Potera de pe Web mă atacă

Sînt atacat urât, virulent, batjocoritor, de un tip care nu ştie bine gramatica românească, dar totuşi ţine  blog pe blogosfera românească şi postează despre mine la adresa URL http://viataprinromania.wordpress.com/2009/09/02/istoria-cine-am-fost-de-unde-venim-o-scriem-o-stim-o-vom-stii-dar-de-ce-la-ce-e-buna/ .  O sa incep cu o gluma : “care este asemanarea dintre un sutien si istorie ?”  – R: ambele deformeaza realitate. Vad un om ce scrie pe blogul Roxanei Iordache […] si acest om scrie “blogideologic spune: duminică 30 august 2009 la 6:17:56 pm “Antonescu a avut o ocazie”+I-a fost oferită de Anglia şi America. Winston Churchill scrie acestea, în Memorii. Vechea frontieră a principatului moldovenesc pe rîul Bug era garantată prin Capitulaţiunea de la 1740, semnată de Imperiul Otoman şi de Franţa. Pacea de la Kuciuc Kainargi din 1774 anulează durabil Capitulaţiunea de la 1740, în favoarea Rusiei. În cel de al doilea război mondial, Anglia şi America revalidează pentru România Capitulaţiunea de la 1740. Ion Antonescu încearcă o consolidare a câştigului, dând acte de mutare în Transnistria unor evrei care nu au fost niciodată trimişi acolo. Eu am întâlnit în anul 2004 un asemenea evreu la Craiova, care îmi spunea că mulţi au fost în situaţia lui. Ei figurează probabil printre victimele Holocaustului. Despre ţigani, ce ştiu eu ? Mama, refugiată basarabeancă, m-a născut în casa unui ţigan, Ghiţă Serdaru, din Băileşti. Taică-meu, răzeş sorocean, era mobilizat în Transnistria. Partea proastă este că toată lumea dă vina pe români, fără să întrebe ce ştim noi. Iar dacă spui în toată onestitatea ce ştii, eşti acuzat imediat de negaţionism !”+

Întrebările mele către patronul blogului http://viataprinromania.wordpress.com/ :

1/ “ [Ocazia] I-a fost oferită de Anglia şi America. Winston Churchill scrie acestea, în Memorii.” ziceam eu. Ai fost să citeşti Memoriile lui Winston Churchill  şi să verifici dacă este adevărat ce am spus?  Dacă nu, de ce îmi ceri mie, “pui de leu” (Citeşte şi mai ales ascultă “Pui de lei”, de Ioan Neniţescu, poezia a fost pusă pe muzica compozitorului Ionel G. Brătianu), să nu citesc, şi să nu comentez ce am citit ?  Dacă tu eşti un personaj  caracterizat printr-o vădită lene intelectuală, de ce îmi ceri mie să dau dovadă de aceeaşi lene  intelectuală ?

