Posts Tagged ‘Big Data’

“Etică şi echitate”

iulie 1, 2014

Dacă se cere mai nou “etica lucrului cu Big Data”, de ce nu s-ar cere totodată, mai vechi şi mai nou!, o “etică a lucrului cu statul de drept” ? Pentru că aşa-zisa revoluţie din decembrie 1989, impusă nouă de către forţe deloc neutre din exteriorul României, nişte forţe externe deloc lipsite de interesele lor proprii şi egoiste la maximum, nişte forţe externe cumplit tarate de lăcomie, ne-a forţat să uităm total conceptele de “etică şi echitate” – esenţiale totuşi pentru civilizaţia unui popor! Accentuam eu “cyborghizarea” noastră recentă ca un mijloc de adaptare. Cercetătoarea Sherry Turkle de la M.I.T. subliniază într-o serie de cărţi capitale –care pornesc şi ele tot de la Ideologii francezi!- liniile directoare ale “cyborghizării” ce determină ca fiecare om să fie un “document”, de fapt documentul quintesenţial înzestrat cu trasabilitate. Iar în contextul lucrului cu analitica uriaşelor cantităţi de informaţii vehiculate acum prin IT, se pune problema schiţării liniilor directoare pentru Etica Big Data (“big data ethics”). Citez dintr-un asemenea document recent: “Încrederea este cerinţa esenţială a relaţiilor dintre puterile statului şi cetăţenii statului. Fără existenţa acestei încrederi, nici puterile statului nu sunt capabile să funcţioneze corect şi efectiv. Menţinerea acestei încrederi între puterile statului de drept şi cetăţeni se obţine prin comportamentele şi acţiunile cele mai potrivite ale indivizilor care ocupă funcţii decizionale în aceste instituţii, agenţii şi servicii ale statului de drept. Liniile directoare pentru funcţionarea lor corectă introduc totodată cadrul etic necesar în instituţiile, agenţiile şi serviciile statului de drept. Liniile directoare mai stabilesc şi diviziunile de responsabilităţi în statul de drept.”
Titus Filipas

SQL

aprilie 4, 2014

În prelucrarea Big Data, un rol important îl are limbajul SQL. Acronimul vine de la Structured Query Language. Structured se referă la „datele structurate”, iar Query se referă la interogarea bazei de date a unei organizaţii. SQL a fost inventat la firma IBM.
Titus Filipas

Gramatica generală ca armă de luptă

februarie 15, 2014

Se poate lupta, în termenii literari controlaţi de gramatica generală, deci fără neuro-ameliorarea cognitivă medicamentoasă şi stimulare transcraniană, cu fenomenul numeric Big Data? Am mai vorbit pe aici despre gramatica generală, ea face parte din Epistema modernă, şi a fost adusă la noi prin Gramatica de la Sibiu din 1828 (de către Ioan Eliade Rădulescu). Dar nu discutăm mai amănunţit despre fenomenul cultural românesc ce a construit România modernă. Ne întoarcem la Franţa secolului XIX, mai precis la momentul când au fost puse bazele sistemului de învăţământ universitar şi post-universitar Sciences Po unde erau căutate răspunsurile necesare şi eficiente pentru a combate o catastrofă naţională (http://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89cole_libre_des_sciences_politiques ). Unul dintre creatorii care au pus bazele acestei şcoli a fost Ernest Renan, admirator al Ideologiei primare a lui Antoine Destutt de Tracy. Ernest Renan spunea într-un mod explicit : “Gramatica generală propune căile pentru studierea ideilor, oricare ar fi gradul lor de complexitate.” Într-un articol din NYT, altfel dar asemănător le spune acum doamna JANET MASLIN : “Fighting Words Against Big Data”.
Titus Filipas

Aspecte etice în “bunurile comune ale umanităţii”

