Posts Tagged ‘capitalism fiduciar’

Comentez un interviu cu SOV

octombrie 21, 2008

Citesc aici http://victor-roncea.blogspot.com/2008/10/sorin-ovidiu-vntu-am-att-de-mare.html , un interviu luat de ziaristul Florian Goldstein (Bursa) cu profesionistul malversaţionist Sorin Ovidiu Vântu.

Prin capotarea FNI, Sorin Ovidiu Vântu a dat o lovitură mortală nu doar înfloririi fondurilor mutuale în România, ci însăşi ideii de capitalism fiduciar în România. Capitalismul fiduciar (fonduri mutuale, fonduri de pensii etc) este alternativa la  capitalismul  speculativ, şi el nu poate renaşte la noi decât prin popularizarea largă, în rândurile oamenilor simpli şi cinstiţi, a măsurilor independente de risc, randament, şi de coerenţă logică, permiţând micilor investitori şi întreprinzători să identifice rapid problemele din economia reală.

De altminteri, în interviu, Sorin Ovidiu Vântu vorbeşte foarte dispreţuitor despre IMM-uri şi participanţii la capitalismul fiduciar: Companiile minuscule, cele care trăiesc de pe o zi pe alta, nu dispun nici de mijloace, nici de condiţiile planificării afacerii. Dar, pe măsură ce te ridici pe nivelul business-ului, planificarea este din ce în ce mai elaborată, ajungând la strategii şi tactici de dezvoltare ori de survolare a dificultăţilor.”

Ziaristul nu reacţionează deloc la acest punct de vedere lipsit de acurateţe, ca să uzez de un eufemism. Florian Goldstein nu extinde tema discuţiei la capitalismul fiduciar  atunci aminteşte în fugă fondurile de pensii: +Sorin Ovidiu Vîntu: Nu ştiu dacă va ţine o jumătate de an, un an şi jumătate sau mai mult. Întrebarea care se pune este unde se va afla România la sfârşitul crizei? Înfiptă în abis cu picioarele în sus, sau va avea şansa să trăiască în continuare normal, măcar la nivelul de azi? Este nevoie de un Consiliu de planificare şi de o planificare a consumului. Reporter: Planificarea consumului?! Sună cam sălbatic. De planificarea producţiei am mai auzit, dar de planificarea consumului se vorbeşte numai la fondurile de pensii şi în teoriile financiare matematizate… Sorin Ovidiu Vîntu: Da, „meseriaşii” înţeleg…+

Sorin Ovidiu Vântu este meseriaş în malversaţiunile financiare, nu în „teoriile financiare matematizate”. Sorin Ovidiu Vântu mai este poate responsabil de crime, de omucideri zic, căci au murit în mod suspect oameni tineri care anchetau asupra cazului FNI.

Florian Goldstein reacţionează mărginit la propunerea foarte bizară a lui Sorin Ovidiu Vântu de a se implementa simultan în România supply-side economics (economia de ofertă) şi demand-side economics (economia de cerere): +Reporter: Ce măsuri imediate ai recomanda? Sorin Ovidiu Vîntu: Creşterea cheltuielilor statului şi diminuarea impozitelor şi taxelor, ca şi reducerea dobânzii „cheie” a Băncii Naţionale. Reporter: N-ar fi paradoxal că creşti cheltuielile statului când ar renunţa la o parte din venituri prin diminuarea impozitelor?+

Titus Filipas

Văduvele scoţiene

iulie 6, 2008

Domnul Marius Pirloiu scria în ziarul România liberă din 4 Iulie 2008 : “Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si-a accentuat substantial scaderile in ultimele doua saptamani, agravand situatia fondurilor mutuale cu expunere pe piata de capital si afectand deja 10 din cele 14 fonduri de pensii obligatorii.”

( http://www.romanialibera.ro/a128851/bursa-la-vale-fara-frane.html )

Ce se întâmplă oare cu fondurile mutuale în România? După crahul FNI, sunt afectate acum aceste fonduri  mutuale cu expunere pe piaţă. Capitalismul fiduciar nu are şanse în România, doar capitalismul predatorial câştigă mereu. Este ceva putred în România, sau numai în doctrina economică românească, aceasta e întrebarea. Organizaţia Scottish Widows este un exemplu remarcabil de fond mutual cu istorie de continuitate în succes de două secole.