2/ “Vechea frontieră a principatului moldovenesc pe rîul Bug era garantată prin Capitulaţiunea de la 1740, semnată de Imperiul Otoman şi de Franţa. Pacea de la Kuciuc Kainargi din 1774 anulează durabil Capitulaţiunea de la 1740, în favoarea Rusiei.”  ziceam eu. Mărinimos, patronul blogului viataprinromania.wordpress.com   comentează: „Si imi dau seama ca cel ce a scris asta stie ceva istorie … intrebarea este la ce este buna toata aceasta istorie?” . Să înţeleg că eu, ca român, nu am voie să scriu despre acea istorie, au voie numai străinii, să amintesc titlul cărţii lui Keith Hitchins:  „Românii 1774-1866”, traducerea originalului în limba engleză The Romanians, 1774–1866, New York: Clarendon Press, 1996. Pp. 337. ISBN 0-19-820591-0. $50.00 ? Keith Hitchins este un istoric american, profesor de istorie la University of Illinois (Urbana-Champaign), şi membru de onoare al Academiei Române (din 1991). Nu sînt eu primul ce afirmă că universitari americani cu mediatizate prezenţe în România sunt de fapt agenţi pro-Rusia. Unul dintre exemplele evidente este profesorul Vladimir Tismăneanu – Tismeneţki. Alt profesor american  care îndeplineşte condiţiile spre a fi citat în această categorie este  Keith Hitchins. Am citit cu atenţie, în original, Introducerea cărţii lui Keith Hitchins mai sus amintite. Se ştie ce semnificaţie are anul 1774 : semnarea păcii de la Kuciuc Kainargi. A fost un tratat prin care puterile occidentale, în primul rând Britania, au acordat Rusiei nişte drepturi imense, pe care aceasta nici măcar nu le ceruse. Dar, în acelaşi timp, pacea de la Kuciuc Kainargi şterge o capitulaţiune de mare valoare pentru noi. Vorbesc aici în mod expres despre Capitulaţiunea de la Constantinopol din anul 1740. Prin acea Capitulaţiune de la 1740, Franţa absolutistă garanta în mod expres frontiera răsăriteană a Bogdan-ului (principatul moldovenesc) pe rîul Bug. Or, dacă era un om de ştiinţă fără interese oculte, onestitatea intelectuală îl obliga, repet: îl obliga!, să amintească, măcar în Introducerea foarte sumară a cărţii „Românii 1774-1866”, Capitulaţiunea de la 1740 care a fost ştearsă prin tratatul internaţional de la 1774.  Keith Hitchins tace. De ce tace Keith Hitchins, care altminteri vorbeşte despre evenimente petrecute la începutul seculului XVIII ? Pur şi simplu pentru că obturarea memoriei despre  Capitulaţiunea de la 1740 convine Rusiei ! Anii 1740  şi 1774 aparţin secolului XVIII. Care în Occidentul Europei mai este numit  Epoca Luminilor. Pe noi, jugul  fanariot ne-a lovit cu suspendarea forţată a judecăţilor de valoare prudenţiale,  a hotărârilor  voievodale  în Limba Română,  timp de o sută de ani. Elanul cultural fanariot în Principate nu a respectat preceptul  „Primum non nocere”. După veacul  fanariot, de două ori  nenorocit pentru că era şi turcesc şi rusesc, –grecii jucau „la două capete„–, Limba Română rămâne slăbită, este  bolnavă  şi acum. Ideologii internaţionalişti  văd  lucrurile altfel. Să  cităm  numai din Encyclopaedia Britannica,  într-o  ediţie foarte recentă : „It is necessary, however, to credit the Phanariots  with a quite genuine devotion to the cause of learning and education, which they alone were able to provide inside the oppressed Christian ghetto. The advantages they obtained from the Porte (the Turkish government) for building schools and for developing Greek letters in the Romanian principalities of Moldavia and Walachia that were entrusted to their rule came to play a substantial role in the rebirth of Greece.” Deci regimul fanariot nu a lucrat pentru binele românilor, ci al grecilor, iar asta se afirmă laudativ  chiar în Britannica de-acum. În esenţă, este  acelaşi spirit imperialist  britanic ce a susţinut şi Eteria la 1821, o mişcare pro-rusească,  ţaristă,  al cărei  duh se putea caracteriza   prin termenul anti-România. Cu o continuitate seculară ce îl anima în cel de al doilea război mondial pe Winston Churchill, forţând nepăsător peste gâtul  nostru  jugul  comunist,   similar jugului  fanariot. În acea vreme  ce curge până la Tudor,  cum zicea Ion Brătianu:  „Grecismul năbuşi limba noastră, clasele avute abia mai îngânau limba părinţilor lor şi numele de Român devenise un nume de dispreţ; limba greacă comanda de pe Tron drepturile şi datoriile oamenilor, dascălii greci ocupau catedrele în şcoala domnească şi tot în limba greacă se ridicau imnurile la cer, pe când cea română abia se mai auzea pe lungul brazdei, în monologul plugarului ce mână boii”. După furtul de timp, un secol, Doamne!,  prin efracţie fanariotă, era necesară o gramatică generativă instituţionalizată, pentru a propaga  „în mase” litera  suprastructurii  primare.  Căci „gândul scris, gândul care se ridică din adâncimile sufletului şi explodează în lumina cuvintelor, e tăria spirituală cea mai mare a unui neam”,  cum nota cu  bună dreptate Nichifor Crainic (1889 – 1972).   ” Viaţa mea nu-mi aparţine decît cîteva minute aici, în faţa hârtiei. Dar aici trebuie să fiu lăsat în pace. „, mărturisea  Radu Petrescu înălţând cupa gândului într-un  Simpozion  abstract al  « Şcolii  de la Târgovişte ». Anafura abstractă din cuvinte are semnificaţia de ascensiune spirituală către înnoire. Calitatea vieţii  intelectualului român este definită de calitatea vinului împărtăşit la  marele Banchet al Ideilor, într- o înţelegere pe care mereu o cere credinţa noastră, înţelegere care totdeauna urmează credinţei adevărate.

