judecând după felul cum adună bani cu nemiluita din diverse rente de situație, conchid că noțiuni de Economie Politică are personajul, ceva, ceva. Rămânând în siajul opiniilor exprimate de Correlli Barnett, ne putem întreba : Cum stă personajul Andrei Pleșu la capitolul cognoscenței în psihologie? Materiale există din abundență. În primul rând “afacerea Meditația Transcendentală”, care a fost o mișcare ocultă îndreptată împotriva ideologiei naționalismului românesc. Cine a comanditat-o ? Misterul total se menține. Andrei Pleșu refuză -chiar și acum!- să ne aducă lămuriri.
Titus Filipas

România și tradiția liberală

Folosirea “utilității” – concept capital în filosofia politică a Ideologului primar Bonnot de Condillac, și totodată acquis european principal incorporat în ideologia naționalismului românesc – pentru construirea unei taxonomii a regimurilor politice actuale. Plecând de aici
http://www.nytimes.com/2015/12/12/opinion/why-poland-is-turning-away-from-the-west.html?action=click&pgtype=Homepage&region=CColumn&module=MostEmailed&version=Full&src=me&WT.nav=MostEmailed&_r=0 puteți deschide studiul
“The Political Economy of Liberal Democracy” realizat de către economiștii Sharun Mukand și Dani Rodrik. Dar articolul cu adresa URL dată a fost conceput de politologul bulgar Ivan Krastev. Am mai scris eu pe aici că “frații” unguri și “frații” bulgari se simt legați printr-un statut de superioritate față de români. Conținutul articolului domnului Ivan Krastev confirmă alegația mea. Într-adevăr, politologul bulgar califică partidele care sprijină politica premierului Viktor Orban al Ungariei nu doar ca fiind “simple partide”, ci adevărate “mișcări constituționale”. Măi să fie ! Redau aici un rezumat pe românește al studiului scris de Sharun Mukand și Dani Rodrick : “Facem separația între drepturi de trei tipuri – drepturi de proprietate, drepturi politice, și drepturi civile – pentru a construi o taxonomie a regimurilor politice. Natura distinctivă a democrației liberale este aceea că protejează drepturile civile (adică egalitatea între toți cetățenii statului are prioritate față de legile speciale pentru minorități!). Tranzițiile democratice sunt în mod tipic produsul unor aranjamente între elită (care se îngrijește mai mult de drepturile de proprietate) și majoritate (care este preocupată mai mult de felul cum sunt folosite drepturile politice). Totuși asemenea aranjamente rareori sunt capabile să producă o democrație liberală autentică. Dezvoltăm în studiul nostru un model formal pentru a sublinia contrastul între democrațiile de tip electoral (exemplu de țară : Pakistanul) și democrațiile liberale. Focalizăm pe circumstanțele care permit emergența democrațiilor liberale. Numai la modul informal discutăm diferența între mobilizările sociale generate de industrializare și decolonizare.” Autorii adaugă : +În anul 2010, filosofii politici Steve Levitsky și Lucan Way (2010) au propus termenul “autoritarianism competitiv” pentru a descrie regimurile politice hibride aflate între democrație și autocrație. Democrația s-a dezvoltat în Europa Occidentală plecând de la o tradiție liberală care sublinia drepturile individuale ale persoanei și care plasa limitări la coerciția exercitată de stat. Dar majoritatea noilor democrații din lume au apărut în absența unei tradiții liberale. Se folosește expresia “recesiunea democratică” pentru a descrie carențele acestor democrații.+ Mukand și Rodrick furnizează și o listă a democrațiilor electorale, listă realizată de organizația Freedom House. Vi se pare ceva foarte cunoscut, nu ? Acum înțelegeți de ce România anului 2012, când s-a votat masiv pentru demiterea președintelui, a reprezentat democrația electorală în aspectele sale cele mai urâte de către concepția politică Freedom House. Apoi, subliniem că România are o tradiție liberală. Cartea “Echilibrul între antiteze”, de Ioan Eliade Rădulescu, se încadrează în cea mai pură tradiție liberală.