ianuarie 27, 2014

Pe un fir anterior postasem : +În cartea „Anti-Iluminismul din secolul XVII până la Războiul Rece” (Les anti-Lumières: Une tradition du XVIIe siècle à la guerre froide), istoricul israelian Zeev Sternhell (născut în anul 1935) afirmă că filosofia lui Herder prefigura „campania anti-universalistă din secolele XIX şi XX”. Îmi permit să invoc aici un contra-exemplu românesc : protocronismul, atacat de Vladimir Tismăneanu. În esenţă, protocronismul pentru noi este foarte bine justificat prin fapte istorice. Se ştie că Imperiul milezian pontic este contemporan cu dinastia saitică. Or, această dinastie saitică (căreia Novalis îi dedică o carte întreagă în semnificaţia de renaştere culturală) este sursa universalismului civilizaţional. Herder denumea influenţa egipteană din Sais „măduva de înţelepciune”.+ Am primit replica : +Protocronismul este constructiv doar in masura in care nu distorsioneaza adevarul istoric, indepartand istoria, de vocatia sa stiintifica.+ Am răspuns : +Este vorba de a face o alegere între genialitatea lui Edgar Papu, şi mediocritatea lui Vladimir Tismăneanu.+ În articolul din Wikipedia despre Edgar Papu (o personalitate uriaşă din cultura noastră) citesc : +Este considerat unul dintre cei mai importanți comparatiști români postbelici, autorul unor studii de literatură universală și teorie literară. Una dintre cărțile sale fundamentale este Barocul ca tip de existență (1977).+ Un alt literat comparatist român, despre care am mai scris, a fost Alexandru Ciorănescu, primul dintre cărturarii români ce s-a interesat de opera iluministului francez Nicolas – Antoine Boulanger. Chiar înaintea lui Herder, Nicolas – Antoine Boulanger arăta importanţa dictatorilor (“despoţilor”) pentru guvernanţa în Marele Orient Mijlociu în care trăim (conceptul este de fapt modern în această denumire forjată de către George W. Bush). Afirmaţia despre rolul pozitiv jucat de un “despot luminat” va fi reluată apoi şi de către Ideologul primar Destutt de Tracy. Domnul Adrian Năstase, ca om politic român, a greşit fundamental atunci când i-a tratat pe magistraţii din Justiţie şi pe infractorul Traian Băsescu în stilul iluminist care generează, iată, inevitabil!, o teleologie paradoxală a raţiunii în loc de axiologie veritabilă. Tot în articolul din Wikipedia dedicat lui Edgar Papu mai găsesc : +La 15 decembrie 1961 [Edgar Papu] este arestat, fiind acuzat de „înaltă trădare” și condamnat la opt ani de închisoare. I se confiscă averea și face închisoare la Bacău în grajdurile din apropierea orașului. După eliberarea sa în 1964 duce o viață de om marginalizat, nemaifiind primit la Universitate. Scriitorii grupați în jurul revistelor Luceafărul și Săptămâna îl vor convinge să gireze cu prestigiul său de intelectual umanist protocronismul (curent de idei care urmărește să pună în valoare anticipările creatoare pe plan universal în domeniul culturii și civilizației, pe care orice popor le poate revendica). Deci chiar în articolul incriminator din Wikipedia, protocronismul este, totuşi, asociat cu bunurile comune ale umanităţii. Aici http://en.wikipedia.org/wiki/Common-pool_resource „bunurile comune” (common goods) sunt definite ca „un bazin de resurse comune”(Common-pool resources). În contextul discuţiei despre „măduva de înţelepciune de la Sais” – oraş aflat în „delta biblicelor sinte” cum scria Mihai Eminescu- aceste resurse nu sunt de tipul capital tangibil, ci sunt capital intangibil, adică ele sunt resurse abstracte. Iar dacă trecem noi iarăşi fără de vreo timiditate la contextul resurselor tangibile, iată că unul dintre moţii participanţi la salvarea –cât mai era posibilă – în catastrofa avionului prăbuşit în Munţii Apuseni, invitat la emisiunea domnului Mihai Gâdea, a formulat o problemă de bun simţ care l-a făcut pe domnul Mihai Gâdea să devină foarte crispat, un moment, şi parcă i-a retezat volubilitatea. De ce ? Pentru că se intra atunci într-o chestiune de economie politică pe o temă de guvernanţă