Izomorfism normativ

În textele noastre şcolare nu se mai învaţă decât sumar despre războiul Crimeii şi revenirea celor trei judeţe din sudul Basarabiei la trunchi rumânesc. Bătrânul general Kisseleff  îi va reproşa la Paris lui Ion Ghica faptul că România a permis ca judeţele  din sudul Basarabiei să fie invadate de carpetbaggers ce exploatau nemilos populaţia locală.  Pentru a menţine o perspectivă justă, trebuie să adăugăm că de fapt nu este vorba despre vreo influenţă  pozitivă în ansamblul ei a Rusiei asupra României‚ ci numai despre o sinergie indusă de  un izomorfism normativ  al gândirii câtorva oameni  mari, unii români (ideologi  liberali din Partida Naţională) , alţii  ruşi (ofiţeri care gândeau dekabrist, –cum se chema ideologia liberală rusească). Capitalismul italian timpuriu, a cărui existenţă  reală demantelează teoria lui Max Weber, va influenţa tipul de capitalism din România. Care va avea succes  numai ca un capitalism al întreprinderilor mici. Generalul rus Pavel Kisseleff ştia acest lucru, şi în timpul protectoratului său,  rata de creştere a întreprinderilor mici a fost cea mai mare din lume. De unde şi sloganul liberalilor români din Partida Naţională relativ la cestiunea economică: ‘Prin noi înşine!’, însemnând  că întreprinderile mici pot fi construite  prin investiţii provenind numai din interiorul ţării. Pe atunci  exista Regulamentul Organic, probându-se  adevărul bine ştiut că funcţionarea întreprinderilor mici este mult mai dependentă de legi,  reglementări,  ordonanţe şi decrete,  decât  funcţionarea întreprinderilor mari. Practic, ca să funcţioneze marea industrie a lui Nicolae Ceauşescu era divizată, prin zecile de ministere economice,  tot  într-un fel de  nenumărate întreprinderi mici, iar dictatura economică  a lui Nicolae Ceausescu  era justificată  tocmai de acest principiu de conducere al întreprinderilor  mici într- un cadru riguros de legi şi decrete. Şi probabil  că analiza istoricului Mircea Dogaru este în mare măsură corectă : regimul dictatorial Nicolae Ceauşescu  nu a fost un regim comunist! Să nu uităm că în acel timp apăruseră, aproape prin generaţie spontanee, de fapt prin  reamintirea unui savoir faire din secolul XIX,  întreprinderi economice locale care aveau succes. Nicolae Ceauşescu le integra  dictatorial în  marea industrie, deşi ele asigurau vârful de performanţă al economiei româneşti.  Am urmărit destinul unei asemenea întreprinderi economice. După anul 2000, echipamentele ei tehnologice peformante au fost sfărâmate  în urma unui ordin   venit din afara României. Se considera că acea întreprindere  economică  era capabilă să producă arme de nimicire în masă !Titus Filipas

Causandi locus

Abandonarea Capitulaţiilor  la 1877-1878 a fost causandi locus pentru împământenirile  care au condus la sângerosul an 1907.  Cu temeri faţă de blestemul cuvântului, acei carpetbaggers impun şi deformarea limbii române,  forma corectă este înpământenire, vezi şi mărturia evreului creştinat  Ionathan X. Uranus. Renunţarea noastră  laşă la  Capitulaţii  în  perioada 1877-1878 a însemnat renunţarea la funcţia  de ‚sistem roman’, o funcţie reprezentată  ca stemă  prin simbolul  vulturului  bicefal,  şi  asumată de Ştefan cel Mare şi de Basarabi. „Independenţa de la 1877”, –ghilimelele  sunt obligatorii–, a însemnat  în toate privinţele  şi renunţarea politicienilor români la moştenirea istorică a Basarabilor. După  ‚independenţa de la 1877’, ‚monumente ale independenţei’  s-au ridicat în localităţile României. Sculptorul Constantin Brâncuşi le denumea ‚monumentele  cu cioară’. Acvila dubioasă a  independenţei  frivole, „cioara”,  însemna  renunţarea  la vulturul bicefal, simbolul Basarabilor. Vulturul bicefal din Romania fu lăsat doar puterii coloniale,  Rusia. Pe tricolorul Respublikii Moldova s-a pus „cioara”, l-am citat pe Constantin Brâncuşi. „Cioara” pe tricolorul României actuale arată natura profund anti-românească a „revoluţiei” de la 1989.  Proba vizibilă că nu sîntem independenţi este   „cioara”  pe stemă şi drapel. Titus Filipas

Influxul de carpetbaggers

Românii  nu s-au putut opune la diktatul din 1878 decât prin acel ineficient Numerus Clausus. Românii sunt  învinuiţi  extern de anti-semitism doar pentru că au vrut să înalţe un baraj la influxul agresiv de carpetbaggers în România!  Ştim precis că tocmai sărăcirea „talpei ţării” provocată de acei carpetbaggers a provocat insurecţiile  ţărăneşti  culminând cu aceea din anul 1907. Romancierul  Liviu Rebreanu surprinde corect  în Răscoala faptul că  insurecţia populară  de la 1907 era  orientată şi împotriva ‘elitelor româneşti’ care adoptaseră  cultura  consumeristă.  Titus Filipas