Titus Filipas

Gigi Becali este un concept SOV ?

ianuarie 30, 2008

Jurnal 31 octombrie 2006 /Capitalismul fiduciar

Pe data de 11 iunie 2006, inseram într- o fereastră de comentarii ataşată unui articol despre George Becali apărut în ediţia electronică a ziarului „Curierul Naţional”, următorul mesaj : „Paradoxal, dar iletrismul cu orizont de timp foarte extins al lui Gigi Becali îl avantajează. În ‘De Bello Gallico’, dictatorul quintesenţial Iulius Caesar scria despre împotrivirea sacerdoţilor druizi ca tinerii gali să înveţe citirea, căci scrisul şi cititul îi opresc să reţină  istoria ca memorie vie. Iletrismul de care este învinuit adesea Gigi Becali lucrează de fapt în favoarea sa. El poate pretinde că ştie istoria ca memorie vie, auzită  de la tatăl său. Demonstrează aceasta la o televiziune naţională, „în direct şi la o oră  de vîrf”. Ofertele publice de recompensă, făcute într-un stil managerial învăţat din familie, erau deja înscrise în ‘Codul civil roman”, preluate în „Codul lui Napoleon”, traduse pe româneşte în „Codul lui Cuza”. Prin discursul său public participativ, Gigi Becali demonstrează totodată  că se încadrează în stilul doctrinar ţărănist al lui Constantin Stere, care incorpora de asemenea vechi arhetipuri culturale în doctrina lui ţărănistă. Să recunoaştem că nici măcar Seniorul Corneliu Coposu, epuizat de temniţa comunistă, nu a mai reuşit să amelioreze doctrina ţărănistă. Dar, bineînţeles, Gigi Becali este mai mult un continuator al lui Constantin Stere, decât al lui Corneliu Coposu.”

Aşa credeam sincer, la momentul inserării acelui mesaj. Între timp, m -am edificat asupra “cazului Gigi Becali”. Pe data de 12 octombrie 2006 adăugam, pe acelaşi ziar „Curierul Naţional”, alt mesaj : „De fapt, cum am aflat ulterior, patronul Gigi Becali a dispus de sfaturile unui jurist de extraordinară competenţă. Chipul real al patronului Gigi Becali mi s -a dezvăluit în momentul când, „pe sticlă”, pronunţa o apreciere suspect de binevoitoare faţă de SOV. Or, îmi aduc aminte că în reclamele televizate pentru FNI apărea un tată de familie tînăr, energic, plin de grijă faţă de asigurarea viitorului fericit al familiei sale. A fost un genial concept de publicitate, care a dus la creşterea formidabilă a numărului de păgubiţi la FNI. Dar dacă, mi-am pus întrebarea, şi Gigi Becali este exact acelaşi concept de publicitate, cu exact acelaşi manipulator genial şi diabolic în spatele său, adică  Gigi Becali nu este decât o “reclamă vie” destinată  să crească exponenţial numărul păgubiţilor în România la un viitor mandat prezidential, in care preşedintele ales ar fi Gigi Becali ? În fine, nici un om de bună credinţă  nu poate clama o relaţie personală cu Dumnezeu, aşa cum face în permanenţă domnul Gigi Becali,  pentru că Dumnezeu este Absolutul.”