adaptivă. Reamintesc şi faptul pe care l-am mai spus, anume că în anul 2009 doamna Elinor Orson a primit Nobelul pentru formularea principiilor care permit tratarea temei acesteia în cadrul denumit Noua Economie instituţională. Am discutat nu demult pe acest blog subiectul “costului tranzacţional” în economia instituţională. Am mai subliniat de asemenea faptul că el –“costul tranzacţiei”- este de fapt un cost al trans-acţiunii. Noţiunea de COST este esenţială pentru Introducerea pozitivă în Economia Politică. În fine, precizez că Guvernanţa adaptivă se adresează problemelor complexe, nesigure şi fragmentate. Cam toate problemele din România actuală au această natură. Exact o asemenea problemă formulase atunci moţul salvator în emisiunea pe Antena3. Dar însăşi formularea corectă a problemei despre capitalul tangibil devine automat capital intangibil! Or, aceasta arată prezenţa unei “măduve de înţelepciune” în gândirea românească, justificând automat protocronismul românesc. „Bunurile comune” sunt legate de o problemă de Etică. Filosoful American John Rawls, specialist în Etică, a definit bunul comun al întregii omeniri drept „anumite condiţii generale care sunt egale în avantajul tuturor” http://www.scu.edu/ethics/practicing/decision/commongood.html Furia domnului Vladimir Tismăneanu împotriva protocronismului românesc este reductibilă şi la cerinţa că “Românii nu au drept la o evaluare etică”! Punctul de vedere al domnului Vladimir Tismăneanu a fost adoptat integral de către Wikipedia în versiunea românească. Mergând mai global, constat totuşi –optimismul meu este iremediabil!- că lucrurile nu sunt chiar atât de disperate pentru noi, dacă mergem pe firul protocronist de la Sais (Citiţi, vă rog, şi Discipolii la Sais, în traducerea excelentă din Novalis realizată de către doamna Viorica Nişcov). Să alăturăm “înţelepciunea de la Sais” cu problema numerică Big Data ? Într-adevăr, iată că văd aici http://internetactu.blog.lemonde.fr/2014/01/24/biens-communs-un-outil-politique-pour-repenser-notre-rapport-a-la-technologie/ o tentativă de a dezvolta filosofia pentru Big Data cu ajutorul noţiunii de bunuri comune. Să revin acum la înţelepciunea moţului salvator. Ce spunea ? Că “noi nu avem drept la lemn, numa’ firmele mari”. Evident că prin “firmele mari” subînţelegea firmele străine. Îmi amintesc acum un principiu bun al lui Nicolae Ceauşescu. N-am ascuns vreodată că am predat la clase pregătitoare pentru studenţii străini. Securistu’ a venit şi mi-a spus : “Tovarăşu’ ştiţi ce trebuie să-i învăţaţi în primul rând ?” Nu, nu ştiam. “Aici, în România, românii sunt stăpâni, nu străinii!” Subscriu şi acum la acest principiu. O chestiune care s-a zis despre moartea studentei în accidentul din Apuseni este aceea că provenea dintr-o familie onorabilă, într-adevăr, a fost bine subliniat aspectul în media, dar era o familie economiceşte modestă, dacă nu chiar săracă, de ce să nu pronunţăm cuvântul ? Totuşi, fata făcea muncă de voluntariat pentru Agenţia de Transplant ! Or, acolo se vehiculează, şi se câştigă, sume imense ! Domnul profesor universitar Irinel Popescu ştie prea bine ! Însă Agenţia pentru Transplant nu s-a îngrijit vreodată de voluntari, să le furnizeze costume de protecţie de genul celor folosite de motociclişti. Şi pentru că tot vorbim despre ardeleni, îmi amintesc că la începuturile lucrului Agenţiei pentru Transplant, un jandarm grav rănit în muncă, la Târgu Jiu, a fost adus la spitalul universitar din Craiova. A fost lăsat aproape intenţionat (las loc şi pentru prezumţia de nevinovăţie) fără de vreo îngrijire. Dar când bietul băiat a murit, s-au repezit peste el să-l căsăpească şi să-i preleveze organele. A fost un episod deloc glorios al începuturilor Agenţiei pentru Transplant. Din presa citită atunci, aflasem că bietul copil era un ardelean. Cu certitudine nu era moţ, pentru că moţii au neamuri săritoare la Craiova (după cum au în toate oraşele din România, mai nou, au şi la New York).
Titus Filipas