Titus Filipas

MERCENARI’ LU’ SOROȘ

DACIAN JULIEN CIOLOŞ şi aproape toţi membrii actualului Guvern al României (conform Apologeticum.ro şi multe alte surse)
SANDRA PRALONG (reprezentanta miliardarului George Soroş pentru România, în prezent consilieră a preşedintelui Klaus Johannis și fostă consilieră a lui Emil Constantinescu, promotoare a cultului regelui mason Carol I, la emisiunea globalistă ”Mari români” la TVR)
CRISTIAN PÂRVULESCU (politolog, fost preşedinte al ONG-ului Pro Democraţia)
IONUȚ SIBIAN (director al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile)
NICUȘOR DAN (Uniunea Salvaţi Bucureştiul)
LIVIU MIHAIU, jurnalist, ,,Este inițiatorul „Lanțului Uman în Jurul Parlamentului pentru deconspirarea Securității” 2003, inițiatorul protestelor naționale și internaționale în cazul Bastroe-Delta Dunarii și participant la delegația guvernamentala română, condusă de ministrul Mihai Răzvan Ungureanu – Kiev, 2005.” (conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Mihaiu)
MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU – director al SIE, fost membru al PNL, ministru de externe (2004 – 2007), șef al SIE (2007 – 2012), premier al României (februarie 2012 – mai 2012). ,,Mihai-Răzvan Ungureanu a fost numit în funcția de Ministru al Afacerilor Externe la data de 29 decembrie 2004, în Guvernul Tăriceanu. El a demisionat din funcția de ministru de externe în data de 4 februarie 2007, la două zile după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut să-și prezinte demisia, în urma situației create de reținerea a doi muncitori români (Nelu Ilie și Adrian Gâncean) în Irak. Într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că intenționează să îi propună lui Mihai Răzvan Ungureanu să fie cap de listă la alegerile pentru Parlamentul European. „Vreau să spun public că Mihai Răzvan Ungureanu a reprezentat cu cinste Partidul Național Liberal, este un om în care am încredere și a dat dovadă de verticalitate morală, asumându-și vina pentru greșeala ministerului din subordine. O să vedeți cum în perioada următoare Mihai Răzvan Ungureanu își va continua cariera politică. Mă gândesc să-i propun o responsabilitate în cadrul partidului, aceea de a conduce lista PNL pentru alegerile pentru PE”, a declarat premierul. Pe 19 februarie 2007, la două săptămâni după demisia lui Ungureanu, Partidul Național Liberal a înaintat președintelui propunerea de revocare din funcția de ministru de externe a lui Mihai-Răzvan Ungureanu și numirea în acest post a senatorului Adrian Cioroianu. Deși conform art. 6 și 8.1 din Legea 90/2001, președintele României, la propunerea primului ministru, trebuia să ia act de încetarea calității de membru al Guvernului și să declare vacantă funcția de ministru în maximum 15 zile de la data depunerii demisiei, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de eliberare din funcție a lui Mihai-Răzvan Ungureanu, abia la 12 martie 2007. Cu toate acestea, președintele a refuzat să-l numească pe Adrian Cioroianu în funcția de ministru. [14]” (conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_R%C4%83zvan_Ungureanu)
EDUARD RAUL HELLVIG – șef al SRI, fost politician, membru al PNL, n. 27 octombrie 1974, Zalău. ,,În timpul studiilor universitare a obținut o bursă a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă pentru proiectul “Cine guvernează sau cine deține puterea în România?”În perioada 1998-2000 a fost, pe rând, consilier politic al fostului vice-președinte PNL Horia Rusu și al Ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu, precum și consilier al candidatului la președinția României Mugur Isărescu. În 2004 a fost ales deputat de Bihor în Parlamentul României[5], în timpul mandatului fiind secretar al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și membru al Adunării Parlamentare a NATO. Eduard Hellvig a fost ales în anul 2006 să facă parte din primii europarlamentari ai României[6], perioadă în care a făcut parte din Comisia de Comerț Internațional (INTA) și Subcomisia pentru Securitate și Apărare (SEDE). Din 2008 este membru al Partidului Național Liberal, în 2009 devenind consilierul președintelui PNL Crin Antonescu De la începutul anului 2011 și până la 11 martie 2014 a ocupat funcția de secretar general al Partidului Național Liberal. În 2012 a facut parte din Guvernul Victor Ponta, ca ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului.[7] La alegerile parlamentare din decembrie 2012 a fost ales deputat în Colegiul uninominal nr. 4, Ilfov[8]. Eduard Hellvig a fost vicepreședinte al Camerei Deputaților[9] și a făcut parte din Comisia pentru Afaceri Europene și din Delegația României la Adunarea Parlamentară a NATO. La 3 septembrie 2013 a demisionat din Parlamentul României pentru a prelua mandatul de europarlamentar liberal. Din 4 septembrie 2013 este membru al Parlamentului European.” (conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Eduard_Hellvig).