Titus Filipas

Victor Roncea este ameninţat de serviciile rusofone

Aflăm din postarea http://victor-roncea.blogspot.com/2008/11/sfantul-mina-cu-mana-pe-sabie-la.html , că : ”La Chisinau mi-a fost gaurit un cauciuc. Pe drum mi-a fost furat un obiect pretios. Astept cu pace sa fiu cautat.”

Blogosfera românească este alături de tine, Victor Roncea.

Titus Filipas

Dezbateri interesante pe blogosfera românească

Domnul Adrian Năstase deschide aici, http://nastase.wordpress.com/2008/09/30/criza-financiara-mondiala/ , un ciclu al  discuţiilor  mai intense în blogosfera românească pe tema “Criza financiară mondială”.

Să observ că şi simpla alegere a termenilor corecţi constituie o provocare ! De fapt, să fim sinceri, aproape toate comentariile la această postare de pe blogul domnului Adrian Năstase au fost pur şi simplu sfidare deschisă la ceea ce s-a discutat formal pe aceeaşi  temă la Fundaţia Titulescu. Aş merge până la a spune că este vorba despre un conflict ideologic între blogul domnului Adrian Năstase şi Fundaţia Titulescu!

Intervenţiile mele au fost :

1/  “Administraţia Bush propune Congresului un adevărat plan Marshall de salvare a   sistemului financiar în valoare de 700 miliarde dolari.”  A fost o glumă, nu ?

2/  “Este lăcomia hrănită cu lăcomie motorul lumii?” Bună întrebare.

3/  “riscurile financiare au o tendinţă de agregare […] problematica riscului de credit este marcată de noi tendinţe.” În condiţiile globalizării, dezvoltarea durabilă este o chestiune de   macroeconomie. Noi încă sîntem la nivelul în care vedem economia la fel ca Maimonide. În realitate, macroeconomia este un fel de coroniţă împletită din trei rămurele. Cea mai importantă este ramura alcătuită din fluxul de materii prime şi energie. Cea de a doua rămurea este fluxul monetarist. Locurile unde cele două ramuri se ating se cheamă pieţe. Acestea le-a spus deja Nicolae Copernic, la începutul Contra-Reformei. Dar mai există şi cea de a treia rămurea chemată fluxul de risc. Sper că actuala criză a creditului va focaliza atenţia asupra fluxului de risc. Aici se propagă periodic unde de şoc care distrug biodiversitatea. Însă , atenţie!, biodiversitatea este de asemenea o resursă care aparţine primului tip de flux considerat în macroeconomie. Criza financiară de acum este o bagatelă faţă de crizele următoare în macroeconomie! Proasta gestionare a riscurilor este o problemă a întregii societăţi actuale.

4/  “Criza financiară de astăzi îşi are rădăcinile imediate în 2001″ Bula dotcom nu a explodat pe 10 martie 2000 ?

5/  Întrebare pusă de Joseph Stiglitz despre faimosul plan de ‘salvare financiară’ (bailout plan) Paulson-Bush : “The Bush administration may rescue Wall Street, but what about the economy?”

6/  Este interesant de urmărit aici, http://www.alchimiedesmultitudes.atelier.fr/pdf/extrait1.pdf , curba evoluţiei pe ciclul hype* pentru e-economie (sau e-business) trasată de institutul privat   Gartner Group încă din anul 1999.

