Posts Tagged ‘Bălţi’

Eugeniu Coşeriu, o parte a tezaurului românesc*

august 11, 2008

*Articol preluat de pe blogul http://cezarsalahor.wordpress.com/2008/07/27/eugeniu-coseriu/

Eugeniu Coşeriu:  “A promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită  de limba română  este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică. Din punct de vedere istoric şi practic este o absurditate, o utopie şi din punct de vedere politic e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi deci un act de genocid etnico-cultural”.

+Maestrul Eugen Coseriu, ar fi împlinit astazi 87 de ani. S-a nascut la 27 iulie 1921, în comuna Mihaileni, fostul judet Balti. A fost unul putinii filologi romanisti, de talie mondiala. A fost Doctor în Filologie si Filosofie, autorul a unui numar de peste 50 de volume si a mii de pagini de exegeza, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, contribuie la îmbogatirea metodologiei disciplinare lingvistice. A fost ales membru de onoare a Academiei Române (1991). Conform afirmatiei lui Mircea Borcila (Universitatea din Cluj), Eugen Coseriu a fost „cel mai stralucit exponent al culturii române în planul universal al stiintelor omului”. [1]

Eugen Coseriu a absolvit liceul “Ion Creanga” din orasul Balti, apoi si-a continuat studiile în filologie la universitatile din Iasi, Roma si de filosofie la Universitatea din Milano. Între 1950 si 1963 a predat la Universitatea din Montevideo, Uruguay, între 1961 si 1963 fiind profesor-invitat si la Universitatea din Bonn, Germania. Din 1963 si pâna la sfârsitul vietii a fost profesor la Tübingen. Mai multe generatii de discipoli ai lui Eugen Coseriu constituie Scoala de lingvistica de la Tübingen. A fost Doctor Honoris Causa al aproape 50 de universitati din întreaga lume. A vorbit peste 80 de limbi.

Opera stiintifica a lui Eugen Coseriu n-a cunoscut prea multe editii în limba româna, majoritatea lucrarilor savantului au aparut în italiana, spaniola, germana, franceza si alte limbi. Traducerea în româneste a Lectiilor de lingvistica generala a fost un eveniment reverberant în viata academica de la Chisinau si Bucuresti. Lucrarea este una de referinta în domeniu, aparitia ei marcheaza, în opinia discipolului de la Cluj al lui Coseriu, lingvistul Mircea Borcila, “un moment important în procesul istoric de recuperare a gândirii stiintifice a marelui savant si de emancipare a teoriei lingvistice românesti”, dat fiind ca “în contextul numeroaselor carti de acelasi gen aparute, în diverse limbi, în ultima jumatate de secol, aceste Lectii de lingvistica generala se disting, într-un mod deosebit de pregnant, prin altitudinea epistemiologica si vastitatea orizontului investigational, prin temeinicia inegalabila cu care sunt evaluate marile doctrine ale lingvisticii contemporane si, nu în ultimul rând, prin limpezimea si claritatea cu care sunt înfatisate contururile abordarii proprii asupra fenomenului lingvistic”. (Vezi: Eugen Coseriu, Lectii de lingvistica generala, Chisinau, Editura ARC, 2000, Cuvânt înainte de Mircea Borcila). Totusi, în mod evident, conceptia coseriana trebuie studiata în ansamblu, ca sistem. Lucru pe care si l-au propus discipolii marelui filolog.

Eugen Coseriu a mentinut legaturi strânse cu mediul stiintific românesc si cu bastina, revenind deseori atât în satul sau natal, cât si la Bucuresti, Cluj, Chisinau. În calitate de om de stiinta nu a ezitat sa-si sustina cu fermitate convingerile, chiar atunci când acestea veneau în contradictie cu un regim sau altul. Referindu-se la practicile de “purificare lingvistica” la care recurg autoritatile de la Chisinau, promovând ideea existentei unei limbi moldovenesti, în cadrul conferintei stiintifice Unitatea limbii române – cu privire speciala la Basarabia si Bucovina [2] Eugen Coseriu a reiterat opinia, pe care a sustinut-o mereu, ca “a promova sub orice forma o limba moldoveneasca, deosebita de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica. Din punct de vedere istoric si practic este o absurditate, o utopie si din punct de vedere politic e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si deci un act de genocid etnico-cultural”.