ADRIAN CIOROIANU – istoric, decan al Facultății de Istorie a Universității București, a fost unul din susținătorii introducerii Manualelor alternative, inițiativă a Fundației Soroş. Fost senator, de Timiș, fost europarlamentar, fost ministrul de externe (aprilie 2007 – aprilie 2008)
ALINA MUNGIU-PIPPIDI (preşedinte Societatea Academică Română, politolog, șef al Știrilor TVR (1997 – 1998), profesoară la SNSPA)
ANDREI PIPPIDI – istoric, membru în Comisia care a elaborat Raportul Tismăneanu și Raportul Elie Wiesel privind participarea României la Holocaust
ANDREI OIȘTEANU – etnolog, antropolog, membru în Comitetul educațional al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”
VLADIMIR TISMĂNEANU – politolog, președinte al Comisiei Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România
ADRIAN CIOFLÂNCĂ – cercetător științific, fost membru al CNSAS, coator al Raportului Tismăneanu și al Raportului Elie Wiesel.
ALIN TEODORESCU – sociolog, primul președinte al GDS, consilier al premierului Adrian Năstase, Ministru cancelar, șeful Cancelariei Primului Ministru Adrian Năstase, fondator IMAS
CLAUDIU CRĂCIUN – politolog, lector al Catedrei de Științe Politice și Studii Europene de la SNSPA, fost expert în cadrul Secretariatului General al Guvernului şi Ministerului Educaţiei (2004-2009). Lucrarea sa “The Learning Government Research Project: Assessing Policy Making Reform in Romania” a fost editată sub auspiciile Open Network Society și a Centrului pentru Studii Politice din cadrul Universității Central Europene, ambele înființate de George Soros.”
CRISTINA GUSHET (de la Freedom House, respinsă recent de Comisia juridică din Parlament la portofoliul justiției)
MONICA MACOVEI – europarlamentar, fost Ministru al Justiției (2004 -2007), fost candidat la președinția României
SORIN IONIȚĂ – politolog, fost consultant al Consiliului Europei, Băncii Mondiale şi UNDP pe Europa de Est şi Balcani; reprezentant al României ȋn Comitetul Economic şi Social European (EESC), sectiunile Transport-Energie şi Mediu-Agricultură, fost membru în Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice
LAURA ȘTEFAN – membră a ONG-ului “Expert Forum”, director în Ministerul Justiției ( 2005-2007), a fost declarată expert – anticorupție de către Ambasada SUA
MIHAIL BUMBEȘ – istoric, co-fondator al ONG-ului Miliția Spirituală, cercetător în cadrul IICCMER. A obținut, prin Miliția Spirituală, o bursă de 30.000 de dolari de la CEE Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
MIRCEA TOMA – activist, Active Watch.
RENATE WEBER – consilier al președintelui Traian Băsescu, (2004 – 2005) europarlamentar PNL.
TEODOR BACONSCHI – teolog, fost ministru de Externe, decembrie 2009 – ianuarie 2012, ambasador al României la Vatican, în Portugalia, San Marino. Secretar de stat în MAE (2005-2006), Consilier al Președintelui Traian Băsescu (2006 – 2007)
ANDREI PLEȘU – scriitor, Ministru al Culturii (28 decembrie 1989 – 16 octombrie 1991), Ministru de Externe (29 decembrie 1997 – 22 decembrie 1999), membru al CNSAS(2000 – 2004), consilier al președintelui Traian Băsescu (decembrie 2004 – mai 2005)
CATRINEL PLEȘU – fost director, Centrul Naţional al Cărţii, din cadrul ICR (2009 – 2012)
ANDREI MARGA – filosof, Ministru al Educației (1997 – 2000), Ministru de Externe (mai 2012 – august 2012), președinte al ICR (septembrie 2012 – iunie 2013)
MIHAI ȘORA – filosof, Ministrul Educației (decembrie 1989 – 28 iunie 1990)
LIVIU ANTONESEI – scriitor, jurnalist
HORIA ROMAN PATAPIEVICI – filosof, membru al CNSAS (2000 – 2004), președinte al ICCR (2005 – 2012)
GABRIEL LIICEANU – filosof, director al Editurii Humanitas( fosta Editură Politică)
MIRCEA MIHĂIEȘ – critic literar, eseist, fost vice-președinte al ICR( 2005-2012)
VICTOR REBENGIUC – actor
SABINA FATI – jurnalist România Liberă, revista 22
STELIAN TĂNASE – scriitor, președinte-director general al TVR, fost director la Realitatea TV
ALEXANDRU LĂZESCU – fost director al TVR
RODICA CULCER – jurnalist, fost referent la Ambasada SUA de la București( 1985 – 1991), fost director al Știrilor TVR
STERE GULEA – regizor, fost președinte al TVR
SMARANDA ENACHE – președinte al ONG-ului Liga Pro Europa, fost ambasador al României în Finlanda (1998 – 2001)