*Există două interpretări privind apariţia  termenului ‘hype’. Una dintre interpretări, de fapt unica avînd în acelaşi timp şi caracteristica de a fi „politiceşte corectă” (în sensul că nu propagă subliminal ‚valori subversive’),  este aceea că ‘hype’ ar fi  prescurtarea de la termenul englezesc ‘hyperbole’. Traductibil pe româneşte prin cuvîntul hiperbolă, avînd două conotaţii mai cunoscute – o conotaţie geometrică şi o conotaţie literară. Dicţionarul Merriam-Webster explică termenul ‘hyperbole’ prin ‚exagerare extravagantă’. Altă explicaţie face uz de faptul că  în slang,  ‘hype’ înseamnă starea euforică,  trecătoare şi dăunătoare,  care a fost provocată de o injecţie cu droguri; cuvîntul  ‘hype’ fiind prescurtarea de la ‘hypodermic syringe’, adică  siringă hipodermică.  Astfel un ‚hype tehnologic’  reprezintă un termen care desemnează şi defineşte starea de speranţă exagerată,  şi total eronată de cele mai multe ori, pusă în noile tehnologii.

Titus Filipas

Către şefii “ciomăgarilor”

Citesc printre comentariile la postarea de blog http://grupareadeparte.wordpress.com/2008/08/13/dreapta-securista-de-pe-net-si-stanga-care-se-face-ca-n-o-vede/  , şi intervenţia :

+Mai Mihail Neamtu [vezi aici http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Neam%C5%A3u , şi aici, http://librarie.e-noesis.ro/gramatica-ortodoxiei-traditia-dupa-modernitate-mihail-neamtu-p-4007.html , n.n.] , Ca sa iti alimentez paranoia, mentionez de la inceput: SUNT DE LA SECURITATE! CLAR? Deci nu e nevoie sa mai faci tu dezvaluirea asta… A, si buneinteles, sunt din categoria celor mai mici, a “ciomagarilor”… doar nu credeai ca pentru a se ocupa de un vierme ca tine SECURITATEA pune altceva decat un marunt “ciomagar”… nu meriti onoarea la mai mult…  Am citit cu atentie cam tot ce apare pe net despre si de tine, pe toate cele 3 bloguri… Daca ai fi fost limitat doar la cateva bloguri as fi crezut ca esti doar un intirziat in rebeliunea juvenila… dar faptul ca ti s-au publicat carti si te bucuri de oaresce mediatizare si in “mainstream media” arata ca esti mai mult decat un frustrat… Daca ai fi fost absolvent de facultate de suruburi si piulite, precum patapievici, as fi putut crede ca esti un intelectual onest, dar aflat pe cai gresite… dar nu esti nici in situatia asta, ai facut teologia si esti perfect constient de ce “arme” folosesti si care este efectul lor… Fiindca am vazut ca tot esti paranoid in privinta Securitatii: ce ar fi daca as fi si eu la fel de paranoic in privinta CIA, KGB, MI6, MOSSAD, BND etc. … Ce ar fi daca in peregrinarile tale de studii prin vest ai fost recrutat? Poate “in orb” sau “sub fals drapel”… Sau poate mai degraba “in viu”, cumparat la kil… De altfel, nici nu ar fi greu la cat ai ulcerat de frustrarea orgoliului nesatisfacut si la cat ai stat cu foamea-n gat… Oare e o ipoteza de neluat in calcul? Atitudinea ta pretins intelectual-dubitativa sau indignarea ta “cetateneasca” nu pot masca adevarul: ai o atitudine visceral anti-clericala si anti-romaneasca. Si actionezi constient ca un vector dizolvant. Adica esti un SOLDAT, baiete. Unul din multii “pifani” ai atacului anti-romanesc, ca si cei din gruparea sorosist-neokominternista, doar ca ataci de pe alt front. Asta e singura diferenta. La fel ca si gasca neokominternista, nici macar nu esti un soldat cinstit: manipulezi, minti, scoti din context date istorice, idei, fapte, ca sa iasa asa “cum trebuie”. Asa ca fiind tu soldat, puiule mic, si inca unul necinstit sufleteste, sa nu te plangi daca vei fi tratat ca un soldat al coloanei a 5-a, nu ca un “intelectual”, nu ca un interlocutor de “idei in dialog”… Bineinteles, asta in conditiile in care se schimba sensul vantului geopolitic… ceea ce e destul de probabil sa se intimple… Nu meriti nici macar o privire de dispret de la oameni precum Iustin Parvu (pe care ii jignesti gratuit), d`apai un dialog… Cum sa discute cu un vierme??? Tie iti sunt rezervati cel mult “ciomagarii”, care isi au si ei rostul lor, dar pe care tu nu l-ai inteles…   In concluzie, esti UN JEG… un mic jeg avid de patalamaua de “teleptual”, de gadilare a orgoliului si de a isi umple matzul… ca si patapievici, pe care il critici… aceeasi emfaza, aceeasi mediocritate. Daca ai avea macar o inteligenta exceptionala, poate te-ar salva printr-un mai acut simt al ridicolului. Dar din pacate, cu aerul de autoironie, de fapt de balacesti la fiecare pas intr-o auto-suficienta de un ridicol involuntar coplesitor. Faza cu textul din Florenski scanat cel putin m-a amuzat la culme. Parca te vedeam in timp ce il scanai fracandu-ti palmele: “Oau! ce o sa le   arat la astia cat sunt eu de destept ca am descifrat asta!”… PENIBIL! :)). Sau mandria la fel de ridicola, abia camuflata de o falsa auto-ironie , ca ai capatat “acoperire”: si la posturile lui Vantu si la posturile lui Felix… mai, cel mai “mondial” esti matale… Daca smerenie nu ai, daca bun-simt nu ai, daca viziune nu ai, macar din calcul meschin nu pune pariu definitiv pe paradigma liberala, occidentala, ecumenista… nu se stie niciodata… Dar oricum, deja e prea tarziu sa o mai “dai la intors”… SECURITATEA TE-A LUAT LA OCHI si o sa iti toarne dulceata in sosoni cand nu te astepti… august 20, 2008 la 10:31 am +

