Cea mai scumpă şi rară substanţă din Univers

Cea mai scumpă şi rară substanţă din univers este, evident, anti-materia. Fabricată în doze sub-micro-homeopatice şi cu preţuri astronomice la CERN, în Elveţia. În filmul „Angels & Demons”, vezi http://209.85.129.132/search?q=cache:iE2auhTRZ0UJ:www.dailygalaxy.com/my_weblog/2009/04/the-vatican-has.html+vatican+cern+antimatter+movie&cd=1&hl=ro&ct=clnk , o cantitate de o singură optime de gram de antimaterie este transferată prin contrabandă, de către terorişti, peste frontiera elveţiană, ca să fie folosită la aneantizarea Vaticanului. O primă problemă a scenariului filmului ar fi aceea că vameşii elveţieni sunt deosebit de vigilenţi. Iar o instalaţie pentru a conserva pe asemenea distanţă optimea de gram de antimaterie trebuia să fie mare cât un bloc cu parter şi două etaje! În fine, altă chestiune surmontabilă numai cu fantezie este faptul că instalaţiile de la CERN  ar trebui să funcţioneze câteva miliarde de ani pentru a produce respectiva cantitate de antimaterie !

Coincidenţa face ca recent să fi fost vândută, printr-o licitaţie febrilă şi dramatică, – “hectic bidding”, transmite Reuters–, organizată de Sotheby’s în Geneva, o altă substanţă foartă scumpă şi foarte rară în Univers. Este vorba despre diamantul albastru şi fără defecte, vezi

http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/switzerland/5315471/Flawless-blue-diamond-fetches-record-6.2m-at-auction.html  , precum şi http://www.artmarketmonitor.com/ .

Este foarte interesant că aceia care au supralicitat în ultimele 15 minute nu vrut să îşi releve identitatea, au făcut ofertele de preţ dispus să-l plătească prin telefon, iar caratul de diamante albastru a fost vândut cu peste un milion de dolari americani!

De ce s-a atins preţul acesta ? Pentru că diamantul albastru are aplicaţii militare nebănuite, şi poate interesa o superputere tocmai pentru  aceste aplicaţii militare. Regretatul Michael Crichton descria într-o carte scfi-fi lupta pentru controlul unei mine ipotetice cu diamante albastre în Congo. Însă diamantul acesta albastru real, licitat de Sotheby’s, a fost extras din celebra mină Cullinan.

Iată acum câteva date de fizică. Deorece se află în grupa a IV-a din sistemul periodic pentru elementele chimice, la fel ca germaniul şi siliciul, diamantul este un semiconductor natural. Pentru a se putea construi un dispozitiv semiconductor din diamant, acesta trebuie să fie dopat. Însă este foarte dificil să dopezi diamantul în laborator. Diamantul albastru licitat de Sotheby’s, în Geneva, este în mod natural dopat cu bor. Dispozitivele semiconductoare  din diamante prezintă avantajul că disipează foarte uşor căldura eliberată prin funcţionare. Într-adevăr, la trecerea curentului prin dispozitivele semiconductoare se produce căldură Joule care trebuie să fie eliminată rapid. Diamantul albastru din fotografiile arătate este pus într-o montură de platină. “Senzaţia de rece” pe care o produce contactul cu platina sau diamantul constituie o indicaţie privind conductivitatea termică a materialului respectiv. Ei bine, diamantul produce o “senzaţie de rece” mai intensă decât produce platina. Ceea ce constituie o indicaţie că diamantul are o conductivitate termică mai bună decât a platinei.

Nu ştiu cine a cumpărat diamantul albastru la peste un milion de dolari caratul, însă bănuiesc că dacă va fi utilizat pentru fabricarea unui dispozitiv semiconductor militar, intenţiile nu pot să fie decât diabolice.

Titus Filipas

Inventatorul Internetului vrea cenzură pe web

În acord cu  acest articol : http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee , Internetul a fost inventat la CERN, de către britanicul Tim Berners-Lee, belgianul  Robert Cailliau, şi un student menţinut chiar şi acum la condiţia foarte meritorie de „ilustru anonim”.

Referindu-se la modul cum blogurile au comentat recenta iniţiere a experimentului de la CERN cu  maşina pentru accelerare chemată Large Hadron Collider, Tim Berners-Lee conchidea că Internetul a devenit un mediu pentru propagarea zvonurilor, insinuărilor, şi (ceea ce este foarte grav!) a diverselor variante pe care le poate căpăta teoria conspiraţiei.  “On the web the thinking of cults can spread very rapidly and suddenly a cult which has 12 people who had some deep personal issues suddenly find a formula which was very believable. A sort of conspiracy theory of sorts and which you can imagine spreading to thousands of people and being deeply damaging.” , http://www.guardian.co.uk/news/blog/2008/sep/15/timbernerslee.internet .