RADU FILIPESCU – nepotul fratelui lui Petru Groza, membru fondator al GDS
ARMAND (ARMANT-CONSTANTIN) GOȘU – istoric, fost consilier al Ministrului de Externe (2010 – 2012), fost membru al Comisiei Prezidențiale pentru analiza Dictaturii Comuniste în România, fost director al Institului Român pentru Istoria Recentă
DAN PERJOVSCHI – desenator, ilustrator

Credem că toate aceste persoane menționate mai sus, menționate în altă ordine pe site-ul justițiarul.ro, au primit burse sau bani (granturi) de la miliardarul ungur și evreu George Soroș, cel care a urmărit consecvent în ultimele decenii schimbarea sistemului comunist din Europa de Est și adoptarea unui sistem capitalist-corporatist sălbatic, magnat care nu întâmplător a sponsorizat după cum am aflat mai recent și islamizarea Europei. Masoneria desigur că are în România mult mai multe slugi, nume care pot fi regăsite parţial pe lista masonilor din România din rapoarte mai vechi ale SRI, la care putem adăuga între timp şi alte nume: Mugur Isărescu (guvernator al BNR), COZMIN MIRIȘAN (fost membru PC și PNL, implicat recent în crearea Partidului Colectiv), REMUS CERNEA (deputat şi preşedinte la Accept), TOMA PĂTRAŞCU (Asociaţia Secular Umanistă din România), CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI (academician), OVIDIU NAUMOVICI, MIHAI DRAGOȘ, mulţi politicieni. Dacă veți analiza cât de cât programul de guvernare atât de subțire și plin de amatorism (fără date și măsuri concrete!) al acestui Guvern ,,tehnocrat” Cioloș-Johannis, veți observa că se urmărește printre altele și o profundă reformă a administrației publice, dar nu în sensul bun, crearea unor programe de evaluare și selecție a funcționarilor publici (pe criterii de performanță preluate de la Comisia Europeană). Mai mult, doresc chiar implicarea sau parteneriatul cu ,,societatea civilă”, cu ONG-urile (alese în mod evident selectiv, dintre cele vădit anticreștine). Iată așadar cât de importante și puternice au devenit peste noapte aceste ONG-uri aservite ocultei mondiale care merită să fie menționate și combătute mai ales pentru atitudinile deschis anticreștine și false dovedite până acum, dintre care menționăm pe cele mai cunoscute nouă: mai multe site-uri (romaniacurată.ro, contributors.ro,hotnews.ro etc), Uniunea Salvați Bucureștiul (ONG condus de Nicușor Dan), Fundația pentru o Societate Deschisă (al cărei președinte este însuși George Soroș), Grupul pentru Dialog Social, Pro Democrația, SAR (Societatea Academică Română), APADOR-CH (Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki), „Freedom House”, ASUR (Asociația Secular Umanistă din România), Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală, ,,Uniunea pentru Reconstrucția României”, ,,Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, ,,Centrul pentru Dezvoltare Economică”, Fundația ,,Concept”, ,,Centrul pentru Drepturile Omului – București”, „National Endowment for Democracy”, „National Democratic Institute”, „Open Society Institute”, ,,Soros Advising and Placement Center”, ,,Soros Educational Advising Center” etc. Din mass-media aservită ocultei mondiale putem prezenta şi alte câteva nume, jurnalişti foarte cunoscuți publicului și formatori de opinie precum Oreste Teodorescu, Bogdan Chireac, Corina Drăgotescu, Cozmin Guşă, Bogdan Rareş, Robert Turcescu, Andreea Pora…

FRAȚI ROMÂNI, ÎN TOATE STATELE EUROPENE S-A MĂRIT SALARIUL MINIM PE ECONOMIE. NUMAI ÎN ROMÂNIA, UNDE CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI STABILITATEA MACROECONOMICĂ AU FOST MAI MARI, NU S-A MĂRIT. ŞTIŢI DE CE? PENTRU CĂ RECENT NE-A VIZITAT UN DOMN TITRAT, DIRECTOR AL FONDULUI MONETAR INTERNAŢIONAL, DATORITĂ CĂRUIA S-AU ÎNCHIS MULTE COMPANII DE STAT DIN ROMÂNIA ETC. DUPĂ VIZITA D-LUI THOMSEN, O PARTE A PRESEI A OBSERVAT FIREŞTE CĂ SALARIILE ŞI PENSIILE PE 2016 AU FOST ÎNGHEŢATE ŞI S-A RENUNŢAT CLAR LA CREŞTEREA SALARIULUI MINIM PE ECONOMIE. ADICĂ ROMÂNII VOR TRĂI ÎNTR-O SĂRĂCIE TOT MAI MARE DUPĂ TOATE SCUMPIRILE LA MĂRFURI ŞI SERVICII CARE S-AU FĂCUT ŞI SE VOR MAI FACE. VOR PLECA ŞI MAI MULŢI ROMÂNI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE ŞI ROMÂNIA VA FI TOT MAI SĂRACĂ ŞI DEPOPULATĂ. CAPITALUL ROMÂNESC SE VA REDUCE, MULTE FIRME MIJLOCII ŞI MICI VOR INTRA ÎN FALIMENT.