Acum văd că ba unii, ba alţii scriu că sub identitatea avatarului scardanelli din blogosfera de Limba Română s-ar ascunde ilustrul eseit Mihail Neamţu. Chiar avatarul scardanelli trimite asemenea semnale de confirmare a dedublării de personalitate de pe blogul său. În fine, eu cred că este vorba numai despre o trivială dedublare în real/virtual.

Din câte ştiu, dedublarea de personalitate este asociată cu o boală psihică. La sursa http://dexonline.ro/search.php?cuv=schizofrenie , găsesc : “SCHIZOFRENÍE s. f. boală psihică gravă caracterizată prin disocierea spiritului, idei delirante şi halucinaţii.”, precum şi „SCHIZOFRENÍE, schizofrenii, s.f. Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea şi destrămarea progresivă a funcţiilor psihice şi prin pierderea contactului cu realitatea.”

Nu cred, repet: nu cred, că dedublarea Mihail Neamţu/scardanelli, dacă se confirmă, este un asemenea caz. Pur şi simplu normalul Mihail Neamţu intră pe unele momente în pielea „anormalului” virtual personaj scardanelli din blogosfera românească pentru a-şi asigura pe viitor un alibi. Cred că nu este absolut nimic  anormal să vezi viitorul în mai multe variante.

La confirmarea dedublării real/virtual, adică Mihail Neamţu/scardanelli, răsare faptul că nici unul dintre profesorii lui Mihail Neamţu la facultatea de filosofie din Cluj nu avea trecută în bibliografia minimă obligatorie, cerută studenţilor, celebrele Prelegeri de metafizică ţinute de Nae Ionescu în anul 1926 Noii Generaţii româneşti !

După cum ştiţi, blogul meu nu este făcut pentru dedublare. La intervenţiile mele pe alte bloguri la tema sensibilă a românismului de azi, anume direcţia de navigaţie corectă între Scylla misticismului şi Carybda ecumenismului, mereu scardaneli apare pe urmele mele, e.g., http://hristofor.wordpress.com/2008/06/08/parintele-iustin-pirvu-sa-nu-ne-facem-partasi-la-erezie/ .

