Karl Marx citea în Biblioteca din British Museum, care alături de universităţile Oxford şi Cambridge constituiau triada supremă de surse intelectuale din Anglia. Cărţile lui Karl Marx erau extrem de bine documentate şi construite. Apoi, el cita copios din Destutt de Tracy, adică din aceleaşi texte care formaseră şi gândirea ‘pruncilor români’ Ioan Eliade Rădulescu şi Petrache Poenaru. Ar fi necesară o discuţie specială a scrierilor lui Marx despre români. În atmosfera aceea intelectualistă de excepţie a vremii când studia Karl Marx, se reluase abordarea istoriei în demersul dacoman-protocronist iniţiat de John Locke şi de sir Isaac Newton într-un celebru dialog epistolar. În acord cu sir Isaac Newton, împăraţii romani care cuceriseră provincia Dacia Felix întruchipau călăreţii Apocalipsului. Mai mult, seriosul Isaac Newton începea numărătoarea anilor până la Sfârşitul lumii de la luptele lui Domitian cu Decebal! Dar pe vremea lui Karl Marx, –cum este la Oxford University şi în prezent–, debutul convenţional pentru lumea modernă este fixat la 285AD, anul când Diocletian împarte imperiul în Romania Occidentală şi Romania Orientală.
Rusofobia din prima tinereţe a lui Karl Marx a fost augmentată prin achiziţionarea acestei informaţii. Dreptul autoasumat al Rusiei de a prelua moştenirea Nova Roma de fapt nu exista! În scrierile lui Marx despre români se analizează conflictul dintre ruşii nedemni şi mincinoşi, şi neolatinii demni şi greu persecutaţi din Romania Orientală.
Neolatinii din Latium Novum provin din „socii” – alizarea ilirilor şi a traco – daco – moesilor. Unul dintre aceştia, călugărul Ieronim, scrise Vulgata*. Lăudată peste mileniu de savantul Roger Bacon. Adoptată ca text constituţional fundamental pentru Romania Neoacquistica, sinteza vechilor Romanii.
Titus Filipas
*Vulgata lui Ieronim poate fi considerată şi un text de literatură stră-română. Cel puţin acesta este punctul de vedere al protocronismului.
Blog ideologic Titus Filipas 