Autor: Radu Iacoboaie, Mișcarea pentru Apărarea Ortodoxiei, SURSA http://gandeste.org/general/o-lista-a-mercenarilor-magnatului-ungur-george-soros-aflati-in-solda-ocultei-mondiale-2/62382

Fondul lingvistic plantagenet

Primii politicieni americani, supranumiţi Fathers of the Nation, fuseseră educaţi în spiritul celor două Iluminisme, francez şi scoţian, legate prin vase comunicante. Părinţii Naţiunii americane cunoşteau bine afirmaţiile fiziocratului iluminist Quesnay despre valoarea pământului. Din cauza aceasta, cel de al treilea preşedinte în State, anume Thomas Jefferson (1743 – 1826), răspunde pozitiv ofertei lui Napoleon Bonaparte de vânzare a Louisianei. Negociator din partea franceză a fost Constantin-François Volney (1757 -1820), ideolog primar par excellence. Opera literaro -istorică a lui Volney influenţează literatura română, ţinea să ne reamintească G. Călinescu. În anul 1803, aria teritorială măsurată de United States practic se dublează cu achiziţionarea Louisianei, în cei mai legali termeni cu putinţă atunci. Limba europeană vorbită la acel moment pe teritoriul amerindian Louisiana era franceza. Din cauza aceasta, noua bancnotă de 10 dolari purta şi inscripţia DIX, de aici Dixieland. Astfel începe politica “Go West!”, care în jurul anului 1845 căpăta forma ideologică numită „Manifest Destiny”. Era acolo şi convingerea explicită a “misiunii Americii” în lume, pentru instaurarea libertăţii (sau “Excepţionalismul american”, cum îi spunea Stalin). Dar conotaţia superiorităţii rasei anglo -saxone era de asemenea implicată în „Manifest Destiny”. Pământul era destinat să revină anglo –saxonilor. Pieile roşii sunt exterminate sistematic, într -un genocid despre care oficial se recunoaşte că a lichidat cinci milioane de indieni nord- americani. Este nu doar dizgraţios, ci chiar înspăimântător pentru noi, felul cum ideologia rusească foloseşte exact acest exemplu american al exterminării pieilor roşii pentru a justifica politica expansionistă, de agresivitate extremă, în guberniile lor NovoRossiia din spaţiul nord-pontic. De fapt, ideologia rusească a lui Karamzin precede Manifest Destiny. Biodiversitatea naturală este de asemenea distrusă rapid pe un întreg continent prin politica macroeconomică predatorială glorificată de Manifest Destiny. Spre deosebire de anglosaxonii WASP (White, Anglo –Saxon, Protestant), colonizatorii spaniolii şi portughezi, ce proveneau ei înşişi dintr -o populaţie ‘socii’- alizată în peninsula iberică, vor proceda mai puţin dur cu amerindienii, ‘socii’- alizând America Latină. Literatorul mexican Carlos Fuentes vede Amurgul Occidentului numai în faptul că limba engleză decade, transformându- se ostensiv într -un idiom de aeroport internaţional, un simplu Volapük incapabil să poarte valori.  Succesul filmelor cu James Bond arată totodată superioritatea Englezei Britanice față de Engleza Americană. Engleza Britanică incorporează mult din fondul lingvistic plantagenet existent înaintea regelui Ioan fără de Țară. În acel fond lingvistic plantagenet se adăugau, prin contacte și proximitate, influențele unor vernaculare neolatine vest-europene. Carlos Fuentes adăugă o granulă de speranţă în ideea lui Oswald Spengler: o limbă romanică va lua locul limbii engleze ca depozitar al Cunoaşterii. Dar există un continuum al limbajelor romanice, credeau Ioan Eliade Rădulescu şi Ezra Pound. Limba Română are poate viitor mai promiţător decât limba engleză.
Titus Filipas