Citesc în ziarul România liberă din 19 Mai 2008, articolul domnului Tom Gallagher, chiar aici http://www.romanialibera.ro/a124889/lumea-pierduta-a-epocii-68.html .
În general din toate articolele semnate de Tom Gallagher, răzbate confidenţa suficientă că autorul frazelor înţelege deplin complexa realitate românească. Şi din înţelepciunea lui, foarte generos, dă românilor fărâmituri despre România. Evident, Tom Gallagher a venit în România cu un bagaj cultural câştigat din Marea Britanie la şcoală, iar eu am achiziţionat cultura numai citind din cioturi de cărţi interzise, fără coperţi şi fără primele pagini, pentru a nu putea fi identificate la percheziţii.
Atunci când Tom Gallagher aplică acele şabloane culturale peste realitatea concretă din România, în general ele nu sunt deloc off topic, pentru că România era, şi este, ţară profund integrată în cultura europeană. De exemplu, eu şi alţi cititori am putut să apreciem felul iscusit în care domnia sa, Tom Gallagher, aplică şabloanele culturale care îndeobşte se spun despre Art Nouveau, în comentariile sale privind arhitectura vechiului oraş Brăila.
Totuşi, în articolul Lumea pierdută a epocii ’68, nu pot să nu remarc incongruenţa flagrantă dintre textul lui Tom Gallagher, pe de o parte, şi realitatea românească din anul 1968, pe de altă parte.
De exemplu, atunci când profesorul universitar din Marea Britanie, Tom Gallagher, vorbeşte românilor despe paleta evenimentelor anului 1968, domnia sa uită complet, şi total regretabil, să spună românilor tineri că anul evenimentelor notabile începea cu marea ofensivă Tet a comuniştilor din Vietnam.
Iar ofensiva aceea a fost extrem de costisitoare. Atunci URSS a forţat România, şi alte ţări socialiste, să contribuie cu sume enorme! La indicaţiile lui Nicolae Ceauşescu, ofiţerilor români de rang decizional li s -a făcut o informare onestă despre acele costuri. Au fost invitaţi la acea informare şi unii profesori de la şcolile de ofiţeri. Eu mă găseam atunci, după terminarea facultăţii de fizică, la cea mai dură şcoala de ofiţeri de rezervă din România. Lectorul nostru de la instrucţia tactică, un locotenent -colonel extrem de inteligent, ne- a prezentat succinct şi clar acele informaţii despre succesul de necontestat al ofensivei Tet, bineînţeles la o lecţie despre tactica războiului din Vietnam. Eram TTR- ist, şi am fost liberat exact înaintea invaziei sovietice de la Praga. Ce se întâmplase atunci în fostul stat socialist Cehoslovacia ?
Praga nu se răsculase de fapt pentru principia, ci din acele veşnice motive pecuniare care ne macină pe toţi oamenii simpli. Cetăţenii cehi, dacă nu şi cetăţenii slovaci, cred că şi ei, sunt extrem de sensibili şi acum la toate chestiunile pecuniare, vezi recentul articol foarte edificator la adresa http://www.guardian.co.uk/travel/2008/jun/05/croatia.czechrepublic .
URSS a intervenit în august 1968 la Praga alături de contingente simbolice ale armatelor din câteva ţări socialiste. Dar nu au intervenit atunci deloc trupe, sau măcar simbolici ofiţeri de Stat Major, din România.
Cetăţenii din Bucureşti, marea majoritate funciarmente anti-comunişti, s-au adunat spontan şi sincer în faţa clădirii Comitetului Central al partidului unic. Însă repet, puţini erau comunişti. Toţi, exceptând spionii sovietici, erau naţionalişti români, unii dintre ei legionari, PNL- işti, PNŢ- işti eliberaţi în anul 1964 din puşcăriile comuniste, cerând plini de speranţe clarificări de la Nicolae Ceauşescu.
Liderul comunist român va anunţa politica desprinderii de URSS. Dintre toţi comuniştii români, numai Vasile Paraschiv s-a opus. Îndrăcitul mardeiaş electoral comunist de la alegerile din anul 1946, ce bătuse atunci cu sete liberali şi ţărănişti, şi-a depus imediat carnetul de partid după celebrul discurs pronunţat de Nicolae Ceauşescu în august 1968. Dar iată că acum, acel Vasile Paraschiv a fost declarat erou anti-comunist!
Ar fi poate amuzant, de n- ar avea uitări interesate şi sinistre, acest britanic Tom Gallagher!
Titus Filipas
Blog ideologic Titus Filipas 