În comunicarea sustinuta la Congresul al V-lea al Filologilor Români (Iasi-Chisinau, 6-9 iunie 1994) Eugen Coseriu face o prezentare generala a tipologiei limbilor romanice, oprindu-se asupra locului limbii române printre limbile romanice si starii actuale a dialectului dacoromân. Comunicarea contine de asemenea o argumentare riguroasa (sub aspect genealogic, tipologic si al “arealului“) a tezei privind unitatea dialectului dacoromân. Lingvistul insista asupra fraudelor stiintifice comise de sustinatorii teoriilor care neaga unitatea acestuia. Chestiunea care îl preocupa pe Coseriu în mod deosebit este mentinerea acestei unitati, aspect pe care îl abordeaza într-o alta comunicare, prezentata la Sesiunea Stiintifica “Limba româna si varietatile ei locale” (Bucuresti, 31 octombrie 1994). Una dintre concluzii fiind ca: “limba a culturii si limba de stat este limba româna pentru întreg spatiul carpato-danubiano-nistrean, adevar care nu poate submina independenta Republicii Moldova ca stat, tot asa cum nu submineaza independenta Australiei, a Canadei sau a Statelor Unite ale Americii recunoasterea limbii engleze ca limba oficiala, de stat, a acestor tari”, pentru ca, le aduce aminte Coseriu oponentilor sai, “granitele politice nu au coincis si nici nu pot coincide cu cele lingvistice“. La Tübingen, Germania, la 7 septembrie 2002, Eugeniu Coseriu s-a stins din viata lasând în urma sa un tezaur stiintific de o valoare universala. Ma mândresc cu acest ilustru om, care s-a nascut pe meleagurile unde am copilarit si eu.

Cezar Salahor+

Despre Nikolai Rutkowskii

mai 15, 2008

Colea Răutu era pseudonimul omului real care a fost  Nikolai Rutkowskii din Bălţi, Basarabia. De unde era şi răzeşul- savant Eugen Coşeriu, care emitea o serie de idei extrem de importante pentru Gramatica generativă înaintea lui  Noam Chomsky! Putem bănui că acest ‘Elvis of the Academia’, cum îl numeşte Bono de la U2, de fapt a împrumutat idei fundamentale de la Eugen Coşeriu din Bălţi. Tot de acolo provenea şi mama acelei femme fatale  care la un moment dat s-a numit Cecilia Sarkozy.  Cecilia a împrumutat stilul ei de la  mama, educată în oraşul basarabean Bălţi. Dar basarabenii-răzeşi  aveau imaginea cea mai proastă despre Nikolai Rutkowskii, care ‘nu avea soviste’, deşi poate că avea toate talentele. Mai mult decât orice în Basarabia conta ‘sovistea’. Am auzit lucruri foarte, foarte proaste despre Nikolai Rutkowskii în familia basarabeanului care a servit ca model pentru crearea personajului   ‘Mielul turbat’  din piesa cu acelaşi titlu de Aurel Baranga. Personajul real  ‘Mielul turbat’  a plecat la cinci ani la şcoală, a făcut apoi simultan Dreptul şi Academia Comercială în Bucureşti, a luat simultan două burse, câte una la fiecare facultate, până când a fost reclamat de liderul sindicatului studenţesc.  Dramaturgul Aurel Baranga a fost foarte impresionat de episodul în care studentul-răzeş venit de la Nistru merge nervos la Manea Mănescu (cum îl  chema pe liderul sindicatului studenţesc, bun prieten cu liderul muncitoresc Nicolae Ceauşescu) şi îi trage două perechi de palme! Erau cumpliţi în  mânie răzeşii  aceia de la Nistru. Nikolai Rutkowskii n-a fost  răzeş. Era o corcitură de tătar, la fel ca politrucul Gogu Rădulescu.

Titus Filipas