Pe data de 30 octombrie 2006, pe canalul TVB1 la emisiunea „Naşul” a domnului Radu Moraru, invitatul prestigios, istoricul Alex Mihai Stoenescu, nu mai contenea ditirambii la adresa lui Gigi Becali şi Sorin Ovidiu Vântu (SOV). Alex Mihai Stoenescu este acum vicepreşedintele PNG, al cărui preşedinte fondator a fost Gigi Becali. PNG se pretinde prin program a fi partid creştin democrat. Unul dintre primele partide creştin democrate fondate în România a fost UDC (Uniunea Democrat Creştină). Întâmplător am fost propus pe listele de senatori ale partidului UDC prezentate la alegerile din anul 1990. UDC era la acel moment un partid cu structuri bine definite în toată ţara. După alegerile din Duminica Orbului, aproape toţi oamenii din UDC au continuat, individual, efortul lor de propăşire a României. Structurile de partid UDC au rămas în stand – by. La mult timp, şi după ce a luat fiinţă PNG, unul dintre liderii UDC care lucra în Dobrogea mi-a povestit că machedonii din fostul UDC au încercat să îl determine pe Gigi Becali să preia, prin absorbţie, structura de partid creştin democrat a UDC. Gigi Becali a refuzat, aceasta după ce iniţial părea că acceptase ! Se pare că omul ce îl manipulează din umbră l -a blocat în tentativa de a transforma PNG într- un real partid creştin democrat. PNG rămânea partid fără structură. Şi, deodată, apare Alex Mihai Stoenescu ca vicepreşedinte al PNG, declarând că PNG are o merituoasă  structură de partid în ţară, formată din intelectuali. Motorul Google mă informează că domnul Alex Mihai Stoenescu a fost mai înainte vicepreşedinte al UFD (Uniunea Forţelor de Dreapta), formaţiune politică avându – l ca preşedinte fondator pe Varujan Vozganian. Una dintre acuzaţiile care au blocat accesul şi ascensiunea lui Varujan Vozganian  la demnitatea şi rangul de comisar european, a fost aceea că partidul UFD fusese finanţat de Sorin Ovidiu Vântu. În  acelaşi talk show cu Naşul de la TVB1, domnul Alex Mihai Stoenescu trata cu maximă lejeritate atât implicarea lui Sorin Ovidiu Vântu în cazul fondului mutual FNI, cât şi specula cu terenuri care a dus la îmbogăţirea lui Gigi Becali. Aceasta arată că domnul Alex Mihai Stoenescu nu poseda un minimum de noţiuni de Economie Politică, absolut trebuincioase unui vicepreşedinte de partid. Mai mult, domnul Alex Mihai Stoenescu spunea cu infinită candoare că SOV nu a luat decât 1% din banii investitorilor la FNI. Dar SOV a fost manager fondator la FNI, şi reguilile internaţionale de management al fondurilor mutuale ne spun că SOV avea dreptul să ia 3%, pe lânga acel 1%, ceea ce face un total teoretic, şi perfect legal, de 4% din banii FNI. Chiar nu ştia domnul Alex Mihai Stoenescu aceste chestiuni elementare de economie politică normativă? Prin capotarea FNI, Sorin Ovidiu Vântu a dat o lovitură mortală nu doar înfloririi fondurilor mutuale în România, ci însăşi ideii de capitalism fiduciar în România. Capitalismul fiduciar (fonduri mutuale, fonduri de pensii etc) nu poate renaşte la noi decât prin popularizarea largă, în rândurile oamenilor simpli şi cinstiţi din România, a măsurilor independente de risc, randament, şi de coerenţă logică, permiţând investitorilor să identifice rapid problemele. Are „capitalistul” Gigi Becali un asemenea program de educaţie economică  a maselor? Titus Filipas

 

Capitalismul fiduciar

decembrie 11, 2007

Realmente prin capotarea FNI, Sorin Ovidiu Vântu a dat o lovitură  mortală nu doar înfloririi fondurilor mutuale în România, ci însăşi ideii de capitalism fiduciar în România. Capitalismul fiduciar (fonduri mutuale, fonduri de pensii etc) nu poate renaşte la noi decât prin popularizarea largă, în rândurile oamenilor simpli şi cinstiţi din România, a măsurilor independente de risc (o educaţie a percepţiei riscului lipseşte din şcoala românească), randament (‘returns’ în limba engleză), şi de coerenţă logică, permiţând oamenilor simpli să identifice rapid problemele economiei de piaţă spre avantajul lor. În România libera din 8 septembrie 2007  era publicat studiul  ‘Totul despre pensia privată’, realizat de APC (Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor). Cităm : ‘APC ne oferă câteva sfaturi practice. Trei sunt elementele care trebuie urmărite când vă interesaţi de un fond de pensii privat: Ce pensie voi avea? Ce costuri voi avea? Ce riscuri mă aşteapta?”. Intereseaza în mod special răspunsul dat la cea de a treia întrebare : “Trebuie să ştiţi că riscurile să pierdeţi banii practic nu există; legea interzice administratorului fondului de pensii privat să facă investiţii riscante, iar, pe de altă parte, există un fond de garantare bănească a banilor depuşi într-un fond de pensii, în mod similar cu fondul de garantare a depozitelor făcute la o bancă. Legea mai prevede că fondul este supravegheat de comisia de profil, care poate chiar să anuleze autorizaţia, dacă administrarea devine ineficientă. Toate acestea ţin însă de condiţia aplicării legii, fără concesii.’ Măi să fie, ce ONG plin de certitudini! Despre acest ONG, presupun că este finanţat de statul român.  Discutăm acum în România despre obligativitatea salariaţilor de a se înscrie la fondurile private de pensii. În recenta criză financiară  din lume, fondurile private de pensii din UK au pierdut 27 de miliarde de lire sterline în numai câteva zile! Cu alte cuvinte, banii pensionarilor britanici au fost ‘pierduţi’. Curios, nimeni nu cunoaşte vinovatul. Capitalismul fiduciar  a devenit o instituţie periculoasă şi cinică.

Titus Filipas