Posts Tagged ‘Cezar Ivănescu’

Adolf Armbruster

februarie 7, 2013

Plec de la un detaliu genealogic (un străbunic episcop la Iuliomontium, în Moravia Vlahă) din biografia marelui economist Joseph Schumpeter care şi-a început cariera didactică la Universitatea din Cernăuţi, şi a încheiat-o apoteotic la Harvard. Trecând eu prin nenumărate etape intermediare de căutare prin serendipitatea facilitată de motoare pe Web, am ajuns la cartea istoricului Adolf Armbruster, intitulată “Romanitatea Românilor, istoria unei idei.” Reamintesc, termenul românesc “Romanitatea” este traducerea termenului “Romanitas” ce-i întâlnit prima dată la autorul latin Tertullian, contemporan cu împăratul „atlant” Septimius Sever. Dar în cartea „Whose Love of Which Country? Composite States, National Histories and Patriotic Discourses in Early Modern East Central Europe”, istoricul maghiar Gábor Almási, de la Central European University din Budapesta, afirmă că “Romanitas” s-ar traduce prin Civilitate. Nu-i motiv de supărare. Istoricul sas, şi cetăţean român, Adolf Armbruster s-a născut în anul 1941 şi a decedat pe 18 martie 2001 în urma unui accident de maşină. Cartea “Romanitatea Românilor, istoria unei idei” este scrisă în spiritul ideologiei naţionalismului românesc autentic. Acum, mari români au murit în mod suspect după 1989, şi multă lume a pus întrebări supărătoare despre moartea lor. Poetul Cezar Ivănescu (în treacăt fie remarcat, articolul despre Cezar Ivănescu din Wikipedia de Limba Română este excepţional de bine redactat) îşi anunţa chiar moartea, arăta şi cine a făcut montajul. De aceea spun că accidentul de maşină în care a murit Adolf Armbruster rămâne „cam” suspect.
Titus Filipas

Moartea Poetului

aprilie 27, 2008

Cezar Ivănescu este încă un trofeu de vînătoare al predatorului proletcultist Mircea Dinescu. Cezar Ivănescu scria prin 1990, în revista Baricada, că Mircea Dinescu îl omorîse de facto pe poetul Nichita Stănescu, îmbolnăvindu-i ficatul prin provocările acelea constante spre alcoolizarea poetului, mascate de o falsă prietenie. Mircea Dinescu, marele inchizitor de la CNSAS*, i-a fabricat apoi lui Cezar Ivănescu o acuzaţie infamă. Poetul nostru a murit de “inimă rea”, chiar dacă diagnosticul sună altfel. Cezar Ivănescu este şi o victimă a felului cum funcţionează CNSAS, de ce să nu recunoaştem?

Titus Filipas

*O SCRISOARE TRIMISA DE CEZAR IVANESCU CU CATEVA ZILE INAINTE DE MOARTE

Domnului Presedinte Vã aduc la cunostintã, textul pe care l-am transmis d-lui Nicolae Manolescu, Presedinte al USR./ Domnule Presedinte al USR , Subsemnatul Cezar Ivãnescu, membru al Consiliului USR, vã rog sã dispuneti ca Biroul de presã al USR sã transmitã tuturor agentiilor de presã si publicatiilor românesti notificarea care urmeazã. /Fãrã nici un temei legal, Mircea Dinescu (soldat fruntas in Securitate dupã propria-i declaratie în presã), membru în Colegiul CNSAS, membru al USR, m-a denigrat în continuare, vineri 1.02.2008, la postul de televiziune Realitatea în emisiunea Tãnase si Dinescu afirmând textual cã, în 1961 as fi semnat un angajament de colaborare cu Securitatea. Dupã mineriada din 14 iunie 1990, când am fost bãtut cu bestialitate de asa-zisi mineri în centrul capitalei si dupã campania de presã murdarã si denigratoare din 2005 când am candidat la functia de presedinte al USR, este a treia oarã când se încearcã asasinarea mea. De aceea am hotarât ca începând de luni, 4.02.2008, ora 12.00, sã declar greva foamei la sediul USR, Calea Victoriei, nr. 115, în Sala cu oglinzi, grevã pe care nu o voi înceta pânã când nu voi obtine urmãtoarele: 1. o declaratie fãrã echivoc din partea domniei-voastre din care sã reiasã cã nu sunteti implicat în aceastã murdarã „fãcãturã“ (deoarece se colporteazã indicii privind coniventa d-voastrã cu Mircea Dinescu: faptul ca i-ati dat votul decisiv, anul acesta, la Botosani, pentru a obtine Premiul National de Poezie „Mihai Eminescu“ defavorizându- l astfel pe marele poet Cristian Simionescu; faptul cã Mircea Dinescu se afla la Paris, ca si d-voastrã, la începutul campaniei de denigrare, afirmând cã nici nu mi-a vãzut dosarul, nici nu a votat, pentru ca, brusc, în emisiunea Tãnase si Dinescu sã afirme cã am semnat etc.; indiciile sunt numeroase dar nu doresc la rându-mi sã mã las intoxicat de stiri fãrã temei si de aceea v-am cerut aceastã declaratie pentru a nu vã implica nici pe d-voastrã, nici USR în aceastã afacere). 2. excluderea din Colegiul CNSAS a lui Mircea Dinescu pentru ilegalitatea flagrantã comisã fatã de persoana mea. 3. dosarul meu personal de la CNSAS sã-mi fie adus la USR, audierea mea sã fie publicã si la ea sã aibã acces presa si orice alte persoane ar fi interesate si bineînteles verdictul sã fie comunicat în aceleasi circumstante. 4. membrii Colegiului CNSAS sã vinã însotiti de propriile dosare personale de la CNSAS, de CV-uri si de livretul militar, cãci existând precedentul periculos cu Mircea Dinescu [soldat fruntas la Securitate], este firesc sã am suspiciuni si în privinta celorlalti membri ai Colegiului CNSAS. 5. O sanctiune, care veti crede de cuviintã, din partea USR pentru Mircea Dinescu si demararea unei anchete reale privind activitatea lui Mircea Dinescu în perioada în care a fost presedinte al USR. Vã anunt pe aceastã cale cã voi comunica aceastã notificare si Presedintelui României, ca sef al Ordinului „Steaua României“, în calitatea mea de Comandor al mai sus-numitului Ordin. Cu cele mai nobile sentimente. /4.02.2008 Bucuresti/Domniei-Sale D-lui Presedinte al USR, Nicolae Manolescu/Cezar Ivãnescu , Comandor al Ordinului „Steaua României“/Domniei-Sale D-lui Presedinte al României, Traian Bãsescu