Big Data versus “mentalitatea siloz”

noiembrie 5, 2013

Este tehnologia disruptivă Big Data şi un răspuns eficient totodată la ceea ce îndeobşte se numeşte “mentalitatea siloz” ? Într-adevăr, compartimentarea funcţională a întreprinderilor a condus, inevitabil, la organizarea datelor în “silozuri” pentru fiecare department. “Mentalitatea siloz” a apărut din faptul că organizaţiile, până în prezent, au funcţionat cu “silozuri” de date şi este dificil, uneori imposibil, să apropii în timp real datele provenind din departamente cu funcţionalităţi diferite ale întreprinderii. Metodologia Big Data rupe această paradigmă. Ea permite nu doar sincronizarea datelor provenind din silozuri diferite, dar totodată permite să fie inserate în tabloul cel mare, şi folosite, date care sunt exogene respectivei organizaţii. În plus, metodologia Big Data facilitează apropierea de ceea ce se cheamă timpul real, având astfel un impact pozitiv asupra metodelor şi ritmului de lucru din organizaţie.
Titus Filipas

Cei patru “V”

octombrie 31, 2013

Cei patru “V” implicaţi în definirea noului fenomen numeric Big Data : 1/ Volumul foarte mare de date numerice. 2/Varietatea acestor date numerice, 20 % dintre ele sunt structurate, provenind din bazele de date ale întreprinderilor, restul nu. 3/Viteza foarte mare de circulaţie a informaţiilor Big Data. 4/ Veracitatea informaţilor Big Data, în ce grad sunt ele adevărate ? Metodele clasice de verificare prin “curăţire”, nu mai sunt adecvate. Din această cauză se practică analiza datelor “în context”. De aici rezultă o mulţime de informaţii noi.
Titus Filipas

Definirea fenomenului tehnologic “big data”

octombrie 31, 2013

Mare parte a confuziei privind “big data” începe cu definiţia. Un sondaj pe un grup de 1144 respondenţi, care trebuiau să aleagă dintre nişte răspunsuri raţionale, a produs următoarele rezultate statistice la întrebarea “Ce înseamnă big data” : 1/ O anvergură mai mare a informaţiei, 18 % 2/ Feluri noi de date şi analize, 16 % 3/ Informaţie în timp real, 15 % 4/ Influx de date venind de la noile tehnologii, 13 % 5/ Forme non-tradiţionale de media, 13 % 6/ Volume foarte mari ale datelor, 10 % 7/ Sintagmă la modă, 8 % 8/ Date privind mediile de socializare, 7%.
Titus Filipas

Era “big data”

octombrie 31, 2013

Două tendinţe importante fac din era “big data” ceva diferit faţă de tot ceea ce a fost până acum în tratarea informaţiei : 1/Numerizarea (digitizarea) constatată aproape peste tot creează noi categorii de date în timp real, acoperind o gamă vastă de industrii şi de activităţi umane. Mare parte dintre acestea sunt date având un caracter non-standard. Ele provin din streaming, din noi modalităţi tehnice de cartare în lumea geospaţială, ori ele sunt generate de senzori fără să aparţină de ceea ce s-ar ptea chema “tradiţionalul structurat” ori “tradiţionalul relaţional”. 2/Tehnologiile şi tehnicile de analiză avansată a informaţiei permit acum organizaţiilor să facă discerneri sagace din aceste date, atingându-se pentru prima oară în istorie nişte nivele incredibile de sofisticare, viteză şi acurateţe ! Agregând peste industrii şi geografii, organizaţiile recurg la un demers pragmatic în abordarea fenomenului tehnologic big data . Soluţiile cele mai eficiente în tratamentul big data identifică mai întâi cerinţele afacerii. Abia după aceasta este croită infrastructura, sunt identificate sursele de date şi chemate în ajutor mijloacele de analiză cele mai potrivite pentru a sprijini oportunitatea de afaceri observată. Organizaţiile extrag percepţii şi viziuni din noile surse de informaţii, îşi definesc o strategie pentru tehnologia big data, apoi îşi ameliorează şi adaptează incremental infrastructurile. Care sunt recomandările utile ce se pot face organizaţiilor pentru a extrage maximul de valoare din fenomenul big data ? a/ Să îşi angajeze eforturile lor iniţiale către obţinerea unor rezultate centrate pe client. b/ Să îşi dezvolte un cianotip figurat (ozalid, blueprint, plan) exclusiv la nivel de întreprindere privind big data. c/Dar să pornească de la date deja existente pentru a putea obţine nişte rezultate în termen apropiat. d/ Să îşi construiască nişte capacităţi de analiză bazate pe priorităţile de afaceri. e/ Să creeze “cazul afacerii” bazându-se pe rezultate măsurabile.
Titus Filipas

fenomenul tehnologic Big Data

octombrie 29, 2013

http://www.google.com/imgres?imgurl=http://www.itworld.com/sites/default/files/gartnerhypecycle2012.jpg&imgrefurl=http://www.itworld.com/it-managementstrategy/293397/gartner-dead-wrong-about-big-data-hype-cycle&h=371&w=600&sz=77&tbnid=y4Nqtd86oondhM:&tbnh=90&tbnw=146&zoom=1&usg=__H0I4cJwIOXPcdC-ZNjfetj26iVE=&docid=JWgBGPWPcFOgrM&sa=X&ei=m_pvUo-ELqnJ4gSliICACQ&sqi=2&ved=0CFYQ9QEwBA
O evaluare din iulie 2012, arătând unde se afla atunci fenomenul tehnologic Big Data pe curba ciclului Hype : pe faza ascendentă, de speranţe exagerate. Acum ? Cercetătoarea Svetlana Sicular de la firma Gartner consideră că Big Data a intrat pe faza descendentă, coborând în groapa deziluziilor. Bineînţeles, opiniile ei sunt contestate.
Titus Filipas