Acolo, eu scriam:  +“au preferat mai bine” este un solecism. Nimic despre Sfinţii Ierarhi? La ora   actuală exista printre istoriografii Occidentului o mişcare de studiu a civilizaţiei ortodoxe din Romania Occidentală care începea cu Anul Domnului 381. La acel conciliu de la Constantinopol, pregătit şi ghidat de Sfinţii Ierarhi cappadocieni, este enunţată sintagma-sigiliu Nova Roma. Era constatarea existenţei unui Novum Latium format prin ’socii’-alizarea traco-daco-moesilor şi ilirilor. Poporul nostru se afla deja în acel Novum Latium. Iertaţi-mi intervenţia. Sînt un laic ortodox, şi în mod tradiţional în ortodoxism un laic este îngăduit sa vorbească în chestiuni dogmatice, folosind filosofia. Faptul că Moscova pretinde că este “A Treia Roma” e doar propagandă  şi o minciună sfruntată, pentru ca nu a existat niciodată o ’socii’-alizare a   slavilor. Daca noi nu vorbim despre drepturile noastre, cine să vorbească? Comentariu by blogideologic — iunie 9, 2008 @ 9:36 am+

Spre mirarea mea, a urmat intervenţia : “Parintele Iustin face un deserviciu crunt ortodoxiei… Si nu de ieri de azi. Sper ca din ce in ce mai putin lume sa-l ia in serios.   Comentariu by Scardanelli — iunie 9, 2008 @ 10:57 am”.

Sigur, nu vorbesc cu un personaj virtual. Sper sincer în identificarea Mihail Neamţu/scardanelli. Atunci, lui Mihail Neamţu îi aparţine evaluarea : “Parintele Iustin face un deserviciu crunt ortodoxiei… Si nu de ieri de azi.”

Nu pot decât să spun că evaluarea aceea este corectă. Iar virtualul personaj scardanelli, călăreţ pe Carybda ecumenismului, se războia astfel cu un călăreţ pe Scylla misticismului. Nu  explicitez evaluarea mea, dar voi lăsa aici adresa http://www.romanialibera.ro/a111476/incercarile-sfintilor.html , care permite agregarea. Şi eu am fost ameninţat de “ciomăgari” când am extins investigaţia.

Din păcate, şi pe alt blog am întâlnit un mesaj de ameninţare abia voalat al “ciomăgarilor” , însă de data aceasta îndreptat către mult mai tînărul şi neştiutorul Cristian Neagoe:

+“Domnul Gadea mi-a facut o surpriza placuta si i-am multumit in direct pentru asta. Inteleg ca urmeaza ca textele mele sa fie analizate de catre psihologii Antenei 3 si astept un profil bazat pe aceste analize. ” Nttzzz. Aici se inseala baiatul. Nu psihologii Antenei 3 il vor analiza. O sa aiba surprize mari.+

Titus Filipas

Evaluarea lui Gheorghe Asachi

Cred că este valabilă şi pentru blogosfera românească evaluarea lui Gheorghe Asachi după două decenii de jurnalism românesc. Care începea la 1829, exact un an după Gramatica de la Sibiu scrisă de Ioan Eliade Rădulescu. Gheorghe Asachi ştia despre foile acelei Gramatici care erau tipărite tocmai atunci, şi scria în Moldavia: “Cele neguri ce-s în râpa Aheronului nãscute,/ A lor aripi întinsãse prest-a Daciei câmpie,/ Iar fantomi a noptei oarbe, prin un somn de trândãvie,/ Tineau mult timp îngânatã a românilor virtute/ Muzele-n nemernicie spãimântate umblau si mute,/ Neputând a patriei limbã din uitare sã învie,/ Si pãstorul numai, singur, cu-ntristatã armonie,/ Românesc cântec sunat-au pre cimpoi si alãute./ Însã Pronia înduratã a sfãrmat fatale fere,/ S-a doritului Luceafãr ni rãsare-acum scînteia,/ Ce pre soarele mineste de la depãrtate sfere./  Asteptând românii ziua, cînd vãzurã raza-ntãia,/  Înãltând spre ceriul ochii, c-un suspin de mângâiere,/ „A-nvierei mele, zis-au, ziua-ntãi va fi aceea!”

Titus Filipas

Propaganda subtilă a Moskovei

Citesc pe blogosfera românească articolul Interzis minorilor – Cristian Neagoe,  de Oana Stoica Mujea, vezi

http://oanastoicamujea1.wordpress.com/2008/08/12/interzis-minorilor-cristian-neagoe/ .