În opinia lui Tim Berners-Lee, un cult ce are la început numai  doisprezece oameni care cred în el s-ar putea propaga extrem de facil şi de nociv cu ajutorul Internetului.

Ca într-o distopie, Tim Berners-Lee este primul om de ştiinţă ce solicită instituirea unui fel de „minister al adevărului” care să permită participarea indivizilor pe marele forum World Wide Web numai în funcţie de criteriul Adevăr/Fals.

Gândind aşa, sir Tim Berners-Lee se exprimă chiar împotriva gânditorului liberal  John Stuart Mill (1806 – 1873), care scria :  „We can never be sure that the opinion we are endeavoring to stifle is a false opinion; and if we were sure, stifling it would be an evil still.” – „Nu putem fi niciodată siguri că opinia pe care ne forţăm să o strangulăm este falsă ; şi chiar dacă am avea certitudinea falsităţii sale, reprimarea acelei opinii ar fi încă un rău.” (excerpt din eseul “Despre libertate”, din anul 1859)

Titus Filipas

Bosonul Higgs

Citesc aici, http://3ditorial.wordpress.com/2008/09/06/alt-motiv-sa-murim-cu-totii/ , un editorial apocaliptic despre  starea lucrurilor în sine : “Alt motiv sa murim cu totii?”.

Îndrăznesc să exprim alt punct de vedere. Este vorba numai despre un experiment pentru căutarea bosonului Higgs, supranumit “God’s particle”.

Este o particulă elementară căutată de o jumătate de veac. De fapt nu este decât  în concreteţea sa materială un experiment de fizică. Fără îndoială, maşina de la CERN se bazează pe foarte mulţi bani şi incorporează tehnologia cea mai avansată. De altminteri la CERN a fost inventat Internetul. Ei bine, tehnologia se bazează pe filosofia existenţialistă. La CERN se face acum nu atât un experiment de fizică, deşi arată pregnant aşa, cât un experiment de filosofie existenţialistă. Reamintesc că Peter Higgs este un fizician teoretician scoţian. De altminteri fizica teoretică a fost inventată în secolul XIX în Scoţia de către James Clerk Maxwell. Şi nu întâmplător în Scoţia. În Epoca Luminilor clasică, adică secolele XVII şi XVIII, Iluminismul scoţian şi Iluminismul francez erau legate prin „vase comunicante” spirituale. Revoluţia din 1789 distrugea Iluminismul francez, dar lăsa intact Iluminismul scoţian. Care continuă şi în secolul XIX. La fel ca ideologii Junimismului de la noi, ideologul scoţian Thomas Carlyle (1795 – 1881) insista pe incorporarea dinamismului culturii germane, a ideologiei germane. Filosoful scoţian David Hume (1711 – 1776) influenţase ideologia clasică germană (prin Immanuel Kant), dar şi matematica germană (prin Leonhard Euler). Hume are un celebru discurs despre realitate şi cauzalitate, reluat şi explicat la noi abia în secolul XX de către Nae Ionescu (în prelegerile anului 1926). Dar în secolul XVIII, Immanuel Kant relua discursul lui David Hume şi propunea conceptul de noumen sau „lucrul în sine” pentru explicarea cauzalităţii şi realităţii. Iar Leonhard Euler, –singurul matematician sanctificat!–,  propunea conceptul de funcţie ca un ersatz pentru descrierea matematică a cauzalităţii.

În secolul XIX, fizicianul scoţian James Maxwell pleacă de la cele două surse de idei pentru a uni teoria electricităţii şi teoria magnetismului într-o singură teorie a electromagnetismului. Pentru aceasta el foloseşte un „lucru în sine” pe care îl numeşte „curentul de deplasare”. Curentul electric se defineşte operaţional drept „ceea ce se măsoară cu ampermetrul”, dar nimeni nu a măsurat vreodată „curentul de deplasare” cu un ampermetru! De fapt aceasta este caracteristica „lucrului în sine”*, el nu se poate determina experimental. Tot în contextul  Iluminismului scoţian, continuat, iată!, şi în secolul XX, fizicianul Peter Higgs propunea bosonul supranumit God’s particle pentru a explica apariţia masei la toate celelalte particule la care se poate măsura o masă. Spuneam că experimentul iniţiat în prezent la CERN este un experiment de filosofie existenţialistă. El vrea să verifice dacă bosonul Higgs este, –sau nu–, un „lucru în sine”.

Titus Filipas

*Pentru a sublinia importanţa conceptului Kantian, fizicianul german Heinrich Hertz (1857–1894) comenta: “Ecuaţiile fizicii matematice sunt mai inteligente decât oamenii care  le-au scris”.