Simpaticul avatar  dadatroll inserează pe diverse bloguri implicate în discuţia privind cazul  Cristian Neagoe şi Institutul Cultural Român,  comentariul: “Da dece na bagat niste cosulete impletite daca vroiau arta romaneasca? Si cultura?”

I- am  răspuns :  dadatroll, chestiile acestea cu împletiturile de nuiele sunt greu de învăţat, greu de realizat. Înainte de 1989, când mergeai de la Păuşa pe drumul forestier spre Mănăstirea Stânişoara, era la ieşirea din Păuşa o mică gospodărie neobişnuită. Casa, gardul, poarta, erau împletite de un rumân sarac numai din  nuiele. O adevărată operă de artă rumânească.

Admir şi propaganda subtilă pe care o fac agenţii Rusiei (sau este doar unul, ce scrie sub diverse nick – uri, dadatroll exclus) inflitraţi pe acel blog prin „comentariile”  lor împotriva culturii române. O cultură care există, place aceasta Moskovei au ba. Însă referirea lor la Ştefan cel Mare, –prin piesa Apus de Soare–,  mi se pare  prea diafană. Să elaborăm noi.

După ce Marele Cneaz Ivan al III- lea (1440 -1505), Gosudarul ori „Cel care a strâns Rusiile”, se căsătoreşte cu Zoe -Sofia, fiica lui Toma Paleologul, frate al lui Constantin al XI -lea Paleologul, ultimul împărat la Constantinopol, se creează mitul că Rusia moscovită preia drepturile Paleologilor. Căsătoria lui Ivan III cu Zoe avusese loc pe data de 12 noiembrie 1472. Fixarea datei nu era întâmplătoare. Ea ne arată cât de bine funcţiona la acea dată spionajul Moscovei. Cu o lună mai devreme, mai precis pe data de 14 septembrie 1472, avusese loc în Moldova căsătoria voievodului Ştefan cel Mare cu prinţesa Maria de Mangop, din familia imperială a Comnenilor (dar care avea şi sânge de Paleolog, ceea ce o îndreptăţea la heraldica vulturului bicefal, Comnenii nu au avut o heraldică, aceasta era o modă nouă, împrumutată din Apusul Europei de către ultima dinastie bizantină). Prin căsătoria lui Ştefan cel Mare cu  Maria de Mangop, se stabileşte legitim o continuitate legală între Moldova Comnenă şi Moldova Muşatină. Cel puţin un spion al Moscoviei fusese impresionat de fastul nunţii în cetatea de scaun de la Suceava şi a raportat Gosudarului ce a văzut. Nouă, ne povesteşte frumos despre acestea Mihail Sadoveanu în romanul „Fraţii Jderi”, volumul al doilea.

Ctitoria lui Ştefan cel Mare „Mănăstirea Putna este singurul loc din lume care adăposteşte, în acest moment, cele mai multe piese conţinînd simboluri de putere imperială bizantină”, excerpt din revista Rost, vezi http://www.romfest.org/rost/iul2004/stefan_atlet.shtml.

Scrisoarea călugarului Filofei din Pskov adresată fiului Sofiei, Marele Cneaz Vassili al III- lea (1479 – 1533) care la 1510 cucerea oraşul, îi precizează acestuia şi semnificaţiile Rusiilor unite: “Doua Rome au căzut. Cea de a treia Roma s-a ridicat acum.” Scrisoarea păstrată este de fapt un text apocrif. Dar nu aceasta contează, ci starea de spirit în Rusii, care ducea la crearea acelui document apocrif, mărturisind pentru starea ignară a călugărului generic Filofei.În anul 1589, este surprins de această stare de spirit agresivă patriarhul Ieremia al II-lea de la Constantinopol, ce călătorea în Rusii pentru a colecta ajutoare. Clerul rus profită. Îi cere imediat să recunoască o biserică autocefală la Moscova, capitală pe care să o declare “Cea de a treia Roma”. La început, marele teolog şi cărturar Ieremia al II-lea rezistă la aceste presiuni lipsite de elementară civilitate. El ştia mult mai multe decât ruşii. Anume că epitetul “a treia Roma” avea o semnificaţie apocaliptică. Dar muscalii pravoslavnici insistă în ignoranţă. Grecul cedează aparent, însă redactează un document conţinând de fapt numai venin prin recunoaşterea Patriarhului Iov la Moscova – “a treia Roma”. Abia prinţul nostru Dimitrie Cantemir îl lămureşte în 1721 pe imperatorul Petru cel Mare despre adevărata semnificaţie din actul scris de patriarhul grec Ieremia al II-lea de la Constantinopol la anul 1589. Incontestabil, Petru cel Mare detesta prostia. Prin ukaz, el desfiinţează imediat patriarhatul. Eugen Ionescu povestea că un mare intelectual francez vorbea compătimitor despre românul Paul Goma „care nu are suprafaţă”, spre deosebire de rusul Soljeniţîn, acum Dumnezeu să îl ierte şi să îl odihnească! Stalin reînfiinţează, în anul 1941, patriarhatul de la Moscova. Dizidentul anti- stalinist Soljeniţîn nu protestează în vreuna din cărţile sale pentru a denunţa patriarhatul apocaliptic de Moscova reînfiinţat de Stalin. Superficialitatea lui Soljeniţîn ?

Titus Filipas

Un articol foarte studiat în prezent

Este vorba despre articolul Scăldatul roibului, publicat la mine pe blog pe data de 19 decembrie 2007. Ciudat /sau nu, de când sunt atacat de bloggeri ruşi care încearcă să infliltreze blogosfera românească scriind într- o subvernaculară pseudo- neolatină grotescă, acest articol a început să fie cerut spre lectură! Ar fi poate util să amintesc ce scriam acolo:

+‘Scăldatul roibului’, pictura lui Kuzma Petrov-Vodkin din anul 1912, marchează punctul de basculare între arta bisericească de sorginte bizantină şi arta modernă. Fie că ne place, fie că nu (şi mai ales, ca frecvenţă a răspunsului, Nu!), ‘Scăldatul roibului’ este reper pentru un moment de inflexiune în mersul civilizaţiei universale.+

Articolul originar este ilustrat de  reproducerea  picturii lui Kuzma Petrov-Vodkin. Puteţi observa cum este imitat în tabloul lui Kuzma Petrov-Vodkin acel roşu cărămiziu din perioada culturală a dinastiei macedonene din Romania. Ştiind /sau nu, arta lui Kuzma Petrov-Vodkin spune că Rusia şi Romania Orientală sunt totuna. Eu nu prea cred. Romania Orientală se opreşte la rîul Bug. Cel puţin aşa stipulează documentele aflate în arhivele occidentale. Winston Churchill scria clar în Memorii faptul că acele frontiere tradiţionale pentru  Romania Orientală sunt recunoscute acum tacit de către Occident ca frontiere legitime pentru Romania Neoacquistica sau România modernă.

Titus Filipas

Cum se creează Distopia

Este şi o chestiune de abordare managerială în dezvoltarea durabilă, în care atitudinea Web 2.0 este chemată să îşi joace rolul major. Mi se pare că ultima ediţie Roblogfest, habar nu am cum  au fost celelalte ediţii, de fapt nu mă interesează măcar dacă ele au fost, constituie potrivită exemplificare a modului cum  se creează Distopia. Din perspective culturale distincte şi contradictorii, în care ultima perspectivă, a celui care deţine de facto puterea decizională, este singura dintre perspective care contează. Despre problema aceasta am mai scris, dar în alt context, articolul:

https://blogideologic.wordpress.com/2007/12/15/viitor-sumbru/

Atenţie, perspectivele culturale, care sunt luate în considerare  de strategii lui World Bank atunci când investighează perspectivele dezvoltării, se mai numesc şi arhetipuri culturale, în articol am folosit acea terminologie de World Bank. Voi mai scrie.

Bineînţeles, nu trebuie să spun acum mai multe. Doar că premiile au fost date din “perspectiva culturală Caţavencu”. Aceasta maschează sursa de putere ce se ascunde după cortina “perspectivei culturale Caţavencu”.

Cine să fie?

Cineva care vrea să obţină puterea pe Blogosfera românească, prin impunerea unui fals ranking de valori.

